Connect with us

ACTUALITATE

Curtea de Apel București începe judecarea apelului în dosarul ”Colectiv”

Publicat



Curtea de Apel Bucureşti începe, vineri, judecarea apelului în dosarul ”Colectiv”, în care au fost condamnaţi în primă instanţă fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.

Pe 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

În general, suma medie stabilită de prima instanţă pe care trebuie să o primească fiecare parte civilă este de 250.000 de euro, dar sunt părţi civile care vor încasa 500.000 euro. Cele mai mari sume stabilite ca daune morale şi materiale se ridică la 1.250.000 euro şi 4,2 milioane lei.

De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.

În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti susţinea că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.

“Instanţa reţine că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, în raport cu un cadru legislativ care, chiar dacă nu era perfect, oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare (a tragediei, n.r.). Atitudinea subiectivă a inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii. Inculpaţii, deşi unii sunt educaţi în condiţiile unei societăţi în tranziţie, dar libere, democratice şi cu o carieră de antreprenor, au adoptat o atitudine de negare, ‘invocând’ pretinsa vinovăţie a altor coinculpaţi, a altor persoane, a unor autorităţi, a statului, dar şi calitatea legii. Este tipic pentru astfel de antreprenori, care atunci când se discută iniţierea/derularea unei afaceri, profitul sau reglementările salariale, solicită o intervenţie a statului cât mai mică prin debirocratizare, liberalizare, legiferare neexcesivă, să invoce brusc în cazul unor tragedii calitatea unor instituţii/politici publice”, spunea magistratul.

Judecătorul considera că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv “denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect” faţă de cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu.

În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii Colectiv “au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015”.

Anchetatorii mai arată că patronii Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu “nu au asigurat cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi a clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător, şi nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream Multimedia SRL”.

Fostul primar Cristian Popescu-Piedone este acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4.

Potrivit procurorilor, infracţiunea de abuz în serviciu constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

Potrivit DNA, în perioada septembrie 2014 – 30 octombrie 2015, cei doi ofiţeri ISU – Antonina Radu şi George Matei -, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună ştiinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti (care până la data de 6 octombrie 2014 a funcţionat ca persoană juridică SC Music Hall SRL Bucureşti, iar după această dată ca persoană juridică SC Colectiv Club SRL Bucureşti) desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.

Procurorii au reţinut că cei doi au permis funcţionarea în continuare a societăţii în condiţiile constatate şi nu au întreprins nicio măsură pentru intrarea în legalitate din acest punct de vedere, fiind astfel cauzată vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice prin permanenta punere în pericol a vieţii, sănătăţii, integrităţii corporale a acestora şi a angajaţilor care s-au aflat în incinta clubului Colectiv în perioada septembrie 2014 – 30 octombrie 2015, dar şi ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov.

Anchetatorii arată că, deşi au făcut mai multe deplasări la clubul Colectiv, Antonina Radu şi George Matei nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej, şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca această societate să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti pentru că funcţiona fără aviz/autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Un ciocolatier belgian, cel mai bun patiser-cofetar din lume

Publicat

Un ciocolatier belgian a fost desemnat cel mai bun patiser-cofetar din lume de către un juriu independent de jurnalişti, consolidând astfel reputaţia Belgiei în domeniul producţiei de ciocolată de cea mai bună calitate, informează Reuters.

Pierre Marcolini a primit acest premiu atribuit de World Pastry Stars, o organizaţie cu sediul în Italia, compusă din maeştri bucătari din patiseria tradiţională şi din ţări specializate în producţia de ciocolată, precum Franţa, Elveţia şi Japonia.

Renumite pentru stilul lor minimalist, produsele create de Pierre Marcolini au devenit de-a lungul anilor adevărate cadouri de lux, iar unele dintre cutiile sale de ciocolată se vând cu peste 100 de euro, deoarece expertul belgian oferă adeseori un aspect sofisticat prăjiturilor, bomboanelor, pricomigdalelor şi jeleurilor sale.

Pierre Marcolini a deschis cofetării în mai multe ţări, inclusiv în Germania şi în China, care se aseamănă cu magazinele de lux.

După ce a primit acest trofeu, Marcolini a spus că îl consideră un fel de justificare pentru proiectele sale “nebuneşti, care au scopul de a renova, transforma, schimba şi moderniza universul patiseriei şi al industriei ciocolatiere”.

Ciocolatierul belgian, în vârstă de 56 de ani, s-a născut la periferia oraşului Charleroi şi şi-a deschis prima cofetărie la Bruxelles în urmă cu 25 de ani. El speră că ciocolata ar putea să aducă oamenilor o anumită alinare în această perioadă dificilă, marcată de pandemia de coronavirus.

Belgia este o ţară care se mândreşte cu meşteşugul său din industria ciocolatieră, la peste un secol după ce Jean Neuhaus a inventat pralinele – bomboane cu o crustă tare din ciocolată, umplute cu cremă -, în 1912.

Belgia se confruntă însă cu o concurenţă tot mai acerbă din partea unor producători străini din Canada şi Malaezia, care îşi promovează produsele cu mesaje precum “ciocolată în stil belgian” sau “ciocolată după o reţetă belgiană”.

În Belgia există peste 200 de producători de ciocolată, peste 2.000 de magazine şi muzee dedicate ciocolatei, trasee turistice şi ateliere, inclusiv Muzeul produselor din cacao şi ciocolată din Bruxelles. Agerpres

Sursa foto: facebook.com/pierremarcolini

Citește mai departe

ACTUALITATE

În perioada stării de urgenţă a crescut numărul românilor din mediul urban care deţin animale de companie

Publicat

Perioada de lockdown cauzată de pandemia COVID-19 a influenţat achiziţionarea sau adoptarea unui animal de companie, astfel că 17% dintre posesorii de câini şi 16% dintre posesorii de pisici au declarat că şi-au luat un animal de companie în perioada stării de urgenţă, potrivit unui studiu realizat de Asociaţia Română a Producătorilor de Hrană pentru Animale de Companie (ARPAC).

Rezultatele studiului arată că principalul factor care îi determină pe românii din mediul urban să îşi ia un animal de companie este de natură emoţională, astfel că 57% dintre respondenţi spun că alegerea lor este determinată de dragostea pe care o simt pentru animale, în vreme ce 14% dintre aceştia au adus un animal de companie în gospodărie la dorinţa unui alt membru al familiei, în special a copiilor.

Totodată, sentimentele de apropiere care influenţează achiziţionarea unui animal se reflectă şi în plasarea animalului în contextul familiei şi a altor cunoştinţe. Întrebaţi cât de apropiaţi se simt de animalele de companie proprii, respondenţii au poziţionat animalul de companie pe locul patru în lista apropiaţilor, după soţ/soţie/partener, copii, părinţi, considerându-se mai apropiaţi de animalul lor de companie decât de fraţi/surori, prieteni sau nepoţi.

Potrivit studiului, câinele nu este doar cel mai bun prieten al omului, ci şi cel mai comun animal de companie deţinut la nivelul gospodăriilor din mediul urban, datele arătând că 66% dintre posesorii de animale de companie au câine, în vreme ce 58% au pisici, 12% papagali sau alte păsări, 11% au peşti, lista fiind urmată de cei care deţin iepuri (8%), broaşte ţestoase (4%), hamsteri (3%) şi porcuşori de Guinea (2%).

Românii din mediul urban deţin în mare parte câini de talie medie, cu vârste între 1 şi 3 ani, astfel că rasa cea mai răspândită este bichonul, urmată de câinii maidanezi şi rase încrucişate (metis). În ceea ce priveşte caracteristicile pisicilor, cele de talie medie sunt cele mai populare în rândul deţinătorilor de pisici din mediul urban. În mod particular, bărbaţii din segmentul de vârstă 36-45 deţin semnificativ mai multe pisici de talie medie faţă de totalul deţinătorilor de pisici din mediul urban.

Potrivit aceluiaşi studiu, cele mai răspândite pisici sunt cele europene (maidaneze), urmate de rase încrucişate şi birmaneză.

Profilul deţinătorului de animale de companie este de asemenea caracterizat de faptul că segmentul de vârstă 46-55 se remarcă prin deţinerea de câini şi pisici cu vârste mai mari de 11 ani, iar familiile cu 5 sau mai mulţi membri deţin semnificativ mai mulţi câini decât totalul deţinătorilor de câini.

În ceea ce priveşte comportamentul românilor din mediul urban asupra sănătăţii şi aspectului animalelor de companie, aproape 70% dintre deţinătorii de animale de companie consideră că vizitele la medicul veterinar sunt foarte importante sau importante. În ciuda faptului că 9 din 10 deţinători de câini şi 8 din 10 deţinători de pisici au declarat că au efectuat o vizită la medicul veterinar în ultimele 12 luni, cel mai frecvent motiv pentru aceste vizite este vaccinul, urmat de deparazitare, adică proceduri care sunt vitale în primii ani din viaţa unui animal de companie, datele arătând că 57% dintre câini şi 67% dintre pisici au vârste între 6 luni (sau mai puţin) şi 3 ani.

Pe de altă parte, jumătate dintre posesorii de câini chestionaţi au declarat că au mers la un salon de înfrumuseţare pentru animale în ultimele 12 luni, în vreme ce în cazul deţinătorilor de pisici datele arată că 3 din 10 deţinători au ajuns cu felinele la salon în ultimul an. Totodată, majoritatea deţinătorilor de câini şi pisici petrec între 30 de minute şi 2 ore pe zi pentru a-şi îngriji animalele de companie.

Studiul realizat la iniţiativa ARPAC arată că românii din mediul urban conştientizează importanţa hranei special pregătită pentru animalele de companie, considerând că este mai sănătoasă, contribuie la buna funcţionare a sistemului digestiv, este benefică pentru piele sau blană, cât şi pentru întreg sistemul imunitar.

Potrivit rezultatelor obţinute, 43% dintre deţinătorii de câini şi 57% dintre deţinătorii de pisici din mediul urban îşi hrănesc animalele exclusiv cu hrană preambalată, şi achiziţionată din magazine, cele mai frecvente surse de procurare fiind supermarketurile/hypermarketurile, lanţurile de magazine pentru animale de companie sau magazinele pentru animale din vecinătate.

Studiul a fost efectuat pe un eşantion de 1.000 de persoane din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani, care deţin cel puţin un animal de companie în gospodărie, în perioada 5-10 august 2020. Colectarea datelor a fost realizată folosind metoda CAWI – Computer Assisted Web Interviews.

Fondată în 2003 ARPAC este o organizaţie non-guvernamentală, non-profit, creată pentru a reprezenta, sprijini şi susţine interesele comune ale membrilor săi, importatori şi producători de hrană pentru animale de companie. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Aproximativ 22.000 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel naţional. În ce domenii sunt cele mai multe oferte

Publicat

oameni

Agenţii economici oferă, la ora actuală, 22.000 de locuri de muncă la nivel naţional, majoritatea pentru persoanele cu studii liceale sau postliceale, reiese din evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), publicate miercuri.

Conform datelor oficiale, cele mai multe locuri de muncă sunt pentru: agent de securitate (1.110), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (989), lucrător comercial (914), vânzător (788), muncitor necalificat în industria confecţiilor (714), muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli, zidărie (706), montator subansamble (664), manipulant mărfuri (615), confecţioner-asamblor articole din textile (560) şi muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi semisolide (420).

Totodată, din totalul celor 22.000 de posturi vacante declarate de angajatori la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, 1.385 sunt destinate persoanelor cu studii superioare (programator, inginer în diferite domenii de activitate, consilier/ expert/ inspector/ economist etc), 6.886 pentru persoanele cu studii liceale sau postliceale (lucrător comercial, agent de securitate, vânzător etc) şi 5.238 pentru persoanele cu studii profesionale (lăcătuş mecanic, zidar, fierar betonist etc.).

Diferenţa locurilor de muncă disponibile sunt persoanele cu studii primare/gimnaziale sau fără studii (muncitor necalificat la demolarea clădirilor, muncitor necalificat în mine şi cariere, montator/reglor/ depanator de aparataj electric etc.).

Potrivit sursei citate, în Spaţiul Economic European sunt disponibile, prin intermediul reţelei Eures România, 66 de locuri de muncă vacante, după cum urmează: 22 în Germania (pentru: operator maşini – departamentele de producţie şi ambalare); 20 în Irlanda (ambalator manual); 17 în Polonia (dulgher, fierar betonist, lucrător finisaje – zugrăvire, tapetare, izolare, montare rigips, montare gresie, lăcătuş, operator CNC, operator buldoexcavator, sudor, strungar, zidar); 7 în Norvegia (montator folii ferestre/parbrize maşini, vopsitor auto/tehnician reparaţii).

Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

ULB Sibiu, prima universitate din Europa de Est care foloseşte platforma de predare online dezvoltată de Google

Publicat

calculator

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) este prima instituţie de învăţământ superior din Europa de Est care utilizează cea mai modernă platformă de predare online – G Suite Enterprise for Education, dezvoltată de Google, informează un comunicat de presă remis, miercuri, AGERPRES.

“Universitatea ‘Lucian Blaga’ din Sibiu are un parteneriat cu Google de aproape zece ani de zile, universitatea beneficiind, printre altele, şi de accesul la platforma G Suite for Education. În momentul declanşării pandemiei, Google a adăugat gratuit în această platformă încă două facilităţi: posibilitatea de a avea meet-uri cu până la 250 de participanţi şi respectiv posibilitatea de înregistrare a acestor întâlniri (video + text/chat). Aceste facilităţi au fost disponibile gratuit, iniţial până la data de 30 septembrie 2020, după care s-a prorogat termenul până la finalul lunii octombrie. Pentru a putea desfăşura în continuare activităţile online în condiţii optime, ULBS a contactat compania Google, în vederea achiziţionării platformei G Suite Enterprise for Education, care dispune de mai multe facilităţi, printre care şi cele două menţionate anterior”, a explicat prorectorul ULBS, profesorul Adrian Pascu.

Potrivit sursei citate, G Suite Enterprise for Education este funcţională în ULBS de la începutul acestei săptămâni, iar prin utilizarea ei pot fi generate rapoarte de originalitate, se oferă acces la funcţii avansate Google Meet (Live-stream, înregistrare video meetings, salvare înregistrare conferinţă în Google Drive etc.), se pot obţine rapoarte de prezenţă, se pot adresa întrebări sau se pot realiza sondaje în videoconferinţă. De asemenea, platforma asigură un sistem avansat de securitate.

Parteneriatul cu Google datează din anul 2011, iar un an mai târziu ULBS a devenit prima universitate din Romania cu acces la această platformă, migrând toate serviciile de pe serverele proprii pe G Suite. AGERPRES

Citește mai departe