EVENIMENT
Darius Vâlcov, condamnat definitiv la şase ani de închisoare
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de marți a condamnat definitiv pe Darius Vâlcov, fostul primar al municipiului Slatina, la șase ani de închisoare. Inițial, acesta fusese condamnat la opt ani de închisoare în primă instanță.
„Contopeşte pedepsele stabilite prin prezenta decizie şi aplică inculpatului Vâlcov Darius Bogdan pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare la care adaugă un spor de 1 an închisoare, reprezentând o treime din totalul celeilalte pedepse de 3 ani închisoare, acesta urmând să execute, în final, pedeapsa de 6 ani închisoare.
Menţine măsurile asigurătorii luate faţă de inculpatul Vâlcov Darius – Bogdan prin ordonanţele din 27 martie 2014, 31 martie 2015, 30 aprilie 2015 şi 11 mai 2015 emise în dosarul nr. 378/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei, până la concurenţa sumei de 6.200.000 lei”, potrivit ÎCCJ.
Decizia este definitivă.
Înalta Curte de Casatie şi Justiţie a repus pe rol în 2022 dosarul în care era inculpat Darius Vâlcov.
„Repune pe rol cauza ce formează obiectul dosarului nr.790/1/2019 având ca obiect apelurile declarate de Ministerul Public, parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justiţie – Directia Naţională Anticoruptie şi de inculpaţii Tomescu Constantin Cristian, Vâlcov Darius Bogdan, Prina Minel Florin şi Timofte Petre Bogdan împotriva sentintei penale nr.74 din data de 8 februarie 2018, pronunţate de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr.2018/1/2018, privind şi pe intimatul inculpat Susală Lucian Petrut. Fixează termen de judecată la data de 26 septembrie 2022, Sala Secţiilor Unite, cu citarea inculpaţilor şi încunoştiinţarea apărătorilor acestora”, potrivit minutei ÎCCJ.
Darius Vâlcov, condamnat definitiv la şase ani de închisoare. Vâlcov a fost contactat de un om de afaceri în 2009
Potrivit anchetatorilor, în 2009, administratorul unei societăţi comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care avea la acel moment calitatea de primar al municipiului Slatina, judeţul Olt.
Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, pentru a câştiga nişte licitaţii de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, în oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări.
Astfel, în luna noiembrie 2008 a fost aprobat proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt”, al cărui beneficiar final este SC Compania De Apă Olt SA, operator regional către care Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Oltul” (ADI) a delegat serviciile de alimentare cu apă şi canalizare în aria de implementare a proiectului „Extinderea şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Olt”.
În cadrul acestui proiect au fost încheiate contractele „Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti şi Potcoava”, „Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în municipiul Slatina” şi „Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Drăgăneşti-Olt şi Piatra-Olt”, arată procurorii.
Conform sursei citate, cu ocazia derulării procedurilor de licitaţie membrii comisiei au eliminat din caietul de sarcini, în mod abuziv, o parte din condiţiile de eligibilitate pentru a favoriza firma omului de afaceri, la comanda fostului ministrul al Finanţelor.
Darius Vâlcov, condamnat definitiv la şase ani de închisoare. Darius Vâlcov l-a pus în legătură pe omul de afaceri cu Minel-Florin Prina
În final, firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, având ca obiect semnarea contractelor cu Compania De Apă Olt pentru mai multe lucrări.
„Administratorul societăţii şi suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei.
Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania De Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii”, potrivit procurorilor anticorupţie.
Procurorii au ajuns la concluzia că, începând cu jumătatea anului 2012, din cauza unor probleme financiare existente în cadrul firmei sale, administratorul nu a mai putut face plăţile către Vâlcov.
În acest context, Darius Vâlcov l-a pus în legătură pe omul de afaceri cu Minel-Florin Prina, care la vremea respectivă era viceprimar al municipiului.
Prina ştia de înţelegerea dintre cei doi şi a hotărât, pentru a disimula provenienţa ilegală a banilor, ca diferenţele de bani neonorate să fie plătite către o firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu.
Darius Vâlcov, condamnat definitiv la şase ani de închisoare. Ce susțin anchetatorii
„De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul şi prin intermediul inculpaţilor Suşală Lucian Petruţ, Timofte Petre-Bogdan, Tomescu Constantin Cristian şi a altui om de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului şi viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăţi comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula provenienţa şi destinaţia reală a sumelor de bani”, potrivit anchetatorilor.
Contractele încheiate între aceste firme, precum şi facturile emise în baza acestor contracte erau fictive.
Anchetatorii au mai stabilit că, în urma înţelegerii cu omul de afaceri, fostul ministrul al Finanţelor a primit, în perioada 2010-2013, aproximativ două milioane de euro, o parte din această sumă fiind primită în mod direct, în numerar, iar suma de 2.480.000 lei a primit-o prin intermediul unor firme.
Sursa: MediaFax
ECONOMIE
Fondul pentru modernizare al UE acordă 2,4 miliarde de euro către proiectele din șapte țări, inclusiv România
Comisia Europeană a anunțat joi că Fondul pentru modernizare al UE a efectuat plăți în valoare de 2,4 miliarde de euro către 31 de proiecte din șapte țări beneficiare, inclusiv România. Aceste fonduri au fost destinate sprijinirii modernizării sistemelor energetice, reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energie, industrie și transport, precum și îmbunătățirii eficienței energetice.
Este cea mai mare plată comună de până acum şi va oferi un impuls tranziţiei ecologice a Europei.
Aceste investiţii ajută acele state membre să-şi reducă dependenţa de combustibilii fosili din Rusia, să-şi atingă obiectivele climatice şi energetice pentru 2030, şi să contribuie la angajamentul pe termen lung al UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.
S-au făcut investiţii suplimentare în România (1,1 miliarde de euro), Cehia (un miliard de euro), Bulgaria (197 milioane de euro), Polonia (47 milioane de euro), Croaţia (88 milioane de euro), Letonia (cinci milioane de euro) şi Lituania (un milion de euro).
Fondul pentru modernizare al UE acordă 2,4 miliarde de euro către proiectele din șapte țări, inclusiv România. Pe ce se contrează proiectele susținute
Sumele plătite joi aduc plăţile totale din Fondul de modernizare din ianuarie 2021 la aproximativ 7,5 miliarde de euro, de care beneficiază 10 state membre eligibile.
Proiectele susţinute acum se concentrează pe generarea de energie electrică din surse regenerabile, modernizarea reţelelor energetice şi eficienţa energetică.
Finanţat din veniturile din licitaţia certificatelor de emisii din Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii al UE, Fondul de modernizare mobilizează resurse semnificative, care pot ajuta statele membre beneficiare să susţină investiţiile în conformitate cu Planul REPowerEU şi pachetul Fit For 55.
Acesta operează sub responsabilitatea statelor membre beneficiare, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI). Agerpres
Renaționalizarea grupului francez de utilități Electricite de France SA a fost finalizată joi, în ciuda opoziției din partea micilor acționari. Decizia Guvernului de la Paris, care vizează revigorarea sectorului nuclear în Franța și reindustrializarea țării, a fost pusă în practică aproape un an de la anunț, conform informațiilor AFP.
„Statul a pus în practică procedura de preluare a acţiunilor deţinute de investitorii minoritari de la EDF”, a informat Ministerul Economiei de la Paris. „În consecinţă, statul deţine în prezent totalitatea capitalului şi drepturilor de vot de la EDF”.
Anterior, Autoritatea de supervizare a pieţei financiare din Franţa (AMF) a anunţat că 8 iunie este data limită până la care deţinătorii a 2% din acţiunile EDF care mai erau în circulaţie vor fi constrânşi să îşi vândă participaţiile, ducând astfel participaţia statului la 100% din capitalul EDF.
„Această preluare a controlului total la compania noastră naţională de electricitate era o prioritate a Guvernului”, a salutat ministrul Economiei, Bruno Le Maire, o operaţiune cu o valoare de 9,7 miliarde de euro. Renaţionalizarea EDF, anunţată oficial în luna iulie 2022, „era indispensabilă pentru a permite EDF să deruleze în mod accelerat mai multe şantiere decisive”, în special cel care priveşte creşterea producţiei parcului nuclear actual, a adăugat Bruno Le Maire.
„Atunci când ne confruntăm cu atât de multe provocări energetice…faptul că avem un singur acţionar permite să avem o aliniere perfectă cu privire la viziunea pe termen lung”, a apreciat joi şi directorul general de la EDF, Luc Rémont.
Franţa demarează o nouă eră a energiei nucleare odată cu renaţionalizarea grupului EDF. Statul francez deţinea 84% din capitalul EDF
Retragerea EDF de la Bursa de Valori de la Paris i-a constrâns şi pe ultimii acţionari minoritari să îşi vândă titlurile pentru un preţ de 12 euro pe acţiune, adică cu 20 de euro mai puţin decât preţul la care s-a derulat listarea la bursă a EDF în anul 2005.
Până în urmă cu câteva luni, statul francez deţinea 84% din capitalul EDF.
Preluarea tuturor acţiunilor îi va permite statului francez să accelereze procesul de relansare a energiei nucleare, prin construcţia a cel puţin şase noi reactoare.
În aşteptarea momentului în care vor fi puse în funcţiune noile unităţi, cel mai devreme în 2035-37, Franţa şi EDF vor trebui să îşi intensifice eforturile pentru dezvoltarea energiilor regenerabile şi a recupera decalajul faţă de statele vecine din Europa.
Există însă un obstacol major şi anume faptul că marja de manevră financiară a EDF este în acest moment inexistentă.
Franţa demarează o nouă eră a energiei nucleare odată cu renaţionalizarea grupului EDF. 56 de reactoare nucleare ale Franţei au funcţionat
Cu prilejul prezentării rezultatelor anuale pe 2022, grupul de utilităţi a anunţat că are datorii record de 64,5 miliarde de euro.
Aceste datorii sunt rezultatul unei producţii de electricitate extrem de mici pe parcursul anului trecut, după ce mai multe centrale au fost închise pentru efectuare de lucrări de mentenanţă, cumulată cu obligaţia impusă de stat de a vinde electricitatea la un preţ mai mic decât concurenţii.
Anul trecut, timp de mai multe luni, doar jumătate dintre cele 56 de reactoare nucleare ale Franţei au funcţionat astfel că producţia de electricitate a scăzut până la 279 Terawaţi oră, cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani.
În paralel, costul estimat pentru construcţia a şase noi reactoare de tip EPR este estimat la 51 de miliarde de euro, o sumă imposibil de suportat doar de EDF. Agerpres
ECONOMIE
Depozitele de înmagazinare a gazelor naturale se apropie de capacitate maximă, declară ministrul Energiei
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat joi, la Mediaș, că depozitele de înmagazinare a gazelor naturale se află în prezent la o capacitate de peste 60% și se estimează că până în septembrie vor ajunge la 100%.
„Noi trebuie să ne obişnuim cu ideea că România va deveni exportator net de gaze la sfârşitul lui 2026. Să nu uităm că vom fi exportatori de gaze, iar gazele intră şi ies din România.
Depozitele noastre în momentul de faţă sunt peste 60%. Sunt peste 1,9 miliarde metri cubi.
Estimez că în septembrie stăm la 100%”, a spus Popescu.
Întrebat dacă România mai importă gaze din Azerbaidjan, el a precizat că doar în situaţia în care va creşte consumul.
„Dacă creşte consumul. Din Azerbaidjan, mai avem un contract de un miliard metri cubi pentru iarna asta, de plasă de siguranţă. De cât avem nevoie din el….”, a punctat Popescu.
Ministrul Energiei s-a declarat foarte optimist în ceea ce priveşte decizia de investiţie în Neptun Deep, reamintind că aceasta va fi luată în cursul lunii iunie.
Depozitele de înmagazinare a gazelor naturale se apropie de capacitate maximă, declară ministrul Energiei. Ce susține ministrul Popescu
„Am spus că-s foarte optimist că decizia de investiţie va fi anunţată…
Această decizie va fi comunicată bursei, bănuiesc, prima dată, de către ambele companii, pentru că nu numai Petrom trebuie să ia, trebuie să ia şi Romgaz.
Eu am fost dimineaţă la Romgaz, am discutat cu conducerea Romgaz.
Ei sunt pregătit şi astăzi să ia această decizie”, a afirmat Virgil Popescu.
El a participat, la Mediaş, la lansarea oficială a testelor privind funcţionarea aparatelor de utilizare a gazelor naturale şi a reţelei de distribuţie cu amestec de 80% gaze naturale şi 20% hidrogen, aceasta fiind prima etapă a proiectului pilot 20HyGrid. Agerpres
Persoanele victime ale infracțiunilor vor avea posibilitatea de a solicita un avans din compensația financiară sub formă de vouchere, pentru a acoperi nevoile urgente, în limita unei sume echivalente cu cinci salarii de bază minime brute pe teritoriul țării.
O hotărâre în acest sens a fost aprobată în şedinţa de joi a Guvernului.
Voucherele vor fi acordate într-un termen de cel mult 72 de ore de la aprobarea cererii, informează Executivul.
Prin hotărârea de guvern au fost aprobate metodologia de emitere, distribuire şi decontare a voucherelor, precum şi criteriile de selectare a entităţilor publice şi private înrolate în mecanismul de acordare.
„De asemenea, se operaţionalizează prevederile Legii nr. 230/2022 de consolidare a Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), prin care a fost instituit Mecanismul naţional de susţinere a prevenirii criminalităţii, un fond care reutilizează în interes social activele confiscate în cadrul procesului penal”, se arată în comunicatul Guvernului.
Victimele infracţiunilor vor putea solicita vouchere în limita a cinci salarii de bază. Precizările Guvernului
Totodată, se înfiinţează Unitatea pentru Protecţia Victimelor, în vederea îndeplinirii atribuţiilor privind aplicarea metodologiei de emitere, distribuire şi decontare a voucherelor, privind stabilirea cuantumului acestora, precum şi a criteriilor de selectare a entităţilor publice şi private înrolate în mecanismul de acordare.
Înfiinţarea acestei unităţi nu va avea impact financiar, realizându-se cu încadrarea în numărul de posturi deja existent şi finanţat.
Fondurile necesare pentru acordarea voucherelor pentru victimele infracţiunilor vor fi asigurate de la bugetul Ministerului Justiţiei.
„Introducerea acestui mecanism de compensare, sub formă de vouchere, va contribui la simplificarea acoperirii nevoilor urgente ale victimelor, de tipul cheltuielilor de hrană, cazare, transport, medicamente şi materiale sanitare, precum şi materiale de igienă şi de uz personal”, precizează Guvernul. Agerpres
Fondul pentru modernizare al UE acordă 2,4 miliarde de euro către proiectele din șapte țări, inclusiv România
Franţa demarează o nouă eră a energiei nucleare odată cu renaţionalizarea grupului EDF
Depozitele de înmagazinare a gazelor naturale se apropie de capacitate maximă, declară ministrul Energiei
Victimele infracţiunilor vor putea solicita vouchere în limita a cinci salarii de bază
FOTO: O mașină scăpată de sub control a intrat în terasa unui bar, în Adjud – Vrancea. Șoferul a ajuns la spital
Motociclist decedat, în urma unui accident produs pe o șosea din Argeș
FOTO: Percheziții în județul Timiș, la o persoană bănuită de trafic de droguri. Ce au descoperit polițiștii
