ECONOMIE
Dascălu, BCR: Opinia noastră este că s-a terminat ciclul de majorare a dobânzii de politică monetară
Dascălu, BCR: Opinia noastră este că s-a terminat ciclul de majorare a dobânzii de politică monetară
Dascălu, BCR: Opinia noastră este că s-a terminat ciclul de majorare a dobânzii de politică monetară
„Opinia noastră este că s-a terminat ciclul de majorare a ratei dobânzii de politică monetară şi vom avea o stabilitate a ratei dobânzii la acest nivel cel puţin pentru acest an. Mă îndoiesc că vom vedea tăieri de dobândă din partea băncii centrale până la finalul acestui an“, a spus Ciprian Dascălu, în cadrul emisiunii de business ZF Live.
El a mai adăugat că şi băncile centrale majore, în special FED din SUA, deşi piaţa anticipează cel puţin două tăieri de dobândă de câte 25 puncte de bază în Statele Unite pe finalul acestui an, vor ajunge cu dobânda la un nivel restrictiv şi vor menţine această dobândă, la acest nivel restrictiv, pentru o perioadă mai lungă.
„Pe dobânzi va fi tot timpul o plajă în care dobânzile pot fluctua între cele două facilităţi permanente ale băncii naţionale, respectiv între facilitatea de depozit care este la 6% şi cea de creditare care este 8%. Am avut o scădere a cotaţiilor ROBOR la 3 luni pe fondul schimbării poziţiei de lichiditate a sistemului bancar faţă de banca centrală.“
„Dacă până în noiembrie am avut un deficit de lichiditate, respectiv băncile împrumutau la facilitate de credit lichiditate de la banca centrală, această poziţie pe fondul cheltuielilor bugetare pe final de an, din noiembrie am trecut pe surplus, iar acum pentru ianuarie am avut un surplus, cred că cel mai mare din ultimii 15 ani, de lichiditate a sistemului bancar şi implicit acest surplus a fost plasat la facilitatea de credit. Rata relevantă pentru preţul banilor din piaţă acum este facilitatea de depozit de 6%, iar până în octombrie aveam rata relevantă pentru lichiditate faciltatea de creditare a băncii naţionale“, a mai detaliat Ciprian Dascălu.
În acelaşi timp, economistul-şef al BCR a mai spus că banca naţională poate decide oricând să sterilizeze aceste surplus de lichiditate prin operaţiuni de piaţă la dobânda cheie, respectiv 7%.
„Probabil faptul că nu sterilizează această lichiditate la dobânda cheie semnalează un pic disconfortul băncii centrale cu tendinţa văzută în ultimele două luni de apreciere a monedei naţionale faţă de euro, apreciere venită în mare parte din intrări de capital în titlurile de stat româneşti în lei.“
Ciprian Dascălu a mai explicat că această decizie a băncii centrale de a lăsa lichiditatea, de fapt ar sugera mai degrabă că nu este de acord cu aprecierea recentă a cursului.
„La un moment dat şi această lichiditate va fi absorbită probabil prin noi emisiuni nete de titluri de stat, prin plăţi către bugetul de stat şi în funcţie de cât de mult se va vedea în curs, probabil şi prin intervenţii valutare. Nu am văzut volume foarte mari, dar nu excludem şi o posibilă intervenţie valutară pentru a tempera aprecierea din ultima perioadă pe fondul fluxurilor de capital pe titluri de stat“, a mai spus Ciprian Dascălu.
El a mai adăugat că dobânda la care emite Ministerul de Finanţe este stabilită în funcţie de cerere şi ofertă.
„Dacă ne gândim la octombrie, dobânzile pe termene între 7-10 ani erau în jur de 9%, deja am asistat la o scădere semnificativă a dobânzilor. Au fost în principiu o mişcare pe toată regiunea de intrări de capitaluri. Dacă este să ne uităm la ce dobândă se împrumută statul român în lei la 10 ani şi luăm referinţă la ce dobândă se împrumută Polonia cred că diferenţialul la care suntem acum de 150 puncte de bază este un fel valoare corectă dat fiind şi diferenţialul de rating, de risc şi perspective inflaţioniste între cele două ţări.“
Sursa Mediafax.ro
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres
Primăvară capricioasă la Cluj. Temperaturi oscilante și ploi în următoarele două săptămâni
Acțiuni ale polițiștilor din Alba: Amenzi de peste 43.000 de lei și 448 de persoane verificate
VIDEO: Un adăpost de animale și o tonă de furaje au fost cuprinse de flăcări s-au făcut scrum în localitatea Alba
Accident rutier pe DN1 Aiud-Turda, la Dumbrava. Două persoane rănite după ce două mașini s-au lovit. Intervin pompierii
Rezultate simulare Evaluare Națională 2025: Peste 30% dintre elevi au luat note sub 5 la Română. Note mai bune la Matematică
ETA. Românii care călătoresc în UK au nevoie de o AUTORIZAȚIE electronică, începând cu 2 APRILIE. Cât costă
Lucrările la rețeaua de apă pe strada Emil Racoviță și întreruperea furnizării apei în mai multe zone din Alba Iulia, amânate
