Potrivit informațiilor transmise de Bloomberg, prețurile de referință pentru gaze naturale în Europa au continuat să înregistreze scăderi joi, atingând cel mai scăzut nivel în ultimii doi ani. Situația economică slabă din regiune afectează perspectivele privind cererea de gaze.

În jurul orei 9:51 a.m., la hub-ul de gaze de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru Europa, cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna următoare erau în scădere cu 3,2%, până la 26,90 euro pentru un Megawatt-oră, după ce în precedentele trei şedinţe au înregistrat o scădere cumulată de aproape 8%.

Datele statistice publicate joi arată că Germania a intrat în recesiune în primul trimestru al acestui an, ceea ce scoate la lumină dificultăţile pe care le are continentul de a ieşi dintr-o criză care a fost provocată, parţial, şi de costurile record cu energia de anul trecut.

Cererea de gaze a sectorului industrial din Europa este una modestă în pofida unei recente scădere a preţurilor, rezultând o piaţă supra-aprovizionată.

Faptul că gradul de umplere al depozitelor este peste nivelul normal la acest moment al anului precum şi cantităţile abundente de gaze naturale lichefiate disponibile reduc şi mai mult riscurile la adresa aprovizionării cu gaze în iarna următoare.

 Preţul gazelor îşi continuă scăderea în Europa deoarece industriile nu pot să stimuleze cererea. Preţurile actuale nu stimulează achiziţiile de gaze ale Chinei

Pe de altă parte, reducerea cu 60% a cotaţiilor la gaze în acest an a dat o gură de oxigen europenilor care suferă de pe urma avansului inflaţiei.

În plus, preţurile actuale nu stimulează achiziţiile de gaze ale Chinei, unde relansarea economică modestă subminează cererea de combustibil.

Cei mai importanţi importatori de chinezi de gaze lichefiate sunt pur şi simplu absenţi de pe piaţa spot, şi se oferă chiar să vândă unele cantităţi de gaze lichefiate, susţin traderii consultaţi de Bloomberg.

Chiar dacă unii mici cumpărători din Europa încep să profite de preţurile mici la gaze, asta nu este suficient pentru a contracara tendinţa generală de scădere a preţurilor. Agerpres

În luna aprilie, angajatorii din sectorul public au lansat peste 3.000 de locuri de muncă noi, iar în total, în primele patru luni, s-au creat aproximativ 10.000 de poziții. Potrivit Roxanei Drăghici de la eJobs, sistemul sanitar a fost unul dintre principalii angajatori în această perioadă.

Angajatorii din instituţiile de stat au scos în piaţă, în primele patru luni ale anului, aproximativ 10.000 de posturi, dintre care peste 3.000 au fost listate în luna aprilie, arată o analiză a eJobs.ro.

De altfel, luna aprilie pare să fie şi ultima lună din acest an în care numărul de posturi noi a fost considerabil, în contextul în care luna mai a venit cu vestea îngheţării angajărilor în instituţiile publice, până la sfârşitul anului.

„Măsura de îngheţare a posturilor are ca scop reducerea deficitului bugetar, însă nu se va aplica şi în cazul angajărilor din Educaţie şi Sănătate, acolo unde există o nevoie considerabilă de personal.

De altfel, sistemul sanitar a fost, de la începutul anului şi până acum unul dintre cei mai puternici angajatori şi este foarte probabil ca acest lucru să nu se schimbe, în condiţiile, pentru acest sector, există un memorandum care impune exceptarea lui din ordonanţa dată de Guvern”, explică Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România.

Aproximativ 20% din numărul total de locuri vacante sunt pentru medici, asistenţi medicali şi infirmieri, potrivit datelor jobradar24.ro, cel mai mare agregator de joburi din mediul privat şi de stat din România, dezvoltat de eJobs.ro.

Angajatorii de la stat au scos în piaţă peste 3.000 de joburi noi în luna aprilie. 173 de poziţii au fost vacante în unităţile militare

11% sunt pentru muncitori, 6,5% pentru îngrijitori şi 5,3% pentru referenţi.

Cel mai puţin căutaţi în luna aprilie au fost tehnicienii, tâmplarii, maseurii, lăcătuşii sau inginerii hidrologi.

La nivel general, mai mult de 90% au fost funcţii de execuţie (respectiv 2.824) şi aproximativ 5% au fost funcţii de conducere.

1.745 de locuri de muncă au fost postate de instituţiile locale, 410 de primării, 360 de instituţiile judeţene şi puţin peste 200 de instituţiile naţionale.

Cel mai puţin, în luna aprilie, au angajat consiliile judeţene, Guvernul şi ministerele şi instituţiile regionale.

Totodată, 173 de poziţii au fost vacante în unităţile militare.

Angajatorii de la stat au scos în piaţă peste 3.000 de joburi noi în luna aprilie. Unde se găsesc cele mai multe locuri de muncă vacante

Cele mai multe locuri de muncă vacante, respectiv aproape 600, aparţin instituţiilor de stat din Bucureşti, Clujul ocupând a doua poziţie în clasament, cu 226 de oferte.

Urmează Braşov, Constanţa şi Timiş, toate trei cu peste 100 de posturi scoase în piaţă.

Cele mai puţine opţiuni la stat le-au avut candidaţii din Covasna, Arad, Caraş – Severin, Giurgiu, Gorj sau Botoşani

„Celor 3.000 de joburi disponibile la stat în luna aprilie li se mai adaugă aproape 33.000 din mediul privat, acolo unde lucrurile sunt mai nuanţate şi adresabilitatea către candidaţi este ceva mai largă, în condiţiile în care apar variabile precum munca remote sau hibrid, joburile part time sau pe bază de proiect, care atrag o anumită parte din candidaţi, în special pe cei foarte tineri”, adaugă Roxana Drăghici.

Sursa: MediaFax

În primele patru luni ale anului 2023, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a înregistrat un trafic aerian impresionant pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă și pe Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa. Numărul de pasageri înregistrat a fost de 4.283.687, iar numărul total de aterizări și decolări a fost de 37.888.

Potrivit CNAB, numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile din Bucureşti în primele patru luni ale acestui an a înregistrat o creşterede 38,7%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creându-se astfel premisele atingerii pragului de 14 milioane de pasageri în întreg anul 2023.

Comparativ cu perioada similară din 2019, când aeroporturile Capitalei au înregistrat maximul istoric, în acest an se înregistrează o creştere cu 95.109 a pasagerilor pe cele două aeroporturi.

De asemenea, pe aeroporturile Capitalei numărul mişcărilor de aeronave a ajuns la 37.888 în primele patru luni ale anului 2023, cu 11,8% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Numărul de pasageri pe aeroporturile Otopeni şi Băneasa, în creştere cu 38% în primele patru luni. Ce au transmis reprezentanții CNAB

„Având în vedere creşterea accelerată a numărului de pasageri, este posibil să apară, în anumite momente ale zilei, aglomerări pe fluxurile de plecări.

Astfel, în vederea asigurării condiţiilor optime pentru îmbarcarea la timp în aeronavă, recomandăm pasagerilor să îşi ia măsurile necesare pentru a se prezenta din timp la aeroport, cu 3 ore înaintea decolării, şi să deţină toate documentele necesare, aşa cum le este solicitat de către compania aeriană transportatoare”, au transmis reprezentanţii CNAB.

Conform acestora, cele mai multe aeroporturi europene şi din întreaga lume se confruntă în perioada de vară cu o situaţie similară, evoluţia numărului de pasageri pe cele două aeroporturi ale Bucureştiului înscriindu-se în tendinţa generală înregistrată la nivel european.

Sursa: MediaFax

Poliția Română anunță că în noaptea de joi spre vineri, începând cu ora 00.00, vor fi impuse restricții de trafic pe mai multe artere rutiere, din cauza unui transport agabaritic.

Potrivit Centrului INFOTRAFIC din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, în noaptea de joi spre vineri, începând cu ora 00.00, se va efectua un transport agabaritic pe ruta PTF Nădlac II – Autostrada A1 – Margina – DN 68A – Holdea – Săliște – Veștem – Seaca – Râmnicu Vâlcea.

Transportul este format dintr-un camion cu masa de 82 tone, urmând să fie însoțit pe traseul precizat de echipaje de poliție rutieră.