Datele persoanelor înscrise pe listele suplimentare la alegerile din 10 noiembrie au ajuns, printr-o simplă cerere, în posesia partidelor politice, atenţionează Asociaţia Specialiştilor în Confidenţialitate şi Protecţia Datelor (ASCPD).

Totodată, reprezentanţii Asociaţiei pun la dispoziţia persoanelor fizice care votează pe liste suplimentare trei modele de cerere prin care îşi pot exercita dreptul la acces şi dreptul la restricţionarea prelucrării datelor cu caracter personal, se arată într-un comunicat transmis luni AGERPRES.

"1.071.752 de români au votat în data de 10 noiembrie 2019 pe liste suplimentare, în ţară sau în străinătate, la alegerile pentru preşedintele României. Datele cu caracter personal ale persoanelor înscrise pe listele suplimentare (nume, CNP, domiciliu, semnătura, seria şi numărul actului de identitate) au ajuns, printr-o simplă cerere, în posesia partidelor politice. ASCPD consideră că Decizia BEC 84/D/2019 care permite acest lucru trebuie anulată şi emisă o nouă decizie care să impună în mod clar condiţiile în care formaţiunile politice pot avea acces la listele suplimentare astfel încât să fie asigurată protecţia drepturilor persoanelor fizice", precizează sursa citată.

ASCPD menţionează că, pe 4 noiembrie, Biroul Electoral Central a emis decizia prin care se stabileşte că reprezentanţii formaţiunilor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, "prin orice mijloace, inclusiv prin fotografiere sau filmare", în conformitate cu dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2019 şi art.17 alin (2) din Legea nr. 370/2004.

Decizia BEC "ar trebui anulată şi emisă o nouă decizie care să impună în mod clar condiţiile în care formaţiunile politice pot avea acces la listele suplimentare", astfel încât să fie asigurată protecţia drepturilor persoanelor fizice, spun reprezentanţii Asociaţiei.

"Această decizie BEC permite formaţiunilor politice să obţină informaţii intruzive cu impact asupra vieţii private a persoanelor (CNP, domiciliu) pentru îndeplinirea unor interese private ale formaţiunilor politice, fără ca Biroul Electoral Central să verifice modul în care sunt asigurate garanţiile obligatorii, respectiv punerea în aplicare de măsuri tehnice şi organizatorice adecvate sau respectarea principiului de reducere la minimum a datelor prelucrate. (...) ASCPD atrage atenţia că în calitatea sa de operator asociat pentru această prelucrare, BEC nu poate transfera integral responsabilitatea protecţiei datelor personale ale votanţilor formaţiunilor politice care accesează listele suplimentare, răspunderea privind protecţia datelor fiind solidară, în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului 679/2016", se mai arată în comunicat.

Asociaţia apreciază că decizia BEC introduce mai multe riscuri privind protecţia datelor alegătorilor: riscul nerespectării existenţei unui interes legitim real; riscul nerespectării informării prealabile a alegătorilor, riscul neverificării măsurilor tehnice şi organizatorice adecvate; riscul schimbării scopului pentru care datele au fost colectate.

Cele trei modele de cereri pot fi găsite la adresa: https://ascpd.ro/comunicate-de-presa/. AGERPRES