Grefierii din instanţe şi parchete nu vor mai presta ore suplimentare, la nivel naţional, începând de luni, 18 martie, a declarat joi preşedintele Sindicatului Naţional a Grefei Judiciare Dicasterial (SNGJ), Cătălin Trăistaru.

Sindicatul este afiliat la Federaţia Publisind, federaţie reprezentativă la nivelul sectorului Administraţiei Publice.

Măsura refuzării orelor suplimentare „generează blocaje în activitate în maximum 10 zile, iar funcţionarea sistemului judiciar şi activitatea instanţelor şi parchetelor depind de munca suplimentară”, a atras atenţia preşedintele SNGJ Dicasterial.

Preşedintele Federaţiei Publisind, Ştefan Teoroc, a adăugat că grefierii vor putea refuza orele suplimentare prin declaraţie scrisă.

„Lipsa refuzului expres al muncii suplimentare prezumă acord tacit. Nimeni nu întreabă salariatul dacă vrea să muncească în plus. Se planifică, şi dacă accepţi se prezumă că ai acceptat tacit. Dacă însă exprimi refuzul expres în scris, nu mai poate să se planifice. (…) Procurorii au spus (în cazuri de refuz al orelor suplimentare ale altor profesiuni, n.red.) că nu pot să sancţioneze salariatul pentru că i s-a pus o presiune pe propriul timp liber din lipsă de resurse ale angajatorului”, a afirmat Ştefan Teoroc.

Acesta a apreciat că măsura refuzării orelor suplimentare de către grefieri va avea asupra sistemului judiciar un efect mai puternic decât cel al unei greve, pe care de altfel legea nu o permite în sistem.

„Este simplu de făcut acţiunea asta, este mai rea decât greva, la care nu avem dreptul. Dar, o grevă o faci o zi, pe când refuzul muncii suplimentare, o dată început, poţi să îl faci pe perioadă nedeterminată, şi ai terminat-o ca activitate: dacă asta vor, asta o să facem. Vom coordona această acţiune la nivel naţional, vom face formulare pe care o să le punem la dispoziţia oamenilor, îi vom încuraja să semneze şi să refuze în scris. Nu este obligatoriu, fiecare are o opţiune”, a adăugat preşedintele Publisind.

Cei doi lideri sindicali au prezentat, joi, calendarul de proteste ale grefierilor şi principalele nemulţumiri ale acestora.

Acţiunile sunt organizate de Sindicatul National al Grefei Judiciare Dicasterial, în solidar cu Sindicatul SindJust Bihor, Sindicatul Grefierul Alba şi Sindicatul Dreptatea Vrancea, organizaţii sindicale care reprezintă 75% din personalul auxiliar de specialitate, personalul conex şi personalul contractual din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, şi sunt afiliate Federaţiei Publisind.

În această săptămână, grefierii au purtat o banderolă albă în timpul activităţii lor din cadrul instanţelor şi parchetelor în care îşi desfăşoară activitatea.

În 22 martie, grefierii vor participa la un miting de protest în Bucureşti, în Piaţa Victoriei, la care organizatorii estimează participarea a 1500 de grefieri.

Din aprilie 2019, grefierii anunţă „mitinguri în cascadă, la nivel de judeţ, în toate instanţele şi parchetele”, iar în „luna mai 2019, miting comun al sindicatelor personalului auxiliar de specialitate si conex, sindicatelor din sistemul penitenciar şi din probaţiune – afiliate la Federaţia Publisind”.

Mai departe, grefierii ameninţă cu „declanşare conflict colectiv de muncă în situaţia în care angajatorii nu răspund revendicărilor.”

Revendicările grefierilor vizează: adoptarea unui nou statut al profesiei, care să corespundă realităţilor din instanţe şi parchete din punctul de vedere al atribuţiilor şi sarcinilor de serviciu suplimentare, primite de personalul auxiliar prin regulamentele de ordine interioară ca urmare a transferului unor atribuţii de la magistraţi la grefieri, în urma intrării în vigoare a noilor coduri de procedură; iniţierea elaborării standardelor ocupaţionale şi a calificărilor profesionale corespunzătoare pentru funcţiile care compun categoria profesională a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi ierarhizarea funcţiilor, cu modificarea corespunzătoare a funcţiilor în C.O.R.

De asemenea, ei solicită înfiinţarea unei direcţii de specialitate în Ministerul Justiţiei care să reprezinte şi să gestioneze din punct de vedere salarial şi profesional cariera grefierilor, să coordoneze şi să gestioneze resursele umane similar Direcţiei Tehnologia Informaţiei, Direcţiei Naţionale de Probaţiune, etc.; reanalizarea schemelor de personal din instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea şi suplimentarea acestora cu 1000 posturi la nivel naţional, prin elaborarea unor standarde pe linie de resurse umane, raportate la volum de muncă şi alţi indicatori sau particularităţi; dotarea corespunzătoare a instanţelor şi parchetelor din punctul de vedere al siguranţei şi sănătăţii în muncă, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a activităţii la locurile de muncă, cu respectarea unor cerinţe minime.

Grefierii mai cer eliminarea inechităţilor salariale la nivelul autorităţii judecătoreşti prin acordarea, în procent integral, a sporurilor cuvenite personalul auxiliar de specialitate şi conex, conform modului de calcul aplicat de CA Bacău, CA Bucureşti şi CA Târgu-Mureş; reanalizarea grilei de salarizare prevăzute pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex, în sensul corectării coeficientului de ierarhizare; exceptarea cuantumului indemnizaţiei de hrană şi a voucherelor de vacanţă de la determinarea limitei de 30% prevăzute de art. 25 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/ 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; exceptarea sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare şi periculoase de la determinarea limitei de 30% prevăzute de art. 25 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/ 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Nu în ultimul rând, grefierii solicită încadrarea instanţelor şi parchetelor în categoria locurilor de muncă în condiţii deosebite şi includerea personalului auxiliar de specialitate în categoria de muncă a persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în condiţii de muncă deosebite; pontarea şi compensarea orelor suplimentare efectuate de personalul auxiliar de specialitate din instanţe şi parchete si exceptarea categoriei noastre profesionale de la derogarea impusă de OUG nr. 114/ 2018 prin care, în perioada 2019-2021, muncă suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora. AGERPRES