Connect with us

ACTUALITATE

De luni, grefierii din instanţe nu mai fac ore suplimentare. Vor fi blocaje în activitatea sistemului judiciar

Publicat

birou

Grefierii din instanţe şi parchete nu vor mai presta ore suplimentare, la nivel naţional, începând de luni, 18 martie, a declarat joi preşedintele Sindicatului Naţional a Grefei Judiciare Dicasterial (SNGJ), Cătălin Trăistaru.

Sindicatul este afiliat la Federaţia Publisind, federaţie reprezentativă la nivelul sectorului Administraţiei Publice.

Măsura refuzării orelor suplimentare „generează blocaje în activitate în maximum 10 zile, iar funcţionarea sistemului judiciar şi activitatea instanţelor şi parchetelor depind de munca suplimentară”, a atras atenţia preşedintele SNGJ Dicasterial.

Preşedintele Federaţiei Publisind, Ştefan Teoroc, a adăugat că grefierii vor putea refuza orele suplimentare prin declaraţie scrisă.

„Lipsa refuzului expres al muncii suplimentare prezumă acord tacit. Nimeni nu întreabă salariatul dacă vrea să muncească în plus. Se planifică, şi dacă accepţi se prezumă că ai acceptat tacit. Dacă însă exprimi refuzul expres în scris, nu mai poate să se planifice. (…) Procurorii au spus (în cazuri de refuz al orelor suplimentare ale altor profesiuni, n.red.) că nu pot să sancţioneze salariatul pentru că i s-a pus o presiune pe propriul timp liber din lipsă de resurse ale angajatorului”, a afirmat Ştefan Teoroc.

Acesta a apreciat că măsura refuzării orelor suplimentare de către grefieri va avea asupra sistemului judiciar un efect mai puternic decât cel al unei greve, pe care de altfel legea nu o permite în sistem.

„Este simplu de făcut acţiunea asta, este mai rea decât greva, la care nu avem dreptul. Dar, o grevă o faci o zi, pe când refuzul muncii suplimentare, o dată început, poţi să îl faci pe perioadă nedeterminată, şi ai terminat-o ca activitate: dacă asta vor, asta o să facem. Vom coordona această acţiune la nivel naţional, vom face formulare pe care o să le punem la dispoziţia oamenilor, îi vom încuraja să semneze şi să refuze în scris. Nu este obligatoriu, fiecare are o opţiune”, a adăugat preşedintele Publisind.

Cei doi lideri sindicali au prezentat, joi, calendarul de proteste ale grefierilor şi principalele nemulţumiri ale acestora.

Acţiunile sunt organizate de Sindicatul National al Grefei Judiciare Dicasterial, în solidar cu Sindicatul SindJust Bihor, Sindicatul Grefierul Alba şi Sindicatul Dreptatea Vrancea, organizaţii sindicale care reprezintă 75% din personalul auxiliar de specialitate, personalul conex şi personalul contractual din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, şi sunt afiliate Federaţiei Publisind.

În această săptămână, grefierii au purtat o banderolă albă în timpul activităţii lor din cadrul instanţelor şi parchetelor în care îşi desfăşoară activitatea.

În 22 martie, grefierii vor participa la un miting de protest în Bucureşti, în Piaţa Victoriei, la care organizatorii estimează participarea a 1500 de grefieri.

Din aprilie 2019, grefierii anunţă „mitinguri în cascadă, la nivel de judeţ, în toate instanţele şi parchetele”, iar în „luna mai 2019, miting comun al sindicatelor personalului auxiliar de specialitate si conex, sindicatelor din sistemul penitenciar şi din probaţiune – afiliate la Federaţia Publisind”.

Mai departe, grefierii ameninţă cu „declanşare conflict colectiv de muncă în situaţia în care angajatorii nu răspund revendicărilor.”

Revendicările grefierilor vizează: adoptarea unui nou statut al profesiei, care să corespundă realităţilor din instanţe şi parchete din punctul de vedere al atribuţiilor şi sarcinilor de serviciu suplimentare, primite de personalul auxiliar prin regulamentele de ordine interioară ca urmare a transferului unor atribuţii de la magistraţi la grefieri, în urma intrării în vigoare a noilor coduri de procedură; iniţierea elaborării standardelor ocupaţionale şi a calificărilor profesionale corespunzătoare pentru funcţiile care compun categoria profesională a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi ierarhizarea funcţiilor, cu modificarea corespunzătoare a funcţiilor în C.O.R.

De asemenea, ei solicită înfiinţarea unei direcţii de specialitate în Ministerul Justiţiei care să reprezinte şi să gestioneze din punct de vedere salarial şi profesional cariera grefierilor, să coordoneze şi să gestioneze resursele umane similar Direcţiei Tehnologia Informaţiei, Direcţiei Naţionale de Probaţiune, etc.; reanalizarea schemelor de personal din instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea şi suplimentarea acestora cu 1000 posturi la nivel naţional, prin elaborarea unor standarde pe linie de resurse umane, raportate la volum de muncă şi alţi indicatori sau particularităţi; dotarea corespunzătoare a instanţelor şi parchetelor din punctul de vedere al siguranţei şi sănătăţii în muncă, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a activităţii la locurile de muncă, cu respectarea unor cerinţe minime.

Grefierii mai cer eliminarea inechităţilor salariale la nivelul autorităţii judecătoreşti prin acordarea, în procent integral, a sporurilor cuvenite personalul auxiliar de specialitate şi conex, conform modului de calcul aplicat de CA Bacău, CA Bucureşti şi CA Târgu-Mureş; reanalizarea grilei de salarizare prevăzute pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex, în sensul corectării coeficientului de ierarhizare; exceptarea cuantumului indemnizaţiei de hrană şi a voucherelor de vacanţă de la determinarea limitei de 30% prevăzute de art. 25 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/ 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; exceptarea sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare şi periculoase de la determinarea limitei de 30% prevăzute de art. 25 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/ 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Nu în ultimul rând, grefierii solicită încadrarea instanţelor şi parchetelor în categoria locurilor de muncă în condiţii deosebite şi includerea personalului auxiliar de specialitate în categoria de muncă a persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în condiţii de muncă deosebite; pontarea şi compensarea orelor suplimentare efectuate de personalul auxiliar de specialitate din instanţe şi parchete si exceptarea categoriei noastre profesionale de la derogarea impusă de OUG nr. 114/ 2018 prin care, în perioada 2019-2021, muncă suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora. AGERPRES

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

ACTUALITATE

Trei drumuri comunale din comuna Fărău vor fi reabilitate și asfaltate. Acord de mediu, solicitat la APM Alba

Publicat

drum comunal farau 1000x600.jpg

Primăria comunei Fărău vrea să reabiliteze și asfalteze trei drumuri comunale, ce fac legătura între localitatea Fărău și localitățile Heria, Medveș și Sânbenedic. Lungimea totală a celor trei drumuri este de peste 8,2 kilometri. 

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Alba a anunțat recent depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Reabilitare drumuri comunale în comuna Fărău”, propus a fi amplasat în localitățile Fărău, Heria, Medveș și Sânbenedic.

Potrivit memoriului tehnic, Primăria comunei Fărău vrea să…

Citește mai mult pe Alba24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Agenţia Europeană pentru Medicamente ar putea aproba un vaccin Pfizer care ţinteşte sub-variante ale tulpinii Omicron

Publicat

Arhivă foto

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a declarat miercuri că vizează aprobarea în toamnă a unui vaccin anti-COVID-19 de la Pfizer/BioNTech care ţinteşte două sub-variante ale tulpinii Omicron cu răspândire rapidă, informează AFP.

Sub-variantele Omicron BA.4 şi BA.5 alimentează o creştere a cazurilor de COVID-19 în Europa şi Statele Unite, ceea ce a determinat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) să declare luna trecută că pandemia este ”este departe de a se fi terminat”.

Autoritatea de reglementare europeană a declarat că a lansat luni o examinare a unei versiuni adaptate a serului anti-COVID-19 de la Pfizer, care ţinteşte aceste două sub-variante mai transmisibile comparativ cu tulpinile anterioare.

„EMA se aşteaptă să primească o cerere pentru vaccinul adaptat BA.4/5 dezvoltat de Pfizer/BioNTech, care va fi evaluată pentru o potenţială aprobare rapidă la toamnă”, a declarat un purtător de cuvânt al EMA într-un e-mail, notează AFP.

Aceasta ar trebui să vină „la puţin timp după” aprobarea aşteptată a altor două vaccinuri adaptate de Pfizer şi rivala sa Moderna, care ţintesc tulpina originală de COVID-19 şi sub-varianta anterioară BA.1 a Omicron, a precizat purtătorul de cuvânt.

Pfizer şi Moderna au depus cereri separate de aprobare pentru aceste vaccinuri la 22 iulie, potrivit purtătorului de cuvânt.

EMA a declarat anterior că primele seruri care vizează Omicron ar putea fi aprobate încă din septembrie. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Marea doamnă a muzicii populare, Veta Biriş, împlineşte 73 de ani. Viața și cariera interpretei, născute în județul Alba

Publicat

veta biris captura video videoclip e1660147318431 1000x600.jpg

Marea doamnă a muzicii populare românești, Veta Biriș, împlinește în data de 11 august 2022, frumoasa vârstă de 73 de ani. Vocea inconfundabilă a artistei din Alba a bucurat generații întregi de români, fiind în prezent cea mai cunoscută cântăreață de folclor, la nivel național.

A devenit cunoscută în urmă cu aproape o jumătate de veac, după ce a câștigat ”Floarea din grădină”, un concurs foarte cunoscut în perioada comunistă. Ulterior, în repertoriul ei au intrat cântece ale moților din Apuseni, interzise la vremea respectivă. 

Veta…

Citește mai mult pe Alba24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Creditorii Ucrainei acceptă înghețarea pe doi ani a datoriei de aproape 20 de miliarde dolari în străinătate

Publicat

dolari e1597827530748.jpg
fotografie cu caracter ilustrativ

Creditorii de peste hotare ai Ucrainei au sprijinit cererea acesteia de înghețare timp de doi ani a plăților pentru aproape 20 de miliarde de dolari în obligațiuni internaționale, potrivit unui document de reglementare depus miercuri, o măsură care va permite țării să evite incapacitatea de plată.

Fără niciun semn de pace sau de încetare a focului la orizont la aproape șase luni de la începutul invaziei Rusiei, la 24 februarie, deținătorii de obligațiuni au fost de acord să amâne plățile de dobânzi și de capital pentru 13 obligațiuni suverane ucrainene cu scadența între 2022 și 2033.

Ucraina a declarat că va economisi aproximativ 5 miliarde de dolari în următoarele 24 de luni, pe măsură ce își va gestiona resursele financiare în scădere.

BlackRock Inc, Fidelity International, Amia Capital și Gemsstock Ltd. se numără printre cei mai mari deținători de datorii ale Ucrainei, a căror valoare s-a prăbușit cu peste 80% de când a început o consolidare a trupelor rusești la granițele sale la sfârșitul anului 2021.

Creditorii Ucrainei acceptă înghețarea pe doi ani a datoriei de aproape 20 de miliarde dolari în străinătate: Ce consimțământ a primit Ucraina

„Ucraina a primit și a acceptat consimțământul a aproximativ 75% din valoarea totală a principalului agregat al titlurilor în circulație”, se arată în documentul depus.

Avea nevoie de aprobarea deținătorilor a cel puțin două treimi din toate obligațiunile și mai mult de 50% din fiecare emisiune în circulație, au arătat documentele pentru solicitarea de consimțământ.

O solicitare de consimțământ separată, aprobată de creditori, include modificări la aproximativ 2,6 miliarde de dolari în ceea ce privește așa-numitele warante PIB, un titlu de valoare derivat cu plăți legate de produsul intern brut al unei țări.

Creditorii Ukravtodor și Ukrenergo, două firme de stat care au garanții guvernamentale pentru datoriile lor, au aprobat, de asemenea, solicitări separate similare cu cea propusă de stat.

Creditorii Ucrainei acceptă înghețarea pe doi ani a datoriei de aproape 20 de miliarde dolari în străinătate: Ce creditori bilaterali au susținut o amânare a rambursării datoriei

În condițiile în care Ucraina se confruntă cu o contracție economică estimată la 45% în 2022, creditorii bilaterali, printre care Statele Unite, Marea Britanie și Japonia, au susținut, de asemenea, o amânare a rambursării datoriei, iar un grup de guverne din Clubul de la Paris a fost de acord să suspende plățile până la sfârșitul anului 2023.

Rezervele internaționale ale Ucrainei au scăzut de la 28,1 miliarde de dolari în martie la 22,4 miliarde de dolari la sfârșitul lunii iulie.

Cu un deficit fiscal lunar de 5 miliarde de dolari, Ucraina este puternic dependentă de finanțarea externă din partea aliaților occidentali și a creditorilor multilaterali, inclusiv Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială.

Până în prezent, a primit 12,7 miliarde de dolari sub formă de împrumuturi și granturi, arată datele Ministerului de Finanțe.

Statele Unite au anunțat săptămâna aceasta că vor oferi încă 4,5 miliarde de dolari guvernului ucrainean, ceea ce ridică la 8,5 miliarde de dolari sprijinul bugetar total de când a început războiul.

Ucraina intenționează, de asemenea, să ajungă la un acord cu FMI pentru un program de 15-20 de miliarde de dolari pentru a ajuta la consolidarea economiei sale, a declarat guvernatorul băncii sale centrale, Kyrylo Shevchenko, iar guvernul se așteaptă să primească acest ajutor înainte de sfârșitul anului.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe