Connect with us

ACTUALITATE

Declarații șocante ale criminalului de la Săpoca: ”Am crezut că sparg păpuși”

Publicat



Criminalul de la Spitalul de Neuropsihiatrie din Săpoca nu și-ar fi dat seama ce face, în momentul în care a lovit puternic colegii din salon. Cinci oameni au murit în atacul de la Săpoca, iar alți opt sunt în stare gravă, informează ziarul Alba24.ro.

„Am crezut că sparg păpuși, iar la ultima am văzut sânge și mi-am dat seama că am ucis oameni”, a spus Nicolae Lungu, potrivit unor surse apropiate anchetei, citate de Libertatea.

Bărbatul de 38 de ani a lovit cu un stativ de perfuzii, în noaptea de sâmbătă spre duminică, pacienți din salonul în care era internat, dar și din cel alăturat. Fusese internat în noaptea de 15 spre 16 august, cu o patologie etanolică, a primit tratament pentru sevraj, iar după o zi și jumătate starea lui se îmbunătățise considerabil, potrivit sursei citate. Însă este posibil să fi suferit fie un episod psihotic cu halucinații, fie o criză convulsivă.

Vezi și MASACRU la Spitalul de Psihiatrie Săpoca. Patru pacienți uciși și alți nouă răniți grav, cu un stativ de perfuzii

Managerul spitalului în care s-au petrecut crimele și-a dat demisia.

Reamintim că ministrul Sănătății a precizat că, la ora 1.45, în noaptea în care au avut loc crimele, în pat cu bărbatul respectiv a fost adus un pacient internat tot cu etilism, deşi mai existau paturi libere în pavilionul respectiv.

Vezi și Crimele de la Săpoca: În noaptea masacrului, în pat cu atacatorul a mai fost pus un pacient, deși erau locuri libere în spital

sursă: libertatea.ro, Alba24.ro

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Câştigul salarial mediu net a crescut în iunie cu 119 lei. În ce domenii s-au înregistrat cele mai mari creșteri salariale

Publicat

bani

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.369 lei, în luna iunie 2020, cu 181 lei (+3,5%) mai mare decât în luna mai 2020, iar câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.298 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 119 lei (+3,7%), arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate marţi.

Potrivit INS, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (7.540 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.773 lei).

Comparativ cu luna iunie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5%. Conform statisticii oficiale, indicele câştigului salarial real a fost 102,4% pentru luna iunie 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Indicele câştigului salarial real a fost 103,6% pentru luna iunie 2020 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 221,8%, cu 7,8 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna mai 2020.

“În luna iunie 2020, în activităţile din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut faţă de luna precedentă ca urmare a reluării activităţii anumitor agenţi economici după introducerea măsurilor de relaxare, a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte) ori a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale, al 13-lea salariu ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare)”, notează INS.

În ce domenii s-au înregistrat creșteri semnificative ale salariului mediu net

Datele oficiale arată că cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 27,2% în hoteluri şi restaurante, ca efect al reluării activităţii după introducerea măsurilor de relaxare; între 12,5% şi 18% în fabricarea de mobilă, activităţi de editare, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea produselor textile.

O creştere cuprinsă între 7% şi 9,5% s-a înregistrat în fabricarea băuturilor, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi pe apă, telecomunicaţii.

De asemenea, au avut loc creşteri între 5% şi 7% în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, industria alimentară, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicala (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor).

Cauzele care au dus la scăderile câștigului mediu salarial

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna mai 2020 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic de către anumiţi agenţi economici, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte) sau de remunerarea parţială a salariaţilor din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 11,3% în activităţi de servicii anexe extracţiei, ca urmare a acordării de prime ocazionale şi sume din profitul net în lunile precedente; între 1,5% şi 5% în fabricarea produselor din tutun, activităţi de poştă şi de curier, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), extracţia minereurilor metalifere.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în administraţia publică (+2,9%), în principal ca urmare a acordării biletelor de valoare (tichete de vacanţă). Câştigul salarial mediu net a scăzut uşor faţă de luna precedentă în învăţământ, respectiv în sănătate şi asistenţă socială (-1,1% pentru fiecare activitate în parte). AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Fermierii care ard miriştile riscă reducerea subvenţiilor sau chiar excluderea de la plată

Publicat

Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente este interzisă, iar fermierii care au solicitat plăţi directe în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin riscă sancţiuni care vizează reducerea sau chiar excluderea de la plată, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

“Interdicţia arderii miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente este o normă promovată prin măsuri legislative, care contribuie la stabilizarea sau reducerea concentraţiilor de gaze cu efect de seră şi este important ca fermierii să conştientizeze că arderea miriştilor, a resturilor vegetale rezultate după recoltarea culturilor de pe terenurile arabile are consecinţe negative asupra solului şi mediului înconjurător”, precizează APIA într-un comunicat transmis AGERPRES.

Potrivit APIA, una dintre cerinţele obligatorii pentru fermieri aferentă standardului pentru bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor GAEC 6, “Menţinerea nivelului de materie organică din sol, inclusiv interdicţia de a incendia miriştile arabile”, încadrat în domeniul “Mediu, schimbări climatice, bunele condiţii agricole ale terenurilor”, aspectul “Sol şi stoc de carbon”, se referă la interdicţia arderii miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente.

În anul de cerere 2020, totalul suprafeţei de teren arabil şi pajişti permanente arsă de către fermierii care au încălcat cerinţa obligatorie GAEC 6.2 (Este interzisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente), aferentă standardului pentru bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor GAEC 6 “Menţinerea nivelului de materie organic din sol, inclusiv interdicţia de a incendia miriştile arabile” este de 2.031,03 hectare.

Datele APIA arată că în lunile februarie, martie şi aprilie s-au înregistrat cele mai mari suprafeţe arse, respectiv în februarie: 824,34 ha, martie – 290,17 ha şi aprilie – 561,99 ha.

“Arderea mirştilor şi a resturilor vegetale afectează sechestrarea carbonului în sol. Astfel, creşte riscul la eroziune şi în atmosferă se degajă CO2, conducând la amplificarea gazelor cu efect de seră. Fermierii trebuie să devină conştienţi că intensificarea producerii incendiilor miriştilor şi resturilor vegetale pe terenul arabil creşte riscul la eroziune a solului şi în atmosferă se degajă CO2, conducând la amplificarea gazelor cu efect de seră”, precizează agenţia.

Pentru a întări măsurile de verificare a respectării standardului menţiomat de către fermieri, APIA a încheiat Protocolul de colaborare cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control privind respectarea de către fermierii care solicită sprijin financiar din fonduri europene şi naţionale a bunelor condiţii agricole şi de mediu, referitoare la arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil şi la arderea pajiştilor permanente, pentru protejarea mediului împotriva poluării şi prevenirea incendiilor.

Potrivit Protocolului de colaborare, reprezentanţii GNM/IGSU localizează incendiul prin intermediul unei aplicaţii informatice pusă la dispoziţie de către APIA, iar între reprezentanţii GNM/IGSU şi cei ai APIA având loc schimbul de informaţii referitoare la locul producerii arderilor (localitatea, localizarea aproximativă în teren, elemente de orientare în teren sau adresa), momentul în care s-a produs sau semnalat arderea (data şi ora), respectiv natura culturilor/miriştilor afectate şi/sau datele de identificare ale fermierului/fermierilor.

Ulterior, informaţiile sunt transmise prin e-mail, însoţite de marcarea zonei în care s-a produs arderea miriştilor şi a resturilor vegetale ori a vegetaţiei pajiştilor permanente (print-screen-ul din aplicaţia informatică). Reprezentanţii APIA întreprind vizite în teren, identifică şi comunică reprezentanţilor GNM/IGSU datele de contact ale fermierului/fermierilor pe terenul căruia / cărora a avut loc arderea, efectuează verificări la faţa locului în scopul întocmirii raportului/rapoartelor de control şi realizează fotografii relevante.

“Respectarea cerinţei GAEC 6.2 se verifică la nivelul parcelei agricole a fermierilor care au depus cereri unice de plată, elementul de control reprezentându-l existenţa unor indicii privind arderea miriştilor sau a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente, potrivit Anexei nr. 2 din Ordinul MADR nr. 999/2016 privind aprobarea sistemului de sancţiuni administrative pentru ecocondiţionalitate aplicabil schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri începând cu anul 2016, cu modificările şi completările ulterioare. (…)

“În situaţia în care nu sunt respectate normele privind ecocondiţionalitatea în orice moment în cursul anului calendaristic în cauză şi când respectiva neconformitate este rezultatul unei acţiuni sau omisiuni direct imputabile beneficiarului care a solicitat plăţi în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin privind schemele de plăţi directe sunt aplicate sancţiuni administrative sub forma unor reduceri sau a unor excluderi din cuantumul total al plăţilor efectuate sau care urmează să fie efectuate beneficiarului”, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau a circumstanţelor excepţionale prevăzute de regulamentul menţionat (de la 5% până la 100%)”, se precizează în comunicatul APIA.

Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Piaţa auto din România a scăzut cu peste 34%, în primele şapte luni. Topul celor mai vândute mașini

Publicat

Piaţa auto din România a înregistrat o contracţie de 34,2% la nivelul primelor şapte luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor Auto (APIA), publicate luni.

Conform analizei sectoriale, din ianuarie până în iulie, topul general pe mărci (autoturisme + autovehicule comerciale) este condus de către Dacia – cu 20.252 unităţi, urmată de către Volkswagen (5.779), Renault (5.667), Skoda (5.000), Ford (4.905) şi Hyundai (4.064).

Pe segmentul autoturismelor s-a consemnat, în primele şapte luni din 2020, o scădere generală de 34%, în comparaţie cu intervalul similar din anul anterior. Ierarhia vânzărilor este condusă de către Dacia, cu 18.950 de unităţi (-33,8% faţă de 2019, cotă de piaţă 30,7%).

Pe locurile următoare se clasează Skoda – cu 5.000 de unităţi (-34,6% faţă de primele şapte luni din 2019 şi cotă de piaţă de 8,1%), Volkswagen – cu 4.880 unităţi (-24,5%, cotă de piaţă 7,9%), Renault – cu 4.678 de unităţi (-44,3%, cotă de piaţă 7,6%) şi Hyundai – cu 4.064 de unităţi (-8,9%, cotă de piaţă 6,6%).

De asemenea, pe modele, cu cele 8.353 de unităţi vândute, Dacia Logan este cel mai bine vândut după primele şapte luni din 2020, în scădere cu 46,6%, comparativ cu datele din anul trecut, urmat de Dacia Duster (4.731 unităţi, -25,9%), Dacia Sandero (4.576 unităţi, -7,6%), Renault Clio (2.074 unităţi, -44,6%) şi Skoda Octavia (1.795
unităţi, -39%).

În funcţie de tipul de combustibil al achiziţiilor de autoturisme, în intervalul ianuarie – iulie, autoturismele pe benzină continuă să deţină cea mai mare pondere, respectiv 65,6% din total (în scădere faţă de cota înregistrată anul trecut, de 69,5%).

Autoturismele “verzi”, respectiv cele electrice (100% şi hibride plug-in), precum şi cele hibride (care dispun de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă) au înregistrat un volum în creştere de 3,6%), comparativ cu perioada similară a anului trecut. Pe subcategorii, o creştere importantă (de 38,6%) a fost consemnată la autoturismele 100% electrice, dar şi una mult mai consistentă, de 115,1%, la cele hibride plug-in.

Pe de altă parte, autoturismele hibride care dispun de propulsie electrică (nu sunt incluse aici cele mild hibrid) înregistrează după primele şapte luni din 2020 o evoluţie negativă (-11,5%).

În cazul autovehiculelor comerciale uşoare (inclusiv minibuse si pick-up), statistica APIA relevă faptul că această categorie a înregistrat o scădere importantă în luna iulie (-36,4%), respectiv de 27,9%, pe primele şapte luni ale acestui an.

Potrivit sursei citate, la nivel general, cele mai multe achiziţii de autoturisme au fost realizate, în intervalul de referinţă, de către persoanele juridice, care acoperă 58% din totalul achiziţiilor de autoturisme. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Evoluţia COVID-19 în România şi în lume până la 10 august 2020

Publicat

În săptămâna 3-9 august 2020, în România s-a înregistrat un nou record al numărului de cazuri de COVID-19 de la debutul epidemiei în ţara noastră: 8.582 de noi infectări. În intervalul respectiv, la data de 7 august au fost raportate cele mai multe noi cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19 într-o singură zi de la debutul epidemiei în România, respectiv 1.378 de cazuri.
La nivel mondial, numărul de infectări s-a triplat de la începutul verii, în 10 săptămâni, ajungându-se de la circa 6 milioane de cazuri la 31 mai 2020 la aproape 20 milioane de cazuri în 10 august 2020.

Evoluţia COVID-19 în România la 10 august 2020

Până la data de 10 august 2020, în România erau confirmate 62.547 de cazuri de infecţie cu noul coronavirus (SARS-CoV-2), cu 779 mai multe faţă de ultima raportare, de la 9 august 2020. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 30.311 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi şi 6.497 pacienţi asimptomatici au fost externaţi la zece zile după depistare, conform informării Grupului de Comunicare Strategică (GCS) de la ora 13.00.

GSC arată că până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 1.385.334 de teste. Dintre acestea, 6.607 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 4.738 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical, iar 1.869 la cerere.

Numărul total de decese în rândul persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 era, la 10 iulie 2020, de 2.729 persoane, numărul de decese înregistrate în ultimele 24 de ore fiind de 29. GCS arată că 28 dintre cele 29 de decese înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi.

La ATI, erau internaţi 476 pacienţi faţă de 419 de pacienţi în săptămâna precedentă.

Cu 8.582 de cazuri noi în ultimele 7 zile, România înregistrează o nouă creştere a numărului de infectări faţă de intervalul 27 iulie – 3 august 2020 (8.107 cazuri noi). Este a zecea săptămână, consecutiv, când numărul de cazuri noi creşte de la o săptămână la alta, după ce în anterioarele şase săptămâni consecutive s-au înregistrat scăderi ale numărului de cazuri noi de la o săptămână la alta.

Evoluţia COVID-19 în România în ultimele şapte zile: 8.582 de cazuri noi; între 19 şi 50 decese noi pe zi

În intervalul 3-10 august 2020, numărul cazurilor confirmate pozitiv cu noul coronavirus a crescut până la 62.547 de la la 54.009 în 3 august 2020, în intervalul 3-10 august înregistrându-se 8.538 cazuri noi.

Situaţia perioadei 3-10 august 2020, pe zile, a fost următoarea: 3 august – 823 cazuri noi, 4 august – 1.232 cazuri noi, 5 august – 1.309 cazuri noi, 6 august – 1.345 cazuri noi, 7 august – 1.378 cazuri noi, 8 august – 1.350 cazuri noi, 9 august – 1.145 cazuri noi.

Evoluţia deceselor la 24 de ore, în intervalul 3-10 august, a oscilat între 19 şi 50.

Evoluţia COVID-19 în România pe săptămâni: 3-10 august 2020, cea mai mare creştere săptămânală de la începutul epidemiei

În intervalul 3-10 august 2020, numărul de cazuri noi a fost de 8.582, în creştere semnificativă faţă de intervalul anterior (27 iulie – 3 august), când numărul de cazuri noi a fost 8.107.

Evoluţia numărului de cazuri în ultimele 16 săptămâni: 13-20 aprilie (circa 2.300 cazuri noi); 20-27 aprilie (circa 2.400 cazuri noi); 27 aprilie-4 mai (circa 2.200 cazuri noi); 4-11 mai (2.076 cazuri noi); 11-18 mai (1.448 cazuri noi); 18-25 mai (1.247 cazuri noi); 25 mai-1 iunie (1.115 cazuri noi); 1-8 iunie (1.206 cazuri noi); 8-15 iunie (1.561 cazuri noi); 15-22 iunie (2.126 cazuri noi); 22-29 iunie (2.291 cazuri noi); 29 iunie-6 iulie (2.641 cazuri noi); 6-13 iulie (3.725 cazuri noi); 13-20 iulie (5.191 cazuri noi), 20-27 iulie (7.763 cazuri noi), 27 iulie-3 august (8.107), 3-10 august (8.582 cazuri noi).

În privinţa numărului total de persoane decedate, situaţia pe ultimele săptămâni se prezintă după cum urmează: 13 aprilie – 317 decese; 20 aprilie – 451 decese; 27 aprilie – 631 decese; 4 mai – 803 decese; 11 mai – 972 decese; 18 mai – 1.107 decese; 25 mai – 1.193; 1 iunie – 1.270; 8 iunie – 1.334 decese; 15 iunie – 1.427 decese; 22 iunie – 1.523 decese; 29 iunie – 1.634 decese; 6 iulie – 1.768 decese; 13 iulie – 1.901 decese; 20 iulie – 2.038 decese; 27 iulie – 2.206 decese, 3 august – 2.432 decese, 10 august – 2.729 decese.

Evoluţia COVID-19 la nivel mondial în ultimele şapte zile şi pe săptămâni: 19.871.795 de cazuri şi 731.570 de decese până la 10 august 2020

La nivel mondial, în ultimele şapte zile, numărul de cazuri confirmate a crescut cu 1.777.904 cazuri, de la 18.093.891 de infectări în 3 august, la 19.871.795 cazuri la 10 august, ora 13.00, conform hărţii Arcgis, realizate de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţa şi Ingineria Sistemelor (sursa: https://coronavirus.jhu.edu/map.html).

Din totalul de 19.871.795 de cazuri în 10 august, 731.570 erau reprezentate de decese. În ultimele şapte zile, numărul deceselor a crescut la nivel mondial de la 689.625 în 3 august, la 731.570 în 10 august, ora 13.00, conform sursei citate.

Se menţine un trend ascendent al numărului de îmbolnăviri. Numărul săptămânal de îmbolnăviri noi a continuat să crească din 15 iunie.

Numărul deceselor noi (41.724) a fost, în intervalul 3-10 august 2020, în creştere faţă de săptămâna anterioară (40.659 decese). În săptămânile precedente, evoluţia deceselor a fost următoarea: circa 35.000 decese – 11 mai; aproximativ 32.000 decese – 18 mai; aproape 30.000 decese – 25 mai 2020; circa 30.000 – 2 iunie; circa 30.000 decese – 9 iunie; aproximativ 27.000 decese – 15 iunie; circa 34.000 decese – 22 iunie şi 29 iunie; în jur de 32.000 decese – 6 iulie; 34.500 decese – 13 iulie, peste 37.000 decese – 20 iulie, peste 42.000 decese – 27 iulie, peste 40.000 decese – 3 august.

La 10 august 2020, Statele Unite, Brazilia, India, Rusia, Africa de Sud, Mexic, Peru, Columbia, Chile şi Iran ocupă, aproape la fel ca în săptămâna precedentă, primele locuri în clasamentul ţărilor cu cele mai multe cazuri de COVID-19.

La 10 august, ora 13.00, în topul ţărilor cu cele mai multe infectări raportate, cu peste 200.000 de cazuri, se aflau: Statele Unite (5.044.864 cazuri şi 162.938 decese), Brazilia (3.035.422 cazuri şi 101.049 decese), India (2.215.074 cazuri şi 44.386 decese), Rusia (890.799 cazuri şi 14.973 decese), Africa de Sud (559.859 cazuri şi 10.408 decese), Mexic (480.278 cazuri şi 52.298 decese), Peru (478.024 cazuri şi 21.072 decese), Chile (373.056 cazuri şi 10.077 decese), Columbia (387.481 cazuri, 12.842 decese), Iran (326.712 cazuri şi 18.427 decese), Regatul Unit (312.574 cazuri şi 46.659 decese), Spania (314.362 cazuri şi 28.503 decese), Pakistan (284.660 cazuri şi 6.097 decese), Arabia Saudită (288.690 cazuri şi 3.167 decese), Italia (250.566 cazuri şi 35.205 decese), Bangladesh (260.507 cazuri şi 3.399 decese), Turcia (240.804 cazuri şi 5.844 decese), Franţa (235.237 cazuri şi 30.327 decese), Germania (217.300 cazuri şi 9.203 decese), Argentina (246.499 cazuri, 4.606 decese), indică harta Arcgis, realizată de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţă şi Ingineria Sistemelor (10 august, ora 13.00).

Ţările cu cele mai multe decese la nivel mondial erau, la 10 august 2020, ora 13.00: Statele Unite (162.938), Brazilia (101.049 decese), Mexic (52.298) Regatul Unit (46.659), India (44.386), Italia (35.205), Franţa (30.327), Spania (28.503), Peru (21.072), Iran (18.427), Rusia (14.973) etc.

Situaţia COVID-19 pe continente: America pe primul loc, Asia pe locul al doilea şi Europa pe locul trei

În privinţa distribuţiei COVID-19 pe continente, America se află pe primul loc, urmată de Asia şi Europa; Africa şi Oceania au cele mai puţine cazuri, informează site-ul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), www.ecdc.europa.eu.

Potrivit statisticilor ECDC, pe continentul african, la 3 august 2020, cele mai multe cazuri se înregistrau în Africa de Sud, Egipt, Algeria, Nigeria şi Sudan.

În Asia, primele cinci state care au raportat cele mai multe cazuri sunt: India, Iran, Turcia şi Indonezia, în timp ce în America de Sud şi Nord, primele cinci state cu cele mai multe îmbolnăviri erau: Statele Unite, Brazilia, Mexic, Peru şi Columbia.

Situaţia COVID-19 în Europa

Statele din Europa cu cele mai multe îmbolnăviri erau, la 10 august 2020, în ordine descrescătoare: Rusia, Spania, Regatul Unit, Italia şi Germania, conform https://www.ecdc.europa.eu.

Statele cu cele mai puţine cazuri din Europa (sub 10.000), erau, la data menţionată: Vatican (12), Liechtenstein (89), Monaco (133), San Marino (699), Andorra (955), Malta (1.089), Georgia (1.225), Cipru (1.242), Letonia (1.290), Islanda (1.958), Estonia (2.152), Slovenia (2.249), Lituania (2.252), Slovacia (2.596), Muntenegru (3.618), Ungaria (4.696), Grecia (5.623), Croaţia (5.640), Albania (6.411), Luxemburg (7.205), Finlanda (7.584), Norvegia (9.838), Kosovo (9.869) etc., conform hărţii Arcgis. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate