Connect with us

EVENIMENT

Decretarea stării de urgenţă în România: ce înseamnă, cum este reglementată și ce restricții pot impune autoritățile

Publicat



aeronave

Potrivit legilor şi Constituţiei, în România pot fi dispuse, la nivel naţional şi local, măsuri cu caracter excepţional corespunzătoare unor situaţii excepţionale: starea de alertă, situaţia de urgenţă, starea de urgenţă şi starea de asediu.

Starea de alertă este o măsură de prevenţie instituită la nivel local şi judeţean, pentru a avertiza populaţia cu privire la o stare de urgenţă şi pentru a înlătura producerea unei situaţii de urgenţă.

Situaţia de urgenţă este acel eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate.

Starea de urgenţă reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, economică şi de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale în două situaţii diferite: dacă există unele pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională sau în cazul unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.

Starea de urgenţă şi starea de asediu sunt măsuri excepţionale ce pot fi instituite de către Preşedintele României, prin decret, cu încuviinţarea Parlamentului.

*Starea de urgenţă

Starea de urgenţă este reglementată de Constituţia României, de Legea nr. 453 din 1 noiembrie 2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă şi de Ordonanţa de Urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

Potrivit articolului 93 din Constituţie – “Măsuri excepţionale”, Preşedintele României poate institui, ca măsură excepţională, starea de urgenţă în întreaga ţară sau în unele unităţi administrativ-teritoriale. Preşedintele trebuie să solicite Parlamentului încuviinţarea instituirii stării de urgenţă, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. În cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.

Legea nr. 453 din 1 noiembrie 2004 completează prevederile constituţionale, definind termenul de stare de urgenţă precum şi condiţiile în care aceasta poate fi instituită.

Starea de urgenţă reprezintă, conform Legii nr. 453/2004, ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, economică şi de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale. Acest set de măsuri excepţionale se aplică în două situaţii diferite: dacă există unele pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională sau funcţionarea democraţiei constituţionale sau în cazul producerii unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.

Situaţia de urgenţă este definită, de Ordonanţa de Urgenţă nr. 21/2004, ca fiind acel eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate.

Starea potenţial generatoare de situaţii de urgenţă reprezintă acel complex de factori de risc care prin evoluţia lor necontrolată şi iminenţa ameninţării ar putea aduce atingere vieţii şi populaţiei, valorilor materiale şi culturale importante şi factorilor de mediu.

Starea de urgenţă se instituie pe o perioadă de cel mult 30 de zile, potrivit art. 5 din Ordonanţa de urgenţă nr. 1/1999.

La instituirea stării de urgenţă, unele atribuţii ale administraţiei publice centrale de specialitate şi ale administraţiei publice locale trec în competenţa autorităţilor militare şi a altor autorităţi publice centrale, prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgenţă.

Pe durata stării de urgenţă, instituită ca urmare a producerii unor calamităţi sau dezastre, gestionarea măsurilor dispuse revine Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, sub conducerea ministrului Administraţiei şi Internelor şi în coordonarea prim-ministrului, aşa cum prevede art. 19 din Legea nr. 453/2004.

Pe durata stării de urgenţă sunt interzise limitarea dreptului la viaţă, cu excepţia cazurilor când decesul este rezultatul unor acte licite de război, tortură şi pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante, condamnarea pentru infracţiuni neprevăzute ca atare, potrivit dreptului naţional sau internaţional, precum şi restrângerea accesului liber la justiţie, potrivit art. 3 din OUG 1/1999.

De asemenea, pe durata stării de urgenţă, exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale poate fi restrâns, cu excepţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, numai în măsura în care situaţia o cere şi cu respectarea art. 53 din Constituţia României, republicată.

Totodată, conform OUG nr. 1/1999, autorităţile civile şi militare trebuie să aplice o serie de măsuri excepţionale printre care: să limiteze sau să interzică circulaţia vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulaţie; să efectueze razii; să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestaţiilor sau marşurilor; să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă persoanele a căror prezenţă nu se justifică; să dispună închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburanţilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice; să interzică circulaţia rutieră, feroviară, maritimă, fluvială şi aeriană pe diferite rute; să dispună raţionalizarea alimentelor şi a altor produse de strictă necesitate. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

EVENIMENT

Prezența la urne la alegerile locale: Până la ora 21:00 au votat 46,02% dintre alegători

Publicat

vot

Prezenţa la vot pe ţară la alegerile locale a fost, duminică, până la ora 21,00, de 46,02% – 8.420.737 de alegători prezentându-se la urne, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

În mediul urban, şi-au exercitat dreptul de a alege 3.912.345 de cetăţeni şi în rural 4.508.388.

Potrivit BEC, în Bucureşti au votat 36,93%, adică 671.741 alegători.

În Sectorul 1 au votat 42,85% din totalul alegătorilor înscrişi în liste, în Sectorul 2 – 37,95%, în Sectorul 3 – 30,78%, în Sectorul 4 – 37,92%, în Sectorul 5 – 38,35% şi în Sectorul 6 – 38,54%.

Cea mai mare prezenţă la vot se înregistrează în judeţele Giurgiu – 59,43%, Olt – 58,48% şi Teleorman – 58,12%, iar cea mai redusă în Bucureşti – 36,93%, Iaşi – 37,28%, Vaslui – 37,40%.

Prezenţa la urne la nivelul judeţelor ţării a fost:

* Alba – 50,12%

* Arad – 45,08%

* Argeş – 49,84%

* Bacău – 41,56%

* Bihor – 52,23%

* Bistriţa-Năsăud – 51,80%

* Botoşani – 44,65%

* Braşov – 42%

* Brăila – 41,50%

* Buzău – 52,78%

* Caraş-Severin – 48,57%

* Călăraşi – 55,05%

* Cluj – 42,90%

* Constanţa – 46,28%

* Covasna – 40,66%

* Dâmboviţa – 53,34%

* Dolj – 50,25%

* Galaţi – 40,22%

* Giurgiu – 59,43%

* Gorj – 54%

* Harghita – 42,29%

* Hunedoara – 45,80%

* Ialomiţa – 50,44%

* Iaşi – 37,28%

* Ilfov – 52,54%

* Maramureş – 46,13%

* Mehedinţi – 55,40%

* Mureş – 49,39%

* Neamţ – 43,21%

* Olt – 58,48%

* Prahova – 48,04%

* Satu Mare – 45,02%

* Sălaj – 52,67%

* Sibiu – 42,57%

* Suceava – 45,08%

* Teleorman – 58,12%

* Timiş – 43,20%

* Tulcea – 48,12%

* Vaslui – 37,40%

* Vâlcea – 52,61%

* Vrancea – 50,13%.

În 2016, prezenţa la urne până la ora 21,00 a fost de 48,4%. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Patru din cele șase primării din București, câștigate de candidații susținuți de PNL și Alianţa USR PLUS. Exit-poll CURS-Avangarde

Publicat

urna

Patru din cele şase primării din Bucureşti au fost câştigate, duminică, de candidaţii susţinuţi de PNL şi Alianţa USR PLUS, respectiv sectoarele 1, 2, 5 şi 6, iar la celelalte două sectoare – 3 şi 4 – şi-au păstrat mandatele primarii în funcţie, potrivit rezultatelor exit-poll-ului realizat de CURS – Avangarde.

În Sectorul 5, doi candidaţi au obţinut acelaşi scor.

La Sectorul 1, Clotilde Armand, candidatul PNL – USR PLUS a obţinut 47% din opţiunile bucureştenilor, în timp ce Daniel Tudorache, candidatul PSD, a luat 37,7%, urmat de Ioana Constantin (PMP) cu 7,5%, Adina Magdalena Alberts (Alianţa Pro Bucureşti 2020) – 1,8% şi Amalia Nenovici (ALDE) şi Daniel Bucura (independent) cu câte 1,5%.

La Sectorul 2, Radu Mihaiu, candidatul PNL – USR PLUS, a obţinut 42% din opţiunile bucureştenilor, în timp ce Dan Cristian Popescu, candidatul PSD, a obţinut 31%, urmat de Neculai Onţanu (Alianţa ADER PPU-SL) cu 12,9%.

La Sectorul 3, Robert Negoiţă (Alianţa Pro Bucureşti 2020) a obţinut 39% din preferinţele bucureştenilor, urmat de Adrian Moraru (candidatul PNL – USR PLUS) cu 34%, Aurelian Bădulescu (PSD) cu 14,1% şi Mihail Neamţu (PMP) cu 8,1%.

La Sectorul 4, Daniel Băluţă, candidatul PSD, a obţinut 55% din opţiunile bucureştenilor, în timp ce Simona Elena Spătaru, candidatul susţinut de PNL şi USR PLUS a avut 37%.

La Sectorul 5, Cristian Băcanu, candidatul PNL – USR PLUS, a obţinut 27,3% din preferinţele electoratului, la egalitate cu Cristian Popescu Piedone (Partidul Puterii Umaniste), în timp ce Daniel Florea, candidatul PSD, a avut 24,3%, iar Marian Vanghelie (Partidul Democrat Social Independent) – 14,2%, Cătălin Iliescu (PMP) – 4%, Ion Voicu (ALDE) – 1,3%.

La Sectorul 6, Ciprian Ciucu, candidatul susţinut de PNL – USR PLUS, a fost votat de 48,2% dintre alegători, în timp ce Gabriel Mutu, candidatul PSD, a obţinut 35,2%, urmat de Ştefan Florescu (PMP) cu 7,4%. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Doi bărbaţi dintr-o localitate din Alba, reţinuţi după ce au ameninţat cu moartea un primar

Publicat

politie

Doi bărbaţi din Roşia Montană au fost reţinuţi de poliţişti după ce primarul comunei a reclamat faptul că a fost ameninţat cu moartea de aceştia prin intermediul unui videoclip postat pe o reţea de socializare, în care au folosit şi un pistol.

Poliţiştii din Abrud au fost sesizaţi, prin plângere, de către un primar din zonă cu privire la faptul că a fost ameninţat cu moartea de doi cetăţeni, prin intermediul unui videoclip postat pe o reţea de socializare, în care aceştia au folosit şi un pistol.

S-a înregistrat dosar penal, pentru comiterea faptei de ameninţare, iar in urma activităţilor desfăşurate au fost identificaţi cei doi autori, precum şi pistolul air soft folosit în filmarea postată pe reţeaua de socializare, au transmis, duminică seara, reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba.

Cei doi bărbaţi, de 40, respectiv 22 de ani, au fost reţinuţi pentru 24 de ore, urmând ca luni să fie prezentaţi Parchetului cu propuneri legale. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Germania a înregistrat 1.411 cazuri noi de COVID-19 în 24 de ore, cu aproape 1.000 mai puține decât cu o zi înainte

Publicat

Germania a înregistrat în ultimele 24 de ore 1.411 noi contagieri cu coronavirus – departe de cele 2.507 de cazuri contabilizate sâmbătă – atribuite, în parte, faptului că nu toate statele federale comunică datele la sfârşit de săptămână, relatează duminică AFP.

Potrivit cifrelor Institutului Robert Koch (RKI) actualizate sâmbătă la miezul nopţii, numărul total al contagierilor declarate de la sfârşitul lunii ianuarie a ajuns la 284.140 de cazuri şi la 9.457 de decese, dintre care cinci survenite în ultimele 24 de ore.

Aproximativ 250.800 de persoane au fost declarate vindecate.

Vârful contagierilor s-a înregistrat între sfârşitul lunii martie şi începutul lui aprilie, cu peste 6.000 de noi infecţii raportate zilnic.

Cifrele au continuat apoi să scadă, iar de la sfârşitul lunii iulie au început din nou să crească, astfel că în luna august au depăşit pentru prima dată 2.000 noi contagieri zilnice.

Sâmbătă s-a înregistrat un nou record, care nu a mai avusese loc din aprilie, cu 2.507 noi contagieri în 24 de ore.

Săptămâna trecută, ministrul german al sănătăţii, Jens Spahn, s-a arătat îngrijorat de creşterea numărului de cazuri la nivel naţional, dar şi de situaţia din ţările vecine, subliniind că în Spania situaţia “nu se află sub control”.

El a precizat că majoritatea contagierilor sunt acum locale – faţă de procentul semnificativ al cazurilor importate în perioada de vacanţă – şi a avertizat că, deşi majoritatea celor afectaţi sunt tineri care prezintă puţine simptome, în scurt timp boala ar putea trece la persoanele în vârstă şi la alte grupuri de risc. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate