Connect with us

ACTUALITATE

Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare, în scădere cu peste 13% în primele cinci luni ale anului

Publicat



agricultura

Deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare a fost de 807,3 milioane de euro, în primele cinci luni ale anului 2020, în scădere cu 13,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea AGERPRES.

În perioada similară a anului trecut, România a înregistrat un deficit pe acest sector de 930,6 milioane de euro.

Pe relaţia cu Uniunea Europeană, România a consemnat un sold negativ de 1,51 miliarde de euro (plus 11,5%) în primele cinci luni ale anului, însă în comerţul cu ţările extracomunitare a înregistrat un excedent de 703,6 milioane de euro (65,8%). În 2019, perioada analizată, deficitul pe schimburile intra-comunitare a fost de 1,354 miliarde de euro, în timp ce pe ţările terţe excedentul a totalizat 424 milioane de euro.

Potrivit datelor MADR, în perioada ianuarie-mai a.c., exporturile s-au majorat cu 12,4%, până la 2,928 miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut cu 5,7%, însumând 3,735 miliarde de euro.

“În condiţiile în care livrările intra-UE au avansat timid (+0,7%), iar deficitul schimburilor intracomunitare s-a adâncit la 1,5 miliarde euro, exporturile către ţările terţe s-au menţinut pe trend ascendent (+31,8%), favorizând reducerea deficitului comercial global faţă de perioada de referinţă din 2019. Scăderea soldului negativ al balanţei a fost posibilă în principal datorită exporturilor majorate de porumb (+135,4 milioane de euro), grâu (+74,6 milioane de euro) şi orz (47,9 milioane de euro), precum şi livrărilor sporite intra-UE de rezerve de tutun (+146,2 milioane de euro) şi ţigări (+38,9 milioane de euro)”, susţin reprezentanţii MADR.

De asemenea, în perioada analizată, au mai crescut exporturile de brânzeturi (+4,8 milioane de euro), cârnaţi, salamuri şi produse similare (+4,8 milioane de euro), preparate alimentare (+4,1 milioane de euro) şi sosuri şi condimente (+1,1 milioane de euro).

Pe de altă parte, exporturile de seminţe de floarea-soarelui au înregistrat o scădere cu 42,8 milioane de euro, în primele cinci luni ale anului, la fel şi cele de ulei de floarea-soarelui, cu 11,6 milioane de euro, livrările de animale vii din specia bovine s-au diminuat cu 8,7 milioane euro, iar cele din specia ovine sau caprine, cu 8 milioane de euro).

Tot pe minus s-au mai aflat şi exporturile de boabe de soia (-6,4 milioane de euro), ape care conţin zahăr sau alţi îndulcitori (-6 milioane de euro), carnea de pasăre (-5,2 milioane de euro), preparate şi conserve din carne (-3,4 milioane de euro), păsări vii (-2,5 milioane euro), lapte şi smântână (-2,2 milioane de euro), miere naturală (-2,2 milioane de euro), ciocolată (-1,9 milioane de euro), turte din extracţia uleiurilor vegetale (-0,8 milioane de euro) şi produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (-0,6 milioane de euro).

În ceea ce priveşte importurile de produse agroalimentare, în primele cinci luni ale anului au consemnat creşteri importurile de porumb, cu 83,8 milioane de euro, dar şi cele de carne de porc (+40,1 milioane. euro), boabe de soia (+30,6 milioane de euro), mere, pere şi gutui (+15,4 milioane euro), brânzeturi (+13,9 milioane de euro), citrice (+12,8 milioane de. euro), preparate pentru hrana animalelor (+10,5 milioane de euro), banane (+8,7 milioane de euro), tutun prelucrat (+6,1 milioane de euro), grâu (+4,8 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui (+3,5 milioane de euro), ape care conţin zahăr sau alţi îndulcitori (+2,3 milioane de euro), carne de pasăre (+1,5 milioane de euro), animale vii din specia porcine (+1,1 milioane de euro) şi produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+0,4 milioane de euro).

Datele statistice ale Ministerului Agriculturii mai arată că în perioada analizată au fost în scădere importurile de zahăr (-27,4 milioane de euro), turte de soia (-21,3 milioane de euro), preparate alimentare (-7,7 milioane de euro), ciocolată (-6,1 milioane de euro), alcool etilic nedenaturat cu titru de min. 80% (-2,4 milioane de euro), cafea (-2,2 milioane de euro), legume în stare proaspătă sau refrigerată (-2,1 milioane de euro), tomate (-2,1 milioane de euro), plante vii (-1,9 milioane de euro) şi tutun brut (-0,2 milioane de euro).

În topul produselor agroalimentare exportate în ţările UE şi terţe, cele mai multe încasări au fost consemnate la cereale, circa 1,136 miliarde de euro pentru 5,691 milioane de tone, fiind urmate de produsele din tutun, cu 559,46 milioane de euro (24.632 tone) şi seminţele şi fructele de plante oleaginoase; seminţe şi fructe diverse; plante industriale şi medicinale; paie şi furaje, cu 273,87 milioane de euro (623.805 tone).

În schimb, la importuri, carnea şi organele comestibile ocupă prima poziţie cu o valoare de 374,37 milioane de euro pentru o cantitate de 182.578 tone. De asemenea, în primele cinci luni din acest an, s-au mai importat 385.687 tone de fructe comestibile; coji de citrice sau de pepeni, în valoare de 330,26 milioane de euro şi 1,33 milioane de tone de cereale, în valoare de 298,29 milioane de euro.

UE a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României: livrările către această destinaţie au avut o pondere valorică de 55,8% din total exporturi, iar achiziţiile de produse agroalimentare din statele membre au reprezentat 84,2% din total importuri.

România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu peste 8% faţă de 2018, când s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro, conform datelor anunţate de Ministerului Agriculturii. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Opt călugări diagnosticaţi cu COVID-19 pe Muntele Athos

Publicat

Opt călugări au fost testaţi pozitiv pentru COVID-19 într-una din cele circa 20 de mănăstiri ale comunităţii ortodoxe de pe Muntele Athos, enclava cvasi-izolată din nordul Greciei, a anunţat luni o sursă ecleziastică citată de AFP.

Numărând circa 40 de călugări, mănăstirea Sfântul Pavel, unde trăiesc cei opt călugări infectaţi, a fost plasată în carantină. Unul dintre călugări este spitalizat în stare gravă la Salonic.

În luna martie, patru tineri călugări au fost infectaţi cu noul coronavirus în urma unei călătorii în Marea Britanie, dar s-au recuperat rapid.

Lăcaş al ortodoxiei, pe Muntele Athos trăiesc circa 1.700 de călugări. Această enclavă monastică este un loc interzis femeilor şi, conform Constituţiei Greciei, are un statut semi-autonom.

Biserica Ortodoxă din această ţară s-a adaptat cu greu restricţiilor antiepidemice impuse de guvernul grec între lunile martie şi mai, perioadă în care slujbele religioase au fost suspendate. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Noi măsuri în Italia: Teste Covid obligatorii pentru cei care vin din Paris și alte zone ale Franței

Publicat

Italia a instituit obligativitatea testării pentru COVID-19 în cazul persoanelor revenite din călătorii efectuate la Paris şi în alte zone ale Franţei ce înregistrează rate ridicate ale infectărilor cu noul coronavirus, a anunţat luni ministrul italian al sănătăţii, Roberto Speranza, în contextul preocupărilor tot mai mari faţă de agravarea pandemiei în Europa.

„Datele europene sunt îngrijorătoare. Italia se află într-o situaţie mai bună faţă de alte ţări, dar trebuie să fim foarte atenţi să nu zădărnicim eforturile pe care le-am făcut până acum”, a scris oficialul italian pe Twitter, potrivit agenţiilor Reuters şi DPA.

Un purtător de cuvânt al Ministerului italian al Sănătăţii a anunţat apoi că testarea obligatorie a persoanelor venite din anumite zone ale Franţei va începe de marţi.

Aceste zone sunt Auvergne-Rhône-Alpes, Corsica, Hauts-de-France, Nouvelle-Aquitaine, Occitania, Provence-Alpes-Côte d’Azur şi Île-de-France – regiunea care cuprinde capitala Paris.

În Franţa au fost raportate duminică 10.569 de noi cazuri de COVID-19, faţă de recordul de 13.498 consemnat în ziua precedentă. De la începutul pandemiei Franţa a înregistrat peste 452.000 de infectări, din care mai mult de 31.000 de decese.

Italia, de asemenea una dintre ţările cele mai sever lovite de pandemie, cu peste 298.000 de cazuri şi 35.700 de morţi, a reuşit oarecum să o controleze după vârful din martie şi aprilie, dar a început de asemenea să înregistreze o creştere a contaminărilor zilnice, cu 1.587 de noi cazuri raportate duminică. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Studiu: Pandemia de COVID-19, impact economic ”devastator” asupra celor mai vulnerabile categorii de populaţie din lume

Publicat

Pandemia de COVID-19 are un impact economic “devastator” asupra celor mai vulnerabile categorii de populaţie din lume, persoanele strămutate sau care trăiesc în zone de conflict fiind împinse la foamete sau la deşcolarizare, relevă un studiu publicat luni de organizaţia neguvernamentală Consiliul Norvegian pentru Refugiaţi (NRC), citat de AFP.

În ancheta intitulată ‘Spirala descendentă’, realizată în 14 ţări, Consiliul Norvegian pentru Refugiaţi arată că aproape trei sferturi dintre cele circa 1.400 de persoane chestionate au spus că situaţia lor s-a degradat din cauza crizei sanitare.

Conform studiului, 77% dintre cei chestionaţi şi-au pierdut locul de muncă sau li s-a diminuat salariul din martie, 70% au fost nevoiţi să îşi reducă numărul de mese în familie, iar 73% s-au declarat mai puţin susceptibili să îşi trimită copiii la şcoală, din cauza dificultăţilor financiare.

“Cele mai vulnerabile comunităţi din lume sunt într-o spirală descendentă periculoasă”, a subliniat secretarul general al NRC, Jan Egeland, citat într-un comunicat.

“Deja forţate să îşi părăsească domiciliul din cauza violenţelor, deseori cu drepturi limitate la muncă sau la acces la servicii guvernamentale, impactul economic al pandemiei le împinge la catastrofă”, a atras el atenţia.

Chiar înainte de pandemie, ONU îşi exprima îngrijorarea în legătură cu agravarea foametei în lume.

Conform unui raport anual publicat în iulie, o persoană din nouă a suferit de subalimentare cronică în 2019, o proporţie care ar urma să crească din cauza COVID-19.

Ancheta NRC a fost realizată în rândul a 1.413 persoane din 14 ţări: Afganistan, Columbia, Irak, Kenya, Libia, Mali, Uganda, Venezuela, Somalia, Republica Democrată Congo, Liban, Iordania, Burkina Faso şi Yemen. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Italienii aprobă prin referendum reducerea numărului de parlamentari

Publicat

Sursă foto: Italia chiama Italia

Între 60% şi 64% din alegătorii care s-au prezentat la vot au votat pentru reducerea numărului de parlamentari din Italia de la 945 la 600, arată un sondaj la ieşirea de la urne realizat de televiziunea publică RAI, preluată luni de AFP.

Împotriva măsurii promise în campania electorală de Mişcarea 5 Stele au votat doar 36% până la 40% din participanţii la scrutin.

Urnele s-au închis la ora locală 15.00 (16.00 ora României). Votarea a început de duminică, iar rezultatele urmează să fie anunţate luni seara.

În Toscana, Campania, Puglia şi Marche, controlate de stânga, respectiv Liguria şi Veneto, unde este majoritară dreapta, odată cu referendumul constituţional s-au desfăşurat şi alegeri locale pentru desemnarea preşedinţilor regiunilor. AGERPRES

Citește mai departe