Connect with us

ECONOMIE

Deschiderea punctului de trecere a frontierei Isaccea – Orlovka, întârziată de Navrom Galați. Posibile sancțiuni de la ucraineni pentru nerespectarea termenului

Publicat


tulcea

Deschiderea punctului de frontieră dintre România și Ucraina, între localitățile Isaccea și Orlovka a este întârziată cu câteva luni. Inițial acesta ar fi trebuit deschis în luna septembrie 2019.  Traversarea cu bacul prin zona respectivă ar scurta traseul spre Republica Moldova sau spre nordul Ucrainei cu aproximativ 200 de kilometri.

Proiectul, care ar duce la o puternică dezvoltare economică a zonei, trebuia să fie funcțional din luna noiembrie a anului trecut. Un termen asumat de conducerea Navrom și convenit de oficialii români și ucraineni în septembrie 2019.

De altfel, în toamna anului trecut a avut loc și prima traversare cu bacul prin noul punct de frontieră Isaccea – Orlovka (Ucraina), un test care anunța deschiderea traficului prin acest punct de frontieră. Navrom Galaţi a primit autorizaţia de construcţie pentru realizarea trecerii cu bacul între localităţile Isaccea şi Orlovka

Publicația locală Tulcea Noastră scrie că acest lucru nu s-a întâmplat pentru că ”Navrom nu și-a respectat angajamentul și nu este exclus, spun surse din administrație, ca partenerul ucrainean să se îndrepte acum cu sancțiuni către societatea comercială cu capital mixt – privat și de stat din subordinea Ministerului Transporturilor pentru nerespectarea graficului asumat prin parteneriat.”

Ucrainenii sunt gata încă de acum 1 an. Pe malul românesc, poate se deschide doar la primăvară

Ucrainenii sunt gata cu lucrările de circa un an iar de la Galați Navrom avansează un nou termen pentru finalizarea lucrărilor pe malul românesc: „În cursul lunii martie ar trebui să fie finalizată investiţia. Infrastrucura este finalizată, iar pe partea de suprastructură mai avem de terminat partea de curenţi slabi şi de ridicat două copertine. În prezent lucrările sunt efectuate în proporţie de 95%”, a declarat directorul general al Navrom Galați, Constantin Hârțan. Hârțan a dat vina pe procedurile birocratice pentru nerespectarea termenului de finalizare a lucrărilor.
Se scurtează traseul spre Republica Moldova sau spre nordul Ucrainei cu aproximativ 200 de kilometri

În condițiile configurației infrastructurii rutiere din zonă, punctul de trecere Isaccea – Orlovka va fi unul mai important, pentru că scurtează considerabil unele rute de transport. În prezent, ruta cea mai utilizată de TIR-urile care asigură transporturile de mărfuri dinspre Turcia și Grecia către Ucraina și Federația Rusă este aceea de la Giurgiu – Russe spre centura Bucureștiului și către Bacău și Suceava, pe drumul european DE 85. Prin operaționalizarea trecerii cu nave „Ro-Ro” de la Isaccea – Orlovka, se deschide o nouă rută, prin Vama Veche – Constanța – Tulcea – Isaccea. Este o rută cu aproximativ două sute de kilometri mai scurtă. În același timp, este degrevat de o parte din trafic DE85, una din cele mai aglomerate artere de transport din România.

„Este un obiectiv foarte important pentru județul Tulcea, oferind un potențial mare de dezvoltare sub toate aspectele a zonei care, mai departe va intra pe fluxul și indicatorii de pod-drum expres. Îmi exprim speranța ca partea română, respectiv constructorul de la Galați, să-și onoreze angajamentul și, astfel, ca de la 1 noiembrie să trecem oficial frontiera spre Ucraina prin noul și mult așteptatul punct de trecere Isaccea-Orlovka”, declara președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, la finalul reuniunii cu oficialii ucraineni din luna septembrie a anului trecut.

Am solicitat un punct de vedere privind situația actuală de la trecerea Isaccea-Orlovka șefului administrației județului Tulcea.

Președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu: „ Eu am susținut acest obiectiv atât cât am putut. Nu am autoritate la Navrom Galați, o societate cu capital mixt – privat și de stat, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Am greșit când am crezut în spusele lor (n.r. – spusele celor de la Navrom Galați ). Știu foarte bine că nerespectarea acestui termen a generat un val de indignare printre tulceni și le înțeleg reacția, una firească. Ucrainenii sunt și ei supărați pe tărăgănarea lucrurilor. Cei de la Navrom au spus într-adevăr la ultimele discuții pe care le-am avut că vor termina lucrările în primăvară. Aștept și eu alături de comunitatea din Isaccea, alături de toți tulcenii, ca lucrurile sa se deruleze mai repede în acest complex de investiții – Pod peste Dunăre – Trecere Ro – Ro Isaccea Orlovka – Drum Expres Constanța – Tulcea – Brăila”.

Suprafaţa pe care este amenajat punctul de trecere de pe malul românesc este de 13,9 hectare. Investiţiile sunt estimate la 12 milioane de euro.

Sursa: TulceaNoastră.ro

ACTUALITATE

Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 8.000 în ultimul trimestru din 2019

Publicat

Numărul locurilor de muncă vacante a fost, în trimestrul IV din 2019, de 47.000, în scădere cu aproape 8.000 locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior, conform unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

Rata locurilor de muncă vacante (raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante şi numărul total al locurilor de muncă) a fost 0,95%, în scădere cu 0,16 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2018, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,25 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 11.700.

În ultimul trimestru din 2019, rate relativ mari ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,73%), sănătate şi asistenţă socială (1,69%), respectiv în administraţia publică (1,68%). Cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante s-a regăsit în alte activităţi de servicii (2,39%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat 23,4% din numărul total al locurilor de muncă vacante (11.000 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 0,95%.

Sectorul bugetar a însumat puţin peste 24% din numărul total al locurilor de muncă vacante.

Astfel, 5.800 locuri vacante se regăseau în sănătate şi asistenţă socială, 4.600 locuri vacante în administraţia publică, respectiv 900 locuri vacante în învăţământ.

Rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cea mai mică valoare în învăţământ (0,27%), iar numărul total al locurilor de muncă vacante în tranzacţii imobiliare (100 locuri vacante).

Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cea mai semnificativă scădere a ratei locurilor de muncă vacante s-a observat în administraţia publică (-0,54 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, acesta a cunoscut cea mai relevantă diminuare în industria prelucrătoare (-2.600 locuri vacante).

La polul opus, cele mai semnificative creşteri atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în hoteluri şi restaurante (+0,27 puncte procentuale, respectiv +600 locuri vacante), urmate de agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,21 puncte procentuale, respectiv +200 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (-1,18 puncte procentuale), respectiv în alte activităţi de servicii (-0,96 puncte procentuale). Cea mai relevantă creştere a aceluiaşi indicator s-a evidenţiat în agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,29 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante scăderi au fost înregistrate în industria prelucrătoare (-3.900 locuri vacante), respectiv în administraţia publică (-3.300 locuri vacante). Creşterea cea mai relevantă s-a regăsit în comerţ (+1.000 locuri vacante).

În trimestrul IV 2019, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori din punct de vedere al numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (10.400 locuri vacante).

Rata locurilor de muncă vacante a avut cea mai relevantă creştere pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (1,20%).

Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au înregistrat în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,56%, respectiv 100 locuri vacante), în cele de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori (0,54%, respectiv 1.900 locuri vacante).

Comparativ cu trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,36 puncte procentuale, respectiv -3.800 locuri vacante), respectiv în cele de ocupaţii elementare – grupa majoră 9 (-0,17 puncte procentuale, respectiv -1.200 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cea mai semnificativă scădere atât a ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s-a observat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,53 puncte procentuale, respectiv -5.600 locuri vacante).

Cea mai mare creştere a numărului locurilor de muncă vacante faţă de perioada analizată a fost pentru ocupaţiile de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (900 locuri vacante, respectiv +0,09 puncte procentuale). AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)

Citește mai departe

ECONOMIE

ANAF va finaliza până la sfârşitul lunii viitoare un proiect privind o nouă procedură de rambursare de TVA

Publicat

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va finaliza până la sfârşitul lunii viitoare un proiect privind o nouă procedură de rambursare de TVA, a anunţat, miercuri, preşedintele Agenţiei, Mirela Călugăreanu, la “Conferinţa Anuală de Taxe”.

“Până la sfârşitul lunii martie, la nivelul ANAF, se va finaliza un proiect privind o nouă procedură de rambursare a taxei pe valoarea adăugată în România. Care este filosofia? Filosofia este următoarea: să extindem sistemul de rambusare cu control ulterior la toate categoriile de contribuabili, ca regulă generală, şi sigur, analiza de risc este cea care îţi determină riscul fiscal mare, ridicat, şi care implică inspecţia fiscală”, a spus Mirela Călugăreanu.

Ea a afirmat că rambursarea TVA va urma o cu totul altă procedură, iar instituţia va fi gata în luna martie pentru a începe consultările pe marginea ei şi a vedea dacă aceasta este formula cea mai coerentă. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste 200 milioane de euro din fonduri europene pentru investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală, în anul 2020

Publicat

agricultura bani

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) va deschide în perioada martie – iulie 2020 mai multe sesiuni de depunere de proiecte pentru 12 submăsuri din PNDR 2020, fondurile totale alocate fiind estimate la aproape 211 milioane de euro, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Una dintre cele mai aşteptate submăsuri – sM 4.3 ”Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – componenta irigaţii” are prevăzute şi cele mai multe fonduri pentru sesiunea care se va deschide în martie – aprilie, respectiv 43,22 milioane de euro.

O altă submăsură cu fonduri de 42,68 milioane de euro, programată pentru deschidere la finele lunii aprilie, este sM 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri’, iar alte 42,28 milioane de euro sunt disponibile din martie pentru sM 15.1 ”Plăţi pentru angajamente de silvo-mediu”.

Submăsura sM 17.1 ”Contribuţii la primele de asigurări„ cu deschidere în luna martie are prevăzute fonduri de 39,33 milioane de euro, în timp ce submăsurile sM 5.1 ”Sprijin pentru investiţii în acţiuni preventive menite să reducă consecinţele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse şi evenimentelor catastrofale” şi sM 5.2 ”Sprijin pentru investiţii în acţiuni menite să reducă consecinţele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse şi evenimentelor catastrofale”, ambele programate pentru deschidere în luna februarie, au disponibile fonduri de 13,03 milioane de euro, respectiv 3,67 milioane de euro.

Potrivit sursei citate, în luna aprilie se deschide sM 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole” care are prevăzută o alocare de 6,89 milioane de euro.

De asemenea, tot în luna aprilie vor mai fi deschise măsurile M 2 ”Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în cadrul fermei”, care are o alocare de 7,22 milioane de euro, şi sM 19.3 ”Pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare ale Grupului de Acţiune Locală„ cu fonduri de 4,35 milioane de euro.

Nu în ultimul rând, în luna iulie se vor deschide sesiuni pentru sM 3.2 ”Sprijin pentru activităţile de informare şi de promovare desfăşurate de grupurile de producători în cadrul pieţei interne” pentru care a fost alocată o sumă de 4,07 milioane de euro, pentru sM 3.1 ”Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate” – 2,008 milioane de euro, iar din luna martie se pot depune proiecte pentru sM 9.1a ”Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” cu fonduri de 1,98 milioane de euro.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, suma totală plătită beneficiarilor până la mijlocul lunii decembrie se ridică la 5,22 de miliarde de euro, din care 2,86 miliarde de euro pe măsurile de investiţii şi 2,36 miliarde de euro pe măsurile care vizează angajamente de mediu şi climă pentru care se efectuează anual plăţi compensatorii pe suprafaţă, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

Gradul de absorbţie pe fondurile europene gestionate de AFIR depăşea 55% la mijlocul lui decembrie, iar cu prefinanţarea pe care a primit-o România în anii 2015 şi 2016 se ajungea la 59%.

Până la data de 8 februarie, Comisia Europeană a rambursat României aproximativ 4,6 miliarde de euro pentru investiţiile în agricultură şi dezvoltarea durabilă a mediului rural finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2020.

Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 ( PNDR) se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană şi Guvernul României pentru dezvoltarea economico – socială a spaţiului rural. Cele 14 măsuri de dezvoltare rurală au o alocare financiară de 9,363 miliarde de euro, din care 8,015 miliarde de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi 1,347 miliarde de euro contribuţie naţională. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Cel mai lung tunel din România va fi construit în Sălaj. Va avea aproape 3 kilometri

Publicat

Cel mai lung tunel din România va fi construit pe traseul din Sălaj al Autostrăzii Transilvania. Tunelul cu o lungime de aproape 3 kilometri are o valoare estimată de peste un miliard de lei, iar licitaţia pentru construirea lui urmează să fie lansată cel mai probabil în luna mai.

Potrivit precizărilor făcute, sâmbătă, de ministrul Transporturilor, Lucian Bode, indicatorii tehnico-economici privind această investiţie au fost reaprobaţi, iar documentaţia pentru demararea procedurii de atribuire este în curs de elaborare, urmând a fi transmisă spre validare către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice.

„Noi estimăm ca până undeva în aprilie să finalizăm (…) şi să fim în situaţia în care în luna mai să urcăm în SICAP, pentru licitaţie – proiectare şi execuţie, tunelul Meseş”, a precizat Lucian Bode, într-o conferinţă de presă.

La rândul său, directorul Companiei Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Florin Scarlat, a subliniat că tunelul respectiv este un obiectiv de investiţii special, pentru care s-a cerut asistenţă din partea unor experţi străini. „Fiind o lucrare de investiţie cu un specific aparte, (…) a necesitat inclusiv asistenţa din partea unor experţi de la o firmă internaţională renumită pentru a pune la punct documentaţia, pentru că necesită în primul rând o lucrare de bază acele tunele. Necesită un sistem de monitorizare a traficului în acest tunel. Sunt nişte experienţe pe care alte state le au. Din păcate, noi acum suntem în faza pionieratului şi am apelat la această experienţă pentru a genera o documentaţie matură şi cu toate elementele tehnice, pentru a o putea scoate la licitaţie”, a precizat Florin Scarlat.

Acesta a adăugat că tunelul va avea două galerii, cu o lungime de 2.890 de metri, fiind cel mai lung tunel proiectat din România.

Valoarea estimată a proiectului este de 1,28 miliarde de lei.AGERPRES

Citește mai departe