ECONOMIE
Deschiderea punctului de trecere a frontierei Isaccea – Orlovka, întârziată de Navrom Galați. Posibile sancțiuni de la ucraineni pentru nerespectarea termenului
Deschiderea punctului de frontieră dintre România și Ucraina, între localitățile Isaccea și Orlovka a este întârziată cu câteva luni. Inițial acesta ar fi trebuit deschis în luna septembrie 2019. Traversarea cu bacul prin zona respectivă ar scurta traseul spre Republica Moldova sau spre nordul Ucrainei cu aproximativ 200 de kilometri.
Proiectul, care ar duce la o puternică dezvoltare economică a zonei, trebuia să fie funcțional din luna noiembrie a anului trecut. Un termen asumat de conducerea Navrom și convenit de oficialii români și ucraineni în septembrie 2019.
De altfel, în toamna anului trecut a avut loc și prima traversare cu bacul prin noul punct de frontieră Isaccea – Orlovka (Ucraina), un test care anunța deschiderea traficului prin acest punct de frontieră. Navrom Galaţi a primit autorizaţia de construcţie pentru realizarea trecerii cu bacul între localităţile Isaccea şi Orlovka
Publicația locală Tulcea Noastră scrie că acest lucru nu s-a întâmplat pentru că ”Navrom nu și-a respectat angajamentul și nu este exclus, spun surse din administrație, ca partenerul ucrainean să se îndrepte acum cu sancțiuni către societatea comercială cu capital mixt – privat și de stat din subordinea Ministerului Transporturilor pentru nerespectarea graficului asumat prin parteneriat.”
Ucrainenii sunt gata încă de acum 1 an. Pe malul românesc, poate se deschide doar la primăvară
Ucrainenii sunt gata cu lucrările de circa un an iar de la Galați Navrom avansează un nou termen pentru finalizarea lucrărilor pe malul românesc: „În cursul lunii martie ar trebui să fie finalizată investiţia. Infrastrucura este finalizată, iar pe partea de suprastructură mai avem de terminat partea de curenţi slabi şi de ridicat două copertine. În prezent lucrările sunt efectuate în proporţie de 95%”, a declarat directorul general al Navrom Galați, Constantin Hârțan. Hârțan a dat vina pe procedurile birocratice pentru nerespectarea termenului de finalizare a lucrărilor.
Se scurtează traseul spre Republica Moldova sau spre nordul Ucrainei cu aproximativ 200 de kilometri
În condițiile configurației infrastructurii rutiere din zonă, punctul de trecere Isaccea – Orlovka va fi unul mai important, pentru că scurtează considerabil unele rute de transport. În prezent, ruta cea mai utilizată de TIR-urile care asigură transporturile de mărfuri dinspre Turcia și Grecia către Ucraina și Federația Rusă este aceea de la Giurgiu – Russe spre centura Bucureștiului și către Bacău și Suceava, pe drumul european DE 85. Prin operaționalizarea trecerii cu nave „Ro-Ro” de la Isaccea – Orlovka, se deschide o nouă rută, prin Vama Veche – Constanța – Tulcea – Isaccea. Este o rută cu aproximativ două sute de kilometri mai scurtă. În același timp, este degrevat de o parte din trafic DE85, una din cele mai aglomerate artere de transport din România.
„Este un obiectiv foarte important pentru județul Tulcea, oferind un potențial mare de dezvoltare sub toate aspectele a zonei care, mai departe va intra pe fluxul și indicatorii de pod-drum expres. Îmi exprim speranța ca partea română, respectiv constructorul de la Galați, să-și onoreze angajamentul și, astfel, ca de la 1 noiembrie să trecem oficial frontiera spre Ucraina prin noul și mult așteptatul punct de trecere Isaccea-Orlovka”, declara președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, la finalul reuniunii cu oficialii ucraineni din luna septembrie a anului trecut.
Am solicitat un punct de vedere privind situația actuală de la trecerea Isaccea-Orlovka șefului administrației județului Tulcea.
Președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu: „ Eu am susținut acest obiectiv atât cât am putut. Nu am autoritate la Navrom Galați, o societate cu capital mixt – privat și de stat, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Am greșit când am crezut în spusele lor (n.r. – spusele celor de la Navrom Galați ). Știu foarte bine că nerespectarea acestui termen a generat un val de indignare printre tulceni și le înțeleg reacția, una firească. Ucrainenii sunt și ei supărați pe tărăgănarea lucrurilor. Cei de la Navrom au spus într-adevăr la ultimele discuții pe care le-am avut că vor termina lucrările în primăvară. Aștept și eu alături de comunitatea din Isaccea, alături de toți tulcenii, ca lucrurile sa se deruleze mai repede în acest complex de investiții – Pod peste Dunăre – Trecere Ro – Ro Isaccea Orlovka – Drum Expres Constanța – Tulcea – Brăila”.
Suprafaţa pe care este amenajat punctul de trecere de pe malul românesc este de 13,9 hectare. Investiţiile sunt estimate la 12 milioane de euro.
Sursa: TulceaNoastră.ro
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
VIDEO: Accident la Alba Iulia. Copil care trecea strada pe bicicletă, acroșat de o mașină de școală de șoferi
Noi drepturi pentru pacienți. Care sunt tratamentele de care vor beneficia persoanele asigurate. Lege la Senat
Cel mai mare târg de carte din Transilvania, Gaudeamus, își deschide porțile la Cluj-Napoca
Construirea unui nou cimitir la Alba Iulia. Ce capacitate va avea și cât va costa. Acord de mediu, solicitat la APM Alba
VIDEO: Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință, sărbătorit de Biserică în 23 aprilie. Semnificații pentru credincioși
Lansare de carte Gaudeamus Cluj. „Despre iubire ca fapt divers. În sala pașilor pierduți”, autori Daniela și Felix Ostrovschi
Șapte elevi de la Liceul de Arte din Alba Iulia au obținut premii importante la Olimpiada națională de interpretare 2024
