ECONOMIE
Deschiderea punctului de trecere a frontierei Isaccea – Orlovka, întârziată de Navrom Galați. Posibile sancțiuni de la ucraineni pentru nerespectarea termenului
Deschiderea punctului de frontieră dintre România și Ucraina, între localitățile Isaccea și Orlovka a este întârziată cu câteva luni. Inițial acesta ar fi trebuit deschis în luna septembrie 2019. Traversarea cu bacul prin zona respectivă ar scurta traseul spre Republica Moldova sau spre nordul Ucrainei cu aproximativ 200 de kilometri.
Proiectul, care ar duce la o puternică dezvoltare economică a zonei, trebuia să fie funcțional din luna noiembrie a anului trecut. Un termen asumat de conducerea Navrom și convenit de oficialii români și ucraineni în septembrie 2019.
De altfel, în toamna anului trecut a avut loc și prima traversare cu bacul prin noul punct de frontieră Isaccea – Orlovka (Ucraina), un test care anunța deschiderea traficului prin acest punct de frontieră. Navrom Galaţi a primit autorizaţia de construcţie pentru realizarea trecerii cu bacul între localităţile Isaccea şi Orlovka
Publicația locală Tulcea Noastră scrie că acest lucru nu s-a întâmplat pentru că ”Navrom nu și-a respectat angajamentul și nu este exclus, spun surse din administrație, ca partenerul ucrainean să se îndrepte acum cu sancțiuni către societatea comercială cu capital mixt – privat și de stat din subordinea Ministerului Transporturilor pentru nerespectarea graficului asumat prin parteneriat.”
Ucrainenii sunt gata încă de acum 1 an. Pe malul românesc, poate se deschide doar la primăvară
Ucrainenii sunt gata cu lucrările de circa un an iar de la Galați Navrom avansează un nou termen pentru finalizarea lucrărilor pe malul românesc: „În cursul lunii martie ar trebui să fie finalizată investiţia. Infrastrucura este finalizată, iar pe partea de suprastructură mai avem de terminat partea de curenţi slabi şi de ridicat două copertine. În prezent lucrările sunt efectuate în proporţie de 95%”, a declarat directorul general al Navrom Galați, Constantin Hârțan. Hârțan a dat vina pe procedurile birocratice pentru nerespectarea termenului de finalizare a lucrărilor.
Se scurtează traseul spre Republica Moldova sau spre nordul Ucrainei cu aproximativ 200 de kilometri
În condițiile configurației infrastructurii rutiere din zonă, punctul de trecere Isaccea – Orlovka va fi unul mai important, pentru că scurtează considerabil unele rute de transport. În prezent, ruta cea mai utilizată de TIR-urile care asigură transporturile de mărfuri dinspre Turcia și Grecia către Ucraina și Federația Rusă este aceea de la Giurgiu – Russe spre centura Bucureștiului și către Bacău și Suceava, pe drumul european DE 85. Prin operaționalizarea trecerii cu nave „Ro-Ro” de la Isaccea – Orlovka, se deschide o nouă rută, prin Vama Veche – Constanța – Tulcea – Isaccea. Este o rută cu aproximativ două sute de kilometri mai scurtă. În același timp, este degrevat de o parte din trafic DE85, una din cele mai aglomerate artere de transport din România.
„Este un obiectiv foarte important pentru județul Tulcea, oferind un potențial mare de dezvoltare sub toate aspectele a zonei care, mai departe va intra pe fluxul și indicatorii de pod-drum expres. Îmi exprim speranța ca partea română, respectiv constructorul de la Galați, să-și onoreze angajamentul și, astfel, ca de la 1 noiembrie să trecem oficial frontiera spre Ucraina prin noul și mult așteptatul punct de trecere Isaccea-Orlovka”, declara președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, la finalul reuniunii cu oficialii ucraineni din luna septembrie a anului trecut.
Am solicitat un punct de vedere privind situația actuală de la trecerea Isaccea-Orlovka șefului administrației județului Tulcea.
Președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu: „ Eu am susținut acest obiectiv atât cât am putut. Nu am autoritate la Navrom Galați, o societate cu capital mixt – privat și de stat, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Am greșit când am crezut în spusele lor (n.r. – spusele celor de la Navrom Galați ). Știu foarte bine că nerespectarea acestui termen a generat un val de indignare printre tulceni și le înțeleg reacția, una firească. Ucrainenii sunt și ei supărați pe tărăgănarea lucrurilor. Cei de la Navrom au spus într-adevăr la ultimele discuții pe care le-am avut că vor termina lucrările în primăvară. Aștept și eu alături de comunitatea din Isaccea, alături de toți tulcenii, ca lucrurile sa se deruleze mai repede în acest complex de investiții – Pod peste Dunăre – Trecere Ro – Ro Isaccea Orlovka – Drum Expres Constanța – Tulcea – Brăila”.
Suprafaţa pe care este amenajat punctul de trecere de pe malul românesc este de 13,9 hectare. Investiţiile sunt estimate la 12 milioane de euro.
Sursa: TulceaNoastră.ro
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres
Accident în lanț cu 16 mașini la Alba Iulia. Trafic îngreunat pe strada Regiment V Vânători, în zona Partoș
Târg caritabil organizat de copii pentru copii, la Școala Ioan Bob din Cluj-Napoca
ELECTRICA-DEER: Întreruperi de curent la Alba Iulia, Cugir, Baia de Arieș și alte localități din Alba, până în 22 noiembrie
FOTO. Proiectul de renovare a sediului AJPIS Cluj, aproape de finalizare. Ministrul Muncii: Un loc mai primitor pentru clujeni
Ministrul Muncii: Pensionarii își vor primi RECALCULĂRILE și sumele RESTANTE până în decembrie
Fetiță de 13 ani dispărută la Cluj-Napoca. Este căutată de familie. Sunați la 112 dacă o vedeți
În județul Cluj, recalcularea pensiilor este aproape finalizată (PE)
