Connect with us

EVENIMENT

Detalii șocante în cazul adolescenților germani umiliți și torturați psihic la un centru de reabilitare din Maramureș

Publicat



maramures

DIICOT a dispus, vineri, trimiterea în judecată a 14 persoane, printre care se află soţii Schumann Bert Sieghard şi Schumann Babett, dar şi un asistent social, în dosarul tinerilor germani ţinuţi în sclavie într-un centru din localitatea Vişeu de Sus, judeţul Maramureş.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, cele 14 persoane sunt acuzate de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de minori, complicitate la infracţiunea de trafic de minori, trafic de persoane, complicitate la infracţiunea de trafic de persoane, lipsire de libertate în mod ilegal, complicitate la infracţiunea de lipsire de libertate, spălare a banilor, favorizarea făptuitorului şi abuz în serviciu.

Prin actul de sesizare s-a reţinut faptul că, în perioada martie 2014 – august 2019, Schumann Bert Sieghard şi Schumann Babett şi cetăţeanul român Vasile Năsui, zis “Neţu”, au constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a trafica mai mulţi tineri de naţionalitate germană, cu vârste cuprinse preponderent între 12 şi 18 ani, sub paravanul desfăşurării unor activităţi autorizate de servicii educative vizând recuperarea şi reintegrarea socială, în baza unor programe şi proiecte derulate de fundaţii coordonate de către soţii Schumann.

Adolescenți puși la muncă până la epuizare, bătuți și umiliți

Concret, tinerii au fost supuşi unor tratamente profund abuzive, fiind traficaţi prin exploatare prin muncă, folosindu-se împotriva lor metode brutale, traumatizante (exercitarea repetată a unor acte de violenţă fizică extremă, ameninţări, lipsire de libertate, încarcerare, supunerea la tratamente degradante şi umilitoare, privarea de tratamente medicale în cazul celor care ar fi trebuit să urmeze prescripţiile medicilor curanţi, privarea de continuarea studiilor).

Furnizarea serviciului social denumit “asistenţă şi sprijin în reabilitarea socială a copiilor şi tinerilor cu probleme comportamentale – Projekt Maramureş”, în baza căruia gruparea efectua aceste activităţi, s-a realizat prin intermediul unei entităţi (nedefinibilă din punct de vedere juridic) intitulată Centrul “Projekt Maramureş” în localitatea Vişeu de Sus, judeţul Maramureş.

Centrul “Projekt Maramureş”, aflat într-o zonă izolată din județul Maramureș

Anchetatorii spun că acest centru este situat pe un vârf de deal, într-o zonă izolată, fără semnal GSM, foarte greu accesibil chiar şi în condiţii de vară, pe un drum forestier, fiind necesar un vehicul cu tracţiune 4×4. Până în oraşul Vişeu de Sus, distanţa este de 8 km, iar pe timp de iarnă, copiii erau practic izolaţi, depinzând exclusiv de către angajaţii centrului pentru eventualele deplasări în afara acestuia.

Deşi Schumann Bert Sieghard susţinea că următoarea “fermă” este la aproximativ 500 de metri, cea mai apropiată proprietate era imobilul aparţinând acestuia şi soţiei sale.

Fondurile băneşti cu ajutorul cărora “Projekt Maramureş” îşi desfăşura activitatea erau furnizate de statul german, către o asociaţie înregistrată în aceeaşi ţară şi de aici direct către Schumann Bert Sieghard, existând mai multe conturi bancare deschise pe numele său.

DIICOT precizează că la dosar există probe că inculpaţii, profitând de programele de integrare socială finanţate de către statul german, au folosit cea mai mare parte a acestor fonduri în alte scopuri decât cele dedicate, însuşindu-şi sume de bani în mod ilicit.

Copiii aduşi în acest proiect erau luaţi de către statul german în custodie de la părinţii acestora, după care erau încredinţaţi direct către “Projekt Maramureş” (deşi furnizorul serviciului social figura a fi o asociaţie), pentru a intra în “programul de reabilitare” promovat de iniţiatorul şi coordonatorul acestuia, Schumann Bert Sieghard, ajutat de soţia sa, Schumann Babett.

În programe erau prevăzute activități recreative, menite să ducă la reintegrarea tinerilor în societate

Adolescenţii, cetăţeni germani, aveau comportamente antisociale şi ostile ideii de integrare socială, provenind de regulă din medii dezorganizate, dar nu numai, sau care din cauza unor afecţiuni grave au devenit instabili emoţional.

În programele oficiale ale “Projekt Maramureş” erau prevăzute în scop de reabilitare o multitudine de activităţi recreative, menite să stimuleze dorinţa de linişte şi de integrare a tinerilor, de regulă în mijlocul naturii, beneficiind de educaţie multidisciplinară prin intermediul unor specialişti în pedagogie, psihologie şi diverse activităţi lucrative.

Actele de identitate ale adolescenților și bunurile acestora erau confiscate

Conform DIICOT, în realitate, acestea erau doar aspecte de aparenţă, majoritatea tinerilor fiind excluşi de la orice formă de continuare a studiilor, având actele de identitate şi bunurile personale confiscate (în principal cele care puteau facilita posibilitatea de comunicare cu lumea exterioară – telefoane mobile, laptop-uri şi tablete) şi au fost supuşi unor metode dure şi brutale de aşa-zisă educaţie, promovate de către Schumann Bert Sieghard în baza unor convingeri educative personale.

“Aceste metode au presupus în realitate aplicarea unor metode barbare asupra minorilor, prin aducerea şi ţinerea acestora în condiţii de veritabilă sclavie, fiind exploataţi prin obligarea la executarea unor munci fizice epuizante, dincolo de capacităţile lor fizice şi îndeplinirea unor servicii lucrative, exercitându-se asupra lor acte de constrângere fizică adesea extremă (bătăi repetate, privare de hrană, lipsire de libertate prin închiderea într-un aşa-zis ‘arest’, exercitarea unor manopere medicale intruzive împotriva voinţei lor şi în ignorarea voită a unor consecinţe grave pentru organismul lor, legarea cu funii, înhămarea la căruţă alături de animale, ţinerea deliberată a minorilor în ger şi în frig sau în ploaie) şi verbală, constând în umilinţe şi acte specifice torturii”, spun procurorii.

Tinerii erau izolați timp de 3 săptămâni și pedepsiți prin metode inumane

Imediat după sosirea în centrul “Projekt Maramureş”, adolescenţii germani erau supuşi în mod inevitabil unui program de izolare de aproximativ 3 săptămâni, fiindu-le aplicată una dintre metodele 1 la 1 , 2 la 1 sau 3 la 1 în funcţie de comportamentul deviant pe care îl prezenta fiecare, în scopul ” îmblânzirii” acestora, fiind denumită perioadă de adaptare.

Anchetatorii mai arată că aceste reguli/pedepse/status-uri, scrise în limba germană pe format de hârtie A4, erau înrămate şi afişate la vedere în centru:”Pedeapsa/regula “1 la 1”- copilul nu fumează, nu are voie singur în oraş, nu are voie să se uite la televizor, nu mănâncă în bucătărie cu ceilalţi copii, ci singur în cameră, nu are voie să se depărteze de adultul care îl are în supraveghere. Această aşa-zisă pedeapsă dura maxim 3 săptămâni şi se aplica în cazul în care copiii se băteau între ei, băteau animalele, dădeau foc unor diferite obiecte.

Pedeapsa/regula “2 la 1” reprezenta o casă în care 2 adulţi supravegheau 1 copil. Casa era compusă dintr-o cameră unde erau cazaţi adulţii iar din acea camera exista acces către o altă cameră unde era cazat copilul, precum şi către o baie care deservea ambele camere. Copilul mânca în cameră, în acea casă, separat de alţi tineri, iar dacă avea un comportament adecvat, îi era permis accesul la televizorul aflat în camera în care erau cazaţi adulţii care îl supravegheau. Această regulă/pedeapsă se aplica unui copil care nu se integra şi nu socializa cu alţii copii dintr-un grup sau aveau comportament violent în cadrul familiilor unde erau daţi în plasament.

Regula “leicht matrose” (marinar uşor) însemna că un copil era cazat singur, avea o raţie de 3 ţigări pe zi, activităţile erau libere, în sensul că dacă unii dintre angajaţi erau repartizaţi singuri să îndeplinească sarcini zilnice, acel copil se deplasa cu aceştia să îi ajute (de exemplu, la cosit sau strâns de fân, hrănirea animalelor, la lucru în atelierul de tâmplărie, de mobilă, în cel de fierărie).

Regula “matrose” (marinar) însemna 5 ţigări/zi, posibilitatea de a lucra peste program pentru a câştiga bani în plus, putea să meargă la cel mai apropiat magazin, în zilele de weekend avea voie să meargă în oraş, la cumpărături, iar o dată pe lună avea o zi liberă pe care alegea să şi-o petreacă cum doreşte.

Pentru a oferi un aspect de legalitate activităţilor desfăşurate de către centru, în cadrul grupului infracţional a fost cooptat şi Iusco Marcel Vasile, asistent social în cadrul DGASPC Maramureş, desemnat manager de caz în privinţa serviciului social prestat în cadrul “Centrului de asistenţă şi sprijin pentru reabilitarea socială a copiilor şi tinerilor cu probleme comportamentale Projekt Maramureş” din Vişeu de Sus.

Iusco Marcel Vasile a sprijinit activitatea grupării începând cu anul 2015 şi până în luna august 2019. Deşi avea cunoştinţă de faptul că respectivul centru nu era licenţiat să funcţioneze în condiţiile impuse de lege ca şi serviciu rezidenţial, el nu a îndrumat responsabilii acestui centru în vederea licenţiere.

De asemenea, Iusco Marcel Vasile a efectuat controale la Centrul “Projekt Maramureş” însă nu a sesizat şi nu a solicitat lămuriri cu privire la copiii care erau daţi în plasament, nu a întocmit niciun fel de sesizare cu privire la minorii găsiţi în centru, care se aflau acolo înainte de solicitarea plasamentului acestora de către autorităţile germane şi a întocmit rapoarte de control neveridice, fără a face verificări efective cu privire la situaţia acestora.

Dosarul se va judeca la Tribunalul Maramureş. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

EVENIMENT

Accident în lanț în județul Cluj. Trei autoturisme implicate și două persoane rănite

Publicat

Un accident rutier a avut loc în urmă cu puțin timp pe DN1 E60, din directia Gilau spre Cluj-Napoca. Coliziune puternică între trei autoturisme, din care a rezultat rănirea a două minore.

Din primele informații, un conducator auto de 23 de ani, din Cluj-Napoca, care se deplasa pe DN1 E60, din directia Gilau spre Cluj-Napoca, nu s-ar fi asigurat corespunzător la schimbarea benzii de circulație, intrand în coliziune fata-spate cu un autoturism condus de o femeie de 47 de ani din comuna Apahida, care în urma impactului, a fost proiectat într-un alt autoturism condus de un bărbat de 56 de ani, din Cluj-Napoca.

Potrivit ISU Cluj, în urma evenimentului, doua minore de 14 ani, din Apahida, pasagere in autoturismul condus de femeie, au fost transportate la o unitate medicala in vederea acordarii de ingrijiri medicale.

Conducătorii auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

Sursa foto: Info trafic jud Cluj

Citește mai departe

EVENIMENT

E.ON şi MOL vor monta în acest an 40 de staţii de încărcare rapidă a maşinilor electrice

Publicat

E.ON Energie şi MOL România vor monta în acest an 40 de staţii de încărcare rapidă a maşinilor electrice, în cadrul proiectului NEXT-E, potrivit unui comunicat al E.ON, remis, vineri, AGERPRES.

E.ON Energie România a pus în funcţiune, în această săptămână, o nouă staţie de încărcare rapidă a autovehiculelor electrice, la Constanţa, fiind astfel continuate lucrările pentru implementarea infrastructurii de transport electric pe ruta Constanţa – Bucureşti – Timişoara.

Până acum, E.ON Energie România a montat 17 staţii: Iaşi, Tg. Frumos (judeţul Iaşi), Cristeşti (judeţul Iasi), Roman (judeţul Neamţ), Piatra Neamţ, Taşca (judeţul Neamţ), Gheorgheni (judeţul Harghita), Sovata (judeţul Mureş), Târgu Mureş, Bacău, Suceava, Adjud (judeţul Vrancea), Bucureşti (3 staţii), Râmnicu Vâlcea şi Constanţa.

Staţia de încărcare de la Constanţa are o putere maximă de 77 kW. Astfel, timpul mediu de încărcare a unei maşini electrice va fi de aproximativ 40 de minute pentru 80% din baterie. În locaţie este instalată o staţie de tip fast charge 1×50 kW (curent continuu conectori CCS sau CHAdeMO) + 1×22 kW (curent alternativ conector Type 2), ce beneficiază de două locuri de parcare.

Iniţiativa face parte din proiectul NEXT-E, cofinanţat din fonduri europene prin intermediul programului Connecting Europe Facility (CEF) prin care E.ON Energie România şi-a propus să instaleze 19 unităţi de încărcare rapidă a autovehiculelor, alte 21 urmând să fie instalate de către MOL, unul dintre partenerii din acest proiect.

Până în prezent, prin intermediul staţiilor NEXT-E instalate de E.ON Energie Romania, posesorii de autovehicule electrice sau hibrid au utilizat aproximativ 30.000 de kWh de energie electrică şi au parcurs peste 200.000 de km. Cele mai multe încărcări s-au făcut la staţiile din Roman, Suceava şi Iaşi.

Reţeaua pan-europeană NEXT-E va include 6 ţări diferite, iar 40 de staţii de încărcare electrică din totalul de 252 din proiectul NEXT-E vor fi instalate în România şi amplasate pe rutele: Suceava-Bacău-Călăraşi, Constanţa-Bucureşti-Timişoara şi Iaşi-Târgu Mureş-Alba Iulia.

În luna iulie 2017, proiectul NEXT-E a fost selectat de Comisia Europeană pentru cofinanţare prin intermediul programului Connecting Europe Facility (CEF). Consorţiul NEXT-E va primi 18,84 milioane euro în vederea implementării proiectului, aceasta fiind cea mai mare finanţare CEF acordată unui proiect privind vehiculele electrice.

În cadrul acestuia, vor fi instalate până în anul 2020, un număr de 222 de staţii de încărcare rapidă multi-standard (50 kW) şi 30 de staţii de încărcare ultra-rapidă (150-350 kW) de-a lungul principalelor coridoare europene de transport şi a reţelei trans-europene de transport (TEN-T).

Consorţiul este format din companiile din cadrul Grupului E.ON, Grupului MOL (filialele din cele şase ţări participante), Hrvatska elektroprivreda din Croaţia, PETROL (în Slovenia şi Croaţia), precum şi Nissan şi BMW.

Reţeaua dezvoltată de acest consorţiu are ca scop crearea unei infrastructuri în Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croaţia şi România. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Peste 8.000 de tone de azotat de amoniu, indisponibilizate în trei zile

Publicat

azotat

Poliţiştii au indisponibilizat, în urma unei acţiuni desfăşurate pe perioada a trei zile, peste 8.000 de tone de azotat de amoniu pentru care nu se respectau condiţiile de păstrare, depozitare, transport şi utilizare.

“Direcţia Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul IGPR a declanşat, la nivel naţional, o acţiune pentru prevenirea evenimentelor generate de nerespectarea prevederilor legale care reglementează deţinerea, comercializarea, importul, depozitarea şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor şi a precursorilor de explozivi”, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) transmis, vineri, AGERPRES.

Obiectivele principale ale acţiunii constau în realizarea şi punerea în practică a unui set de măsuri şi activităţi prin care să se prevină apariţia unor evenimente negative.

În perioada 12 – 14 august, s-au efectuat 51 de controale la agenţi economici ce efectuează operaţiuni cu azotat de amoniu.

Poliţiştii au constatat 11 infracţiuni de nerespectare a regimului protecţiei mediului şi au indisponibilizat 8.453,52 tone azotat de amoniu, precum şi 300 litri de deşeuri.

Pe data de 13 august, poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa au efectuat un control în depozitul unei societăţi comerciale din Portul Constanţa Sud Agigea, ce avea ca obiect de activitate manipulare, depozitare şi activităţi de servicii anexe transporturilor pe apă.

“În urma verificărilor efectuate, poliţiştii au descoperit 4.908,82 tone azotat de amoniu, ambalate în bigbag-uri, de 1.000 de kg fiecare, depozitate în magazii, fără ca operatorul economic să fie autorizat pentru activitatea de depozitare a azotului de amoniu, conform autorizaţiei de mediu emise în acest sens”, se arată în comunicat.

În cauză a fost întocmit dosar penal, iar cercetările vor fi continuate de către poliţiştii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul IPJ Constanţa.

Azotatul de amoniu este o substanţă chimică utilizată majoritar în agricultură, sub formă de îngrăşământ granulat, folosit pentru fertilizarea în câmp deschis a culturilor agricole.

Azotatul de amoniu se descompune la încălzire, la temperaturi de aproximativ 150-170 grade Celsius, în apă şi oxid de azot, iar la temperaturi de peste 200 grade Celsius, în special dacă este contaminat cu substanţe organice, reacţia de descompunere devine explozivă. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO: Bărbat de 60 de ani, spulberat de un autoturism, în Brașov. Victima, transportată la spital în stare gravă

Publicat

sursa foto: Facebook Info trafic jud Brasov

Un bărbat de 60 de ani se află în stare gravă,  în urma unui grav accident rutier produs vineri după-amiaza, în municipiul Brașov. Bărbatul a fost lovit, în timp ce traversa strada, de un autoturism condus de un tânăr de 28 de ani.

Potrivit IPJ Brașov, un bărbat de 28 ani care conducea un autoturism pe strada G. Barițiu din municipiul Brașov a surprins și accidentat un pieton, care era angajat în traversarea străzii.

Potrivit ISU Brașov, la locul accidentului a intervenit un echipaj SMURD de terapie intensivă cu medic.  Echipajele medicale au găsit victima, un bărbat de 60 de ani, în stare de inconștiență.

Victima a fost transporat la spital în comă, cu traumatism cranio cerebral si multiple traumatisme de membru inferior.

Conform polițiștilor, conducatorul auto a fost testat cu aparatul etilotest rezultatul fiind negativ.

Polițiștii efectuează cercetări pentru a stabili cauzele si împrejurările în care a avut loc accidentul rutier.

Citește mai departe