Connect with us

ACTUALITATE

Diego Maradona, simbol al fotbalului şi al tuturor exceselor

Publicat



Diego Maradona, geniu al balonului rotund, a plătit scump gloria sa, scufundându-se în droguri şi alcool, însă acest simbol al fotbalului, egalul unui zeu în Argentina, a ştiut întotdeauna să revină, scrie AFP.

În ciuda exceselor sale de tot felul, Diego Armando Maradona, născut la Buenos Aires şi care împlinise recent 60 de ani, va rămâne pentru totdeauna „el diez”, numărul zece, capabil să marcheze cele mai frumoase goluri din istorie, precum regele Pele, până la urmă singurul său rival.

Înger sau demon? Polemica nu a încetat niciodată. „Rebel. Erou. Escroc. Zeu”: în documentarul său consacrat lui Maradona, prezentat în afara competiţiei la festivalul de la Cannes în mai 2019, britanicul Asif Kapadia povesteşte anii tumultuoşi ai argentinianului la Napoli, care i-au adus cele mai mari bucurii şi au sfârşit prin a-l măcina.

Provenit din cartierele sărace din Buenos Aires, „El Pibe de oro” („băiatul de aur”) a nimerit în copilărie în cazanul stadionului La Bombonera, al echipei Boca Juniors.

Dribleur fără pereche, Maradona va rămâne simbolul şi căpitanul necontestat al echipei Argentinei, în tricoul căreia timp de 17 ani (1977-1994) a marcat 50 de goluri în 115 meciuri, oferind ţării sale a doua Cupă Mondială din istorie, în 1986.

Printre miile de fotografii care însoţesc gloria, apoi decăderea lui Maradona, două imagini îi rezumă viaţa. Prima datează chiar din 1986, în seara finalei Cupei Mondiale, pe miticul stadion Azteca din Ciudad de Mexico, când jucătorul de 1,65 m este numai zâmbet ridicând trofeul mondial. Este la apogeul carierei.

Golul înscris de el cu mâna împotriva Angliei în sferturi de finală a făcut să strige de bucurie un întreg popor care a acceptat explicaţia improvizată şi genială a lui Maradona: „mâna lui Dumnezeu”.

Iubitorii fotbalului vor reţine mai ales al doilea său gol împotriva aceloraşi englezi, după ce a trecut de întreaga apărare adversă şi l-a învins pe portar, o capodoperă de intuiţie şi de talent pur.

Mult mai puţin glorioasă, a doua fotografie datează din 26 aprilie 1991. Cu un aspect sălbatic, buhăit, neras, cu privirea stinsă, Maradona iese din locuinţa sa din Buenos Aires însoţit de doi poliţişti veniţi să-l aresteze pentru deţinere şi consum de cocaină.

Este începutul declinului, al declaraţiilor scandaloase, al exceselor de tot soiul, al revenirilor în prim-plan orchestrate cu grijă de un anturaj de rechini. Curele de dezintoxicare vor alterna de acum cu recăderile.

După ce a experimentat drogurile în cartierul Chino din Barcelona, unde a jucat la marea echipă a oraşului (1982-1984), dependenţa sa nu a slăbit în anii de glorie de la Napoli (1984-1991), club unde este adulat pentru câştigarea singurelor titluri de campioană din istoria sa, în 1987 şi 1990.

Maradona a plătit însă scump această celebritate pe care nu a ştiut niciodată s-o gestioneze. Murdărit de scandaluri, suspendat doi ani după un nou control pozitiv în 1994, el a părăsit oficial lumea fotbalului în ziua în care a împlinit 37 de ani.

Departe de stadioane, declinul se va accelera. În 2000, este internat la Punta del Este, celebră staţiune balneară din Uruguay, pentru o criză cardiacă legată de droguri.

Îşi revine şi pleacă în Cuba pentru o cură de dezintoxicare. Patru ani de drumuri între Argentina şi a doua sa patrie nu vor reuşi să-l vindece în mod durabil de dependenţa sa de cocaină. În 2004, este aproape de moarte din cauza unui accident cardiovascular, după care pleacă din nou la Havana.

Anul următor, este operat la Bogota pentru a reduce capacitatea de absorbţie a stomacului şi a lupta contra obezităţii, ceea ce îi permite să dea jos aproape 50 de kilograme.

Argentina vrea din nou să creadă în el. La sfârşitul lui 2005, fermecător şi în formă, bate recorduri de audienţă cu emisiunea sa de televiziune „Noapte numărului 10”, în care îl invită mai ales pe marele său rival Pele. Totuşi, Diego începe să bea, se îngraşă, fumează şi suferă o criză hepatică din cauza căreia ajunge din nou în spital în 2007.

Încă o dată, îşi revine şi îşi găseşte de lucru. Numit selecţioner al naţionalei Argentinei în 2008, este concediat doi ani mai târziu din cauza rezultatelor slabe. Va antrena apoi două echipe din Emiratele Arabe Unite, iar în 2018 devine preşedintele unui club din Belarus, Dinamo Brest.

În acelaşi an este numit antrenorul echipei mexicane de divizia a doua Dorados de Sinaloa, de unde va pleca după opt luni, trântind uşa, din cauza unui penalty neacordat formaţiei sale. Maradona în toată splendoarea sa…

Ultimul angajament l-a avut în Argentina, la Gimnasia y Esgrima La Plata.
AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Crește nevoia de recrutare a specialiștilor cu vârste de peste 45 de ani în România

Publicat

Aproximativ 34% dintre specialiștii recrutați pentru poziții de management de către compania de executive search Kapital HR în ultimii 2 ani au vârste cuprinse între 40-55 de ani, pe următoarea poziție situându-se specialiștii cu vârste cuprinse între 33-40 ani, conform unei analize Kapital HR.

Astfel, deși în spațiul public predomină informațiile conform cărora scade apetitul pentru recrutarea persoanelor cu vârste de peste 40 – 45 de ani în România, raportul de activitate Kapital HR al celor mai recenți 2 ani indică o creștere a apetitului de recrutare pentru acest segment de vârstă.

“Lucrăm cu peste 150 de clienți (preponderent multinaționali) din diferite industrii de activitate și recrutăm, în general, specialiști cu un nivel ridicat de senioritate pentru poziții de management. În asemenea roluri sunt, de obicei, persoane în jurul vârstei de 40 de ani și chiar destul de mult peste,” declară Alina Conu, co-fondator și Managing Partner Kapital HR.

Un studiu recent realizat de Ipsos Interactive Services arată că 72% dintre angajatori afirmă că susţin angajarea în organizaţie a persoanelor de peste 45 de ani. Pe de altă parte, 59% din candidaţii de peste 45 de ani consideră că le este greu sau foarte greu să găsească un job cu experienţa avută la momentul respectiv. Conform aceluiași studiu, doar 1 din 4 candidaţi peste 45 de ani intervievaţi este angajat, comparativ cu 1 din 3 candidaţi sub 45 de ani intervievaţi.

„Persoanele care se încadrează la categoria 45+ reprezintă însă un segment important pe piața muncii din România”, completează reprezentantul Kapital HR.

Joburile de top management corespund de regulă persoanelor de peste 40 de ani (ex. HR Director, Finance Director). Pentru pozițiile de CEO, vârsta medie este de peste 45 de ani. Există însă și joburi de top management unde media de vârstă este de peste 35 de ani, în industrii precum e-commerce, IT, media. Salariul mediu al unui manager de top este de peste 3.000 de Euro lunar, arată analiza Kapital HR.

Locul de muncă al acestor profesioniști este localizat în proporție de 80% în București, unde se află și majoritatea business-urilor importante din țară. Mobilitatea este limitată în contextul economic-social actual, însă în anumite industrii (ex. producție) relocarea este mai des întâlnită. În general, la nivel de top management, mai ales în companiile multinaționale, este mai des întâlnită relocarea străinilor pe poziții de top management în companiile din România, afirmă specialiștii Kapital HR.

”Criza sanitară, evoluțiile economice recente și noile politici de promovare a egalității de șanse au dus la creșterea apetitului pentru recrutarea persoanelor de 45+. Domeniile în care ne așteptăm să crească recrutarea sunt cele cu responsabilitate privind sustenabilitatea și mediul înconjurător (așa numitele „green jobs”), rolurile legate de online și digital, BPO (Business Process Outsourcing), marketing, consultanță, domeniul juridic”, conchide Alina Conu. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

O fetiță de 11 ani din Sicilia a murit după ce s-a infectat cu varianta Delta a coronavirusului

Publicat

O fetiță de 11 ani din Sicilia a murit după ce s-a infectat cu varainta Delta a coronavirusului. A luat virusul de la sora ei, revenită recent din Spania. Familia fetelor a fost acuzată că este anti-vaccinistă.

Fetița de 11 ani din Palermo și-a petrecut mare parte din viață prin spitale, din cauza unei boli rare pe care o avea de la naștere.

De data aceasta, Ariele nu a mai reușit să iasă din spital. S-a infectat cu varianta Delta a COVID și a ajuns la terapie intensivă în urmă cu 15 zile, scrie La Stampa.

 

De unde a luat copila virusul

 

Fetița a luat virusul de la una dintre surorile ei, revenită dintr-o călătorie în Spania. Familia ei – mama, tata și surorile – era nevaccinată, în ciuda recomandărilor repetate la adresa familiilor pacienților fragili.

Nu întâmplător, președintele Regiunii, Nello Musumeci, a fost foarte dur în declarații: „La Palermo există doi copii intubați: unul are o soră care se află în Spania de mult timp și părinții sunt anti-vacciniști”.

Acum, când fetița a murit, Nello Musumeci a revenit cu o declarație mai blândă la adresa familiei: „Ori de câte ori COVID ia o viață, este o înfrângere pentru toată lumea”.

 

Declarațiile familiei

 

În realitate, familia spune că nu este anti-vaccinistă și că plănuia să se vaccineze, însă făcea parte din tabăra celor indeciși.

„E adevărat, am așteptat să treacă timp. Mai întâi din cauza știrilor contradictorii despre riscuri, apoi pentru că Ariele fusese bolnavă”, a declarat Rosalinda, mama fetiței.

Femeia adaugă că și-a lăsat fiica cea mare în călătorie pentru că varianta Delta nu se manifesta încă puternic. Când a coborât de pe navă, fata era deja infectată și avea febră. Virusul nu a avut nevoie de mult timp să se răspândească în casă: toate fiicele s-au contaminat, în timp ce părinții au fost ocoliți.

Desiree Farinella, referent pentru sănătate al spitalului în care a murit fetița, a făcut din nou un apel: „Reamintim că toți copiii cu vârsta de 12 ani pot fi vaccinați. În cazul pacienților fragili care nu pot fi vaccinați, familiile trebuie imunizate pentru protecția lor”. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Arafat, despre motivele pentru care oamenii refuză vaccinarea

Publicat

Arhivă foto

Secretarul de stat în Ministerul de Interne Raed Arafat a declarat, miercuri, că vaccinarea anti-COVID trebuie continuată, menţionând că sunt multe cauze pentru care populaţia nu a venit la imunizare în numărul aşteptat, inclusiv mesajele transmise de „persoanele care vorbesc toată ziua, seara şi dimineaţa, împotriva vaccinului”.

„Deci, eu ce văd, la acest moment, este necesitatea de a lucra împreună cu populaţia, cu toţii, ca să continuăm vaccinarea şi să creştem numărul persoanelor vaccinate. Asta este ce văd acum.

Dacă nu ajungem la un număr adecvat persoane vaccinate, riscul, bineînţeles, cu creşterea infectării prin varianta Delta şi care astăzi a fost publicat chiar de Centrul de Control al Bolilor, un studiu care vorbeşte despre faptul că cei vaccinaţi transmit varianta Delta uşor, dar ei sunt afectaţi foarte puţin de ea în mare parte a lor.

Deci, dacă vedem acest lucru, asta este o îndemnare, de fapt, la vaccinare, dacă îl coroborăm şi cu rezultatele care s-au publicat în Marea Britanie – comparativ, mortalitatea între valul doi pe care l-au avut şi valul trei pe care l-au avut, diferenţa fiind creşterea numărului vaccinaţilor”, a spus Arafat.

„Deci, da, suntem două ţări (în Uniunea Europeană) care au procente mai mici, noi şi Bulgaria.”

Întrebat despre faptul că populaţia nu reacţionează la mesajele venite din partea Guvernului de a se vaccina, el a menţionat că sunt „foarte mulţi” factori care duc la comportamentul populaţional.

„Suntem două ţări (în Uniunea Europeană) care au procente mai mici: noi şi Bulgaria. Acum sunt multe cauze, poate, pentru care populaţia nu a venit la vaccinare în numărul care era aşteptat. Am avut o creştere foarte mare la început, după care am văzut că populaţia a început să fie mai reticentă.

Poate pentru că unii au văzut că numărul a scăzut, acum o să vadă că numărul creşte, din păcate. Poate că o să-şi schimbe părerea şi o să vină la vaccinare. (…) Factorii care duc la asta sunt multipli, nu este un singur factor, nu este o singură chestie. Nu pot să spun că a eşuat unul sau a eşuat altul aici.

Factori care duc la comportamentul populațional

Sunt foarte mulţi factori care duc la comportamentul populaţional, inclusiv ce transmit unii, ce transmit alţii, influencerii, persoanele care vorbesc toată ziua, seara şi dimineaţa, împotriva vaccinului, care vin cu fake news-uri şi le răspândesc. Sunt oameni care sunt influenţaţi de acest lucru.

Rolul nostru este să încercăm cât mai mult să le explicăm care este beneficiul pentru ei şi care este, de fapt, realitatea ştiinţifică şi care este realitatea închipuită de către unii şi alţii”, a explicat Raed Arafat.

Arafat a completat că nu premierul convinge oamenii să se vaccineze anti-COVID, ci tot ceea ce se întâmplă în jur.

„În primul rând, nu premierul mă convinge să mă vaccinez, ci mă convinge să mă vaccinez tot ce se întâmplă în jurul meu şi campania de vaccinare şi explicaţiile.

Da, explicaţiile care s-au dat, din punctul meu de vedere, mă convingeau să mă vaccinez. Acum, depinde unde las urechea să ascult, pe cine, care sunt persoanele pe care vreau să le ascult şi depinde, după asta, cum ştiu să mă informez. Eu ştiu să mă informez, ştiu să intru şi să caut peste tot, până găsesc informaţiile din surse credibile.

„Omul de rând, dacă nu crede în ce spunem, poate să vadă în jurul lui ce se întâmplă”

Asta este cel mai important, pentru că în final, domnul prim-ministru, miniştrii, noi, persoanele care sunt din Comitetul de vaccinare, colegii noştri care lucrează acolo, toţi care vorbim, venim cu anumite date.

Omul de rând, dacă nu crede în ce spunem, poate să vadă în jurul lui ce se întâmplă, poate să vadă datele din anumite surse şi să aibă grijă de unde ia aceste date, pentru că datele trebuie să fie din surse credibile”, a indicat secretarul de stat.

Arafat a subliniat că sursele trebuie verificate, să fie mesaje care vin din partea celor care „îşi asumă ce spun”, „vin şi cu cifre şi cu tot”.

„E foarte uşor să vii şi să spui, să pui o informaţie pe un site fără dovezi, fără probe, fără nimic şi să arunci: ‘Am auzit că aşa s-a întâmplat’. (…) Dacă aşa ceva credem, înseamnă că nu mai credem nici ce spune prim-ministrul, nici ce spune nimeni.

Adică o să-i credem pe cei care încearcă să ne deruteze şi care vin cu păreri proprii, care nu au nicio bază ştiinţifică. Asta e problema”, a evidenţiat el.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Consumul de electricitate al României atinge un nou record, pe fondul caniculei

Publicat

energie electrica

Consumul de energie electrică al ţării a ajuns miercuri, la orele prânzului, la valori-record pentru perioada de vară, pe fondul temperaturilor extrem de ridicate, arată datele privind starea sistemului energetic naţional în timp real, postate pe site-ul Transelectrica.

Astfel, la ora 13:17, consumul instantaneu ajunsese la 8.801 MW, mai mult faţă de precedentul record de 8.687 MW, înregistrat pe 15 iulie.

La ora respectivă, producţia de energie a ţării era de 7.500 de MW, diferenţa fiind acoperită de importuri.

Hidrocentralele erau principala sursă de producţie, cu 2.439 MW, urmate de centralele pe cărbune – 1.606 MW, nuclear – 1.332 MW, hidrocarburi – 1.275 MW, fotovoltaic – 685 MW, eoliene – 106 MW, biomasă – 58 MW.

Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate