Media salariilor în cele mai căutate locuri de muncă din domeniul IT, în România, este între 5.000 şi 9.000 de lei, arată datele centralizate de o platformă online dedicată angajaţilor.

Conform Undelucram.ro, în România, cele mai căutate funcţii în domeniul IT sunt cele de dezvoltator interfeţe, inginer software, specialist în securitate, analist Big Data şi specialist asigurarea calităţii.

În ceea ce priveşte salariile medii aferente celor mai căutate joburi, acestea sunt: 7.520 lei – pentru dezvoltator interfeţe, 9.210 lei – pentru inginer software, 7.360 lei – pentru specialist securitate, 5.200 de lei – analist Big Data, 6.330 lei – specialist în asigurarea calităţii.

„Aceste date fac parte dintr-o serie de comunicate de presă prin care Undelucram.ro va prezenta lunar cele mai căutate joburi şi salariile aferente pentru cele mai importante domenii economice.

Informaţiile cu privire la salarii sunt obţinute prin intermediul Salary Report, un instrument complex, destinat specialiştilor din HR, lansat de Undelucram.ro.

Utilizatorii Undelucram.ro îşi comunică transparent şi deschis salariile în cadrul platformei. Toate aceste informaţii salariale sunt analizate de o echipă asistată de un algoritm de inteligenţă artificială care exclude datele nerelevante şi extrage metrici actualizaţi şi precişi: medie de salarii, mediană salarii, quartile, percentile etc.”, se arată într-un comunicat de presă al platformei online.

De asemenea, Salary Report furnizează şi alte date suplimentare, respectiv: Top beneficii extrasalariale primite; Salarii acordate în funcţie de nivelul de experienţă (<2 ani, 2-5 ani, >5 ani); Salarii acordate în funcţie de gen; Salarii acordate în funcţie de zonă.

Undelucram.ro este cea mai mare comunitate online a angajaţilor din România, cu peste 850.000 de potenţiali angajaţi pe platformă. Platforma pune la dispoziţia angajaţilor Salariometru, un instrument online pentru compararea salariilor din România, un calculator de salariu şi resurse pentru dezvoltarea carierei, precum modele de CV, topul angajatorilor şi articole despre industrie.

Agerpres

Capitulare la Bursa de la Bucureşti. Cu un indice BET în scădere cu 2,4% şi la un minim de 18 luni încoace, investitorii aruncă prosopul. MedLife scade cu 7%, TeraPlast cu 6%, Electrica are minus 5%. „De abia acum se simte panica şi este posibil să fie doar începutul”.

Cu 2,4% se depreciază luni după-amiaza indicele principal BET, la un minim din primăvara lui 2021 încoace, scrie Ziarul Financiar.

Într-o şedinţă în care investitorii par a fi capitulat, presiunile de pe plan extern – precum riscurile recesioniste, inflaţia record şi posibilele intervenţii mai agresive ale băncilor centrale – i-au determinat pe investitori să arunce prosopul. Culoarea roşie este chiar mai aprinsă decât în timpul crizei Covid-19 din martie 2020, iar un broker spune că este posibil să fie doar începutul.

În topul scăderilor se aflau operatorul privat de sănătate MedLife (-7%), producătorul de materiale de construcţii TeraPlast (-6,4%), distribuitorul şi furnizorul de energie electrică Electrica (-4,7%) şi producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica (-4,6%).

Capitulare la Bursa de la Bucureşti: singurele companii din BET care înregistrau creştere

Singurele companii din BET care înregistrau creştere la ora redactării ştirii erau Bursa de Valori Bucureşti (BVB), Transelectrica (TEL) şi Fondul Proprietatea (FP), cu aprecieri de 1,9%, 2,6%, respectiv 1%, tranzacţiile fiind cuprinse între 140.000 de lei şi 1,3 milioane de lei. Per total, segmentul de acţiuni al Bursei afişa un rulaj de 27,4 milioane de lei, conform BVB.

„De abia acum se simte panica şi este posibil să fie doar la început. Totuşi, volumele relativ reduse pot indica faptul că fondurile rămân încă pe poziţii. E greu de estimat ce o să se întâmple în continuare, dar perioada rămâne una complicată”, spune Antonio Oroian, broker al Goldring.

De altfel, timp de o bună parte din an, bursa locală a avut o evoluţie peste cea a majorităţii pieţelor dezvoltate din Occident, precum cele din Franţa, Germania, Milano şi New York, ajutată de numărul mare de companii energetice incluse în indicele BET.

Totuşi, ultimele săptămâni de scăderi accentuate au adus dinamica indicelui BET tot mai aproape de cea a indicilor vest-europeni şi americani de anul acesta, cuprinsă între minus 19% pentru CAC 40 din Paris şi minus 23% pentru DAX 30 din Frankfurt. În Statele Unite, S&P 500 şi Nasdaq Composite au coborât cu 23%, respectiv 32% anul acesta. BET are minus 19% în 2022.

„Toate companiile sunt lovite acum, indiferent de sector sau de rezultatele financiare. Cred că, totuşi, companiile care sunt solide din punct de vedere fundamental, mă refer la bănci şi chiar sectorul energetic, o sa rămână în atenţia investitorilor, mai ales pe termen lung. Pentru o viziune pe termen lung, acestea reprezintă momente prielnice pentru acumulări”, consideră Antonio Oroian.

Capitulare la Bursa de la Bucureşti: indicele global MSCI All-World a ajuns la cel mai slab nivel de la jumătatea anului 2020

Săptămâna trecută, indicele global MSCI All-World a ajuns la cel mai slab nivel de la jumătatea anului 2020, iar – pe plan local – câteva companii din BET au ajuns la minimul ultimelor luni. Totodată, ratele dobânzilor au crescut în ţări precum Regatul Unit, SUA, Suedia, Elveţia şi Norvegia.

În acest context, când se pot gândi investitorii la o posibilă perioadă de reducere a dobânzilor, atât de prielnică pieţelor internaţionale de capital?

„Slabe şanse de reducere, mai degrabă o încetinire a creşterilor ratelor. În cazul în care băncile centrale vor încetini creşterile dobânzilor va fi o veste bună pentru burse. Deocamdată, semnalele transmise de băncile centrale nu indică faptul că ar acţiona în felul acesta”, adaugă brokerul. MEDIAFAX

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a obţinut încasări de 246,2 miliarde de lei în primele opt luni din 2022, iar până la finalul anului suma ar urma să ajungă la aproximativ 375,9 miliarde de lei, a anunţat, duminică, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Lucian Ovidiu Heiuş.

„Practic, în opt luni de zile am reuşit să aducem la bugetul de stat 246,2 miliarde de lei, iar ca urmare a ultimei rectificări bugetare, până la finalul anului total încasări pe care trebuie să le realizeze ANAF se cifrează undeva în jur de 375,9 miliarde de lei. Dacă ne comparăm cu veniturile realizate anul trecut, în primele opt luni din acest an avem o creştere de 22,4% ca indice nominal şi de de 12,5% ca indice real. Trebuie să ţinem cont de inflaţie, de creşterea economică, de tot ce se întâmplă în economie la un moment dat”, a declarat şeful ANAF, la Digi 24.

Suma uriașă adusă de ANAF la bugetul de stat: peste 23.000 de controale

Acesta a adăugat că în primele opt luni din 2022 angajaţii ANAF au efectuat peste 23.000 de controale la agenţii economici.

„Sumele suplimentare atrase ca urmare a acestor controale se apropie de două miliarde de lei, pe partea de inspecţie, iar Antifrauda a ajuns la aproape un miliard de lei, sume sustrase declarării şi achitării”, a adăugat preşedintele ANAF, Lucian Ovidiu Heiuş.AGERPRES

Inflația din zona euro a atins probabil luna trecută un nou record, cu puțin mai aproape de 10%, menținând astfel presiunea asupra Băncii Centrale Europene în timp ce aceasta analizează cât de agresiv trebuie să crească ratele dobânzilor, scrie Bloomberg.

Toți economiștii intervievați de Bloomberg preconizează un nou maxim istoric pentru creșterea prețurilor de consum. Prognoza medie este de 9,7%, iar patru dintre ei prevăd un rezultat de două cifre.

Datele pentru zona euro, formată din 19 națiuni, sunt așteptate vineri, în urma rapoartelor celor mai mari trei economii din regiune și a unei evaluări a sentimentului mediului de afaceri din întregul bloc.

Având în vedere că anunțurile anterioare au dat un impuls esențial la ultimele două ședințe ale BCE, noul raport va fi probabil unul dintre cele mai importante ingrediente pentru următoarea decizie, care va fi luată peste o lună.

Inflația din zona euro se apropie rapid de 10%: întrebări referitoare la locul unde vor merge ratele dobânzilor

Acest context, împreună cu orice implicații politice ale alegerilor italiene de duminică, va fi cu siguranță o temă dominantă pentru președintele Christine Lagarde atunci când se va prezenta în fața parlamentarilor, la Bruxelles, în ziua următoare.

Ea se va confrunta, probabil, cu întrebări referitoare la locul unde vor merge ratele dobânzilor după creșterile de 1,25 puncte procentuale de până acum și în ce direcție se vor îndrepta oficialii dacă vor trebui să aleagă între combaterea inflației și protejarea locurilor de muncă. MEDIAFAX