Mai mult de jumătate (60%) dintre adulţii din Uniunea Europeană cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au folosit internetul pentru a comanda bunuri şi servicii în anul 2018, cel mai scăzut procent fiind în principal în Bulgaria, România şi sudul Italiei, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În rândul regiunilor NUTS 2 (Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică) din UE, cel mai ridicat procent de cetăţeni care au făcut achiziţii online a fost în regiunile din Danemarca, Olanda şi Suedia, în fiecare din ele cel puţin trei sferturi dintre adulţi folosind internetul pentru a comanda bunuri şi servicii. Acest procent depăşeşte 85% în Utrecht (Olanda), 87% în Övre Norrland (Suedia) şi 86% în Hoevdstaden (Danemarca).

În contrast, cel mai scăzut procent de cetăţeni care au făcut achiziţii online s-a înregistrat în regiunile Severen tsentralen (14%) din Bulgaria, Nord-Est (18%) şi Sud-Est (19%) din România, şi Yuzhen tsentralen (19%) în Bulgaria.

În privinţa nivelului de educaţie terţiară, cea mai ridicată proporţie în regiunile UE era în 2019 în Sostines (Lithuania) şi cea mai scăzută în Nord-Est (România), în condiţiile în care la nivelul UE 40,3% din cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani şi-au finalizat anul trecut educaţie terţiară, prin urmare au atins ţinta de 40% din planul “Europa 2020”.

În majoritatea statelor membre UE, regiunile capitalelor înregistrau cel mai ridicat procent al nivelului de educaţie terţiară, exceptând Belgia (unde cel mai ridicat procent e în provincia Brabantul Flamand), Spania (País Vasco), Croaţia (Jadranska Hrvatska), Italia (Emilia-Romagna) şi Olanda (Utrecht).

În 2019, proporţia nivelului de educaţie terţiară era egală sau peste ţinta de 40% în 101 din cele 237 regiuni NUTS 2 pentru care sunt disponibile datele, iar printre acestea sunt nouă care depăşesc 60%: Sostines în Lituania (70,4%), Warszawski stołeczny în Polonia (69,2%) şi Hovedstaden în Danemarca (64,2%), urmate de Utrecht în Olanda (64,1%), şi regiunile capitalelor din Stockholm în Suedia (63,4%), Île-de-France în Franţa (63,2%), Noord-Holland în Olanda (62,1%), Bratislavský kraj în Slovacia (62,1%) şi Praga în Cehia (60,9%).

În contrast, patru din şase regiuni din UE unde nivelul de educaţie terţiară este sub 20% sunt în România: Nord-Est (15,5%), Sud-Muntenia (16,3%), Sud-Est (17,8%) şi Sud-Vest Oltenia (18,6%), una în Bulgaria, Severozapaden (17,1%) şi una în Italia, Calabria (19,9%). Agerpres

Leul s-a depreciat, joi, cu 0,09 bani faţă de euro (0,02%), moneda europeană atingând un nou maxim istoric, iar cursul calculat de Banca Naţională a României (BNR) este de 4,8595 lei/euro.

BNR a cotat miercuri euro la 4,8586 de lei.

Pe piaţa interbancară, moneda naţională s-a tranzacţionat între 4,8559 şi 4,8622 de lei pentru un euro.

De asemenea, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a ajuns la 4,1198 lei, în urcare cu 2,90 de bani (0,71%), faţă de cursul de miercuri, respectiv 4,0908 lei/dolar.

Totodată, moneda naţională s-a depreciat faţă de francul elveţian, cu 0,72 bani (0,15%). Astfel, cotaţia francului a ajuns la 4,5228 lei, comparativ cu 4,5156 de lei/franc miercuri.

Aurul s-a ieftinit cu 1,13 de lei (-0,44%), până la 257,1520 de lei, de la 258,2908 lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă. AGERPRES

Timpii de aşteptare în staţii pe magistrala de metrou Drumul Taberei sunt în prezent de 6 minute, a declarat ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, la postul public de televiziune.

“Noi acolo avem 6 trenuri. Am alocat 10 trenuri din cele 82 de trenuri câte avem noi în cadrul Metrorex, practic o dată cu intrarea celor 6 trenuri pe magistrala M5 vor circula în fiecare zi 60 de trenuri (60 de curse, n.r.). Timpii de aşteptare în acest moment sunt undeva la 6 minute, dar tot pe acest proiect, pe o achiziţie pe care noi o derulăm în acest moment dorim să achiziţionăm 13 trenuri noi, special pentru acest proiect. Din păcate suntem la Curtea de Apel cu o contestaţie şi aşteptăm rezultatul contestaţiei şi vom avea 13 trenuri noi achiziţionate strict pentru acest proiect”, a afirmat Lucian Bode.

Ministrul Transporturilor a susţinut că la capacitate maximă de funcţionare, sistemul de metrou de pe magistrala Drumul Taberei poate transporta 50.000 de călători pe sens pe oră.

“Magistrala de metrou va schimba foarte mult modul în care locuitorii acestei zone se vor deplasa, pentru că noi avem o adresabilitate de aproximativ 300.000 de locuitori în zona Drumul Taberei. Capacitatea proiectată pentru a putea fi transportaţi călătorii pe cei 7 kilometri pe această magistrală este de 50.000 de călători pe oră pe sens. Să dea Dumnezeu să avem suficienţi călători, pentru că înainte de pandemie aveam 600-700.000 de călători cu metroul pe zi în Bucureşti. Acum avem în jur de 300.000, s-au redus foarte mult, vedem ce se întâmplă în pandemie”, a menţionat Lucian Bode.

Magistrala 5 de metrou, Secţiunea Râul Doamnei – Eroilor, a fost pusă marţi în funcţiune pentru publicul călător, aceştia având posibilitatea să circule gratuit în această zi până la ora 23:00.

Secţiunea Râul Doamnei – Eroilor, inclusiv staţia şi depoul Valea Ialomiţei, a fost finanţată din fonduri externe nerambursabile în cadrul POS-T 2007 – 2013, Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 (85%) şi de la bugetul de stat (15%).

Lucrările la acest proiect de investiţii au început în noiembrie 2011, iar valoarea proiectului a fost de circa 3,2 miliarde lei. Valoarea eligibilă a proiectului este de circa 2,3 miliarde lei, din care contribuţia Comisiei Europene prin Fondul de Coeziune (în cuantum de 85% din valoarea eligibilă a proiectului) este de aproximativ 2 miliarde lei, conform Metrorex.

Traseul Magistralei 5 de metrou – Secţiunea Râul Doamnei – Eroilor oferă o cale de transport de mare capacitate şi un mijloc de legătură între zona de sud-vest a Bucureştiului (Cartierul Drumul Taberei) şi centrul oraşului, pe o lungime de circa 7 km (10 staţii de metrou). Trenurile vor circula cu o viteză maximă de 80 km/h. AGERPRES

Doar 5,66% dintre autorităţile publice locale din România respectă dreptul elevilor la burse şcolare, conformându-se în totalitate cadrului legal incident în materie.

Aceste date apar într-un raport lansat, joi, 10 septembrie de Avocatul Poporului şi Societatea Academică din România (SAR).

“La nivelul întregii ţări, din totalul de 3.182 de autorităţi publice locale respectă dreptul elevilor la burse şcolare, acordându-le integral, doar un număr de 180.

Cele şase sectoare ale municipiului Bucureşti şi 174 de unităţi administrative-teritoriale, (…) un număr de 3.002 autorităţi publice locale (94,34%) încalcă dispoziţiile legale în vigoare, prin neacordarea totală sau parţială a burselor şcolare pentru elevi”, prevede Raportul special privind acordarea burselor pentru elevi la nivel naţional în anul şcolar 2019 – 2020. AGERPRES