Connect with us

ECONOMIE

Din 1 iulie, casele electronice de marcat vor fi conectate la ANAF

Publicat



Marii contribuabili trebuie să conecteze casele de marcat cu jurnal electronic la serverele ANAF în termen de trei luni începând cu data de 1 iulie şi până la 30 septembrie 2020, în timp ce operatorii economici din categoria contribuabililor mijlocii şi mici vor finaliza procesul de conectare până la data de 31 ianuarie 2021, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Instituţia menţionează că furnizorii de AMEF-uri (aparate de marcat electronice fiscale – n.r.) vor fi notificaţi că începând de miercuri au primit acces gratuit la un server pentru testarea firmware-ului. Accesul este facilitat înainte ca furnizorii şi producătorii să meargă la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI Bucureşti pentru suplimentul de aviz.

Datele colectate din AMEF-uri vor fi folosite pentru analiză şi control de la distanţă, astfel încât să conducă la reducerea substanţială a numărului controalelor fizice inopinate şi la concentrarea verificărilor pe zonele de risc identificate.

“Am finalizat un proiect aflat pe agenda publică de peste 10 ani şi care a fost amânat de toate guvernele. Transformarea digitală a Ministerului Finanţelor Publice şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală rămâne principala măsură prin care cred că se va îmbunătăţi substanţial relaţia cu firmele şi populaţia. Vom continua proiectele în ritm accelerat în următoarele luni. Aceste schimbări nu vor aduce doar informaţii mai complete şi de calitate din economie, ci vor asigura o competiţie cât mai corectă între companii şi o implicare tot mai redusă a statului în activitatea firmelor”, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

Până la 31 septembrie vor fi conectate la serverele ANAF circa 50.000 de terminale instalate de marile companii, iar la finalul lunii ianuarie se vor colecta datele în timp real de la un total de circa 550.000 de case de marcat.

În platformă vor fi integrate şi bazele de date cu fişierele colectate până în prezent (formularul A4200 – care va fi eliminat ulterior) pentru a fi folosite în cadrul procesului de analiză. Noutatea sistemului implementat acum constă în faptul că tot volumul de date primite şi stocate din 2018 până în prezent, cât şi datele noi raportate zilnic vor fi folosite pentru analize predictive.

Acest sistem va permite recunoaşterea unor tipare şi le va semnala pe cele disfuncţionale sau atipice. Interfaţa folosită de inspectorii ANAF va permite filtrarea datelor pe mai multe tipuri de date: cod CAEN tip produs/ serviciu, CUI, sediu, adresă şi altele.

Pe lângă îmbunătăţirea relaţiei dintre ANAF şi operatorii economici prin simplificarea interacţiunii, proiectul vizează şi folosirea datelor colectate în vederea identificării cu o acurateţe foarte mare a operatorilor economici care se conformează benevol şi cei care încearcă eludarea prevederilor legale.

În comunicat se precizează că platforma software a fost donată Ministerului Finanţelor Publice de către Asociaţia pentru Tehnologii Avansate.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

România a avut, în trimestul al patrulea, una dintre cele mai mari creșteri a ponderii datoriei publice în PIB din UE

Publicat

România a avut, în trimestul IV al anului trecut, una dintre cele mai mari creșteri a ponderii datoriei publice în PIB, de 4,2 puncte procentuale, într-un clasament condus de Ungaria (+6,5 pp), Spania (+6,0 pp), Grecia (+5,9 pp) și Austria (+5,0 pp), conform Eurostat.

La sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2020, încă afectat de răspunsurile politice la măsurile de izolare COVID-19, care s-a concretizat în creșterea nevoilor de finanțare, ponderea datoriei publice în PIB pentru zona euro a urcat la 98,0%, comparativ cu 97,2% la sfârșitul celui de-al treilea trimestru al anului 2020.

În UE, raportul a crescut de la 89,7% la 90,7%. Comparativ cu al patrulea trimestru al anului 2019, raportul datoriei publice la PIB a crescut atât în ​​zona euro (de la 83,9% la 98,0%) și UE (de la 77,5% la 90,7%).

Creșterile sunt urmarea majorărilor datoriei publice în statele membre, precum și scăderii PIB.

Cele mai mari raporturi dintre datoria publică și PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2020 au fost înregistrate în Grecia (205,6%), Italia (155,8%), Portugalia (133,6%), Spania (120,0%), Cipru (118,2%), Franța (115,7%) și Belgia
(114,1%), iar cel mai scăzut din Estonia (18,2%), Luxemburg (24,9%) și Bulgaria (25,0%).

Comparativ cu al treilea trimestru al anului 2020, șaptesprezece state membre au înregistrat o creștere a datoriei față de PIB raport la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2020 și zece o scădere.

Au fost observate cele mai mari creșteri ale raportului în Ungaria (+6,5 puncte procentuale – pp), Spania (+6,0 pp), Grecia (+5,9 pp), Austria (+5,0 pp), România (+4,2 pp) și Portugalia (+3,1 pp).

Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Irlanda (-2,8 pp), Letonia și Luxemburg (ambele -1,2 pp) și Cipru (-1,0 pp).

În comparație cu al patrulea trimestru al anului 2019, toate statele membre au înregistrat o creștere a raportului datoriei față de PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2020.

Cele mai mari creșteri ale raportului s-au înregistrat în Grecia (+25,1 pp), Spania (+24,5 pp), Cipru (+24,2 pp), Italia (+21,2 pp) și Franța (+18,1 pp).

sursa: mediafax.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Până la sfârşitul anului 2021, piaţa de fashion online din România va depăşi pragul de un miliard de dolari

Publicat

online

Piaţa de fashion online din România va depăşi pragul de un miliard de dolari până la finalul anului 2021, arată estimările incluse într-un raport publicat, recent, de PayU.

Datele cuprinse în cercetarea de specialitate evidenţiază faptul că veniturile de pe segmentul fashion vor înregistra o creştere anuală de 10%, în perioada 2021 – 2025, la un volum de piaţă de 1,6 miliarde de dolari, până la sfârşitul anului 2025.

La nivelul acestui an, raportul PayU relevă faptul că bugetul pentru cumpărăturile online în aceeaşi categorie se va majora cu 75% şi va trece, pentru prima dată, de un miliard de dolari.

Compania precizează că, în prezent, cumpărătorii români beneficiază de opţiuni special dezvoltate pentru o experienţă de plată cât mai plăcută, două dintre acestea fiind: plata printr-un singur click, “Pay by click” – prin care clientul nu trebuie să mai introducă datele de card şi poate efectua plata doar cu un singur click, respectiv “Instant Money Back” – prin intermediul căreia clientul primeşte banii în maximum 30 de minute de la momentul confirmării returului, un beneficiu unic în Europa.

Potrivit PayU, în România, tranzacţiile plătite cu opţiunea “Pay by click” au ajuns să reprezinte 38% din totalul plăţilor efectuate cu cardul, la sfârşitul anului 2020.

Raportul global al comerţului online “The Next Frontier: cele mai promiţătoare pieţe pentru liderii emergenţi ai comerţului electronic în 2021 şi nu numai” a fost realizat de PayU în 19 ţări, de pe cinci continente, pentru patru sectoare de comerţ electronic unde s-au înregistrat cele mai rapide creşteri: frumuseţe şi cosmetice, produse digitale, modă şi galanterie şi educaţie.

Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Bitcoin scade sub pragul de 50.000 de dolari

Publicat

bitcoin

Bitcoin-ul şi alte criptomonede au scăzut semnificativ vineri, propunerile lui Joe Biden de a taxa câştigurile cetăţenilor bogaţi generând un val de vânzări de-a lungul Statelor Unite, scrie CNBC.

Cea mai valoroasă monedă digitală din lume a scăzut cu 8% în ultimele 24 de ore şi a ajuns la 48.144 dolari. Per total, Bitcoin-ul a înregistrat un declin de aproape 25% de la maximul înregistrat săptămâna trecută – peste 64.000 de dolari.

Între timp, Ether a scăzut cu peste 12% la 2.211 dolari, iar XRP – a cincea cea mai mare criptomonedă – a suferit un declin de aproape 19%.

Rezultatele au şters peste 200 de miliarde de dolari din valoarea întregii pieţe a criptomonedelor.

Preşedintele Joe Biden intenţionează să propună o dublare a taxelor pe câştigurile de capital până la 39,6%, ducând totalul taxelor până a 43,4% după corelarea cu actuala taxă pe veniturile din investiţii.

În 2021, Bitcoin-ul a crescut cu 66%, în timp ce Ether – activul digital al blockchain-ului Ethereum – a înregistrat un raliu de peste 200%, câştigurile fiind alimentate de interesul investitorilor instituţionali.

De altfel, producătorul auto Tesla şi compania de operaţiuni de plată din mobil Square au cumpărat împreună aproape 1,7 miliarde de dolari în Bitcoin.

Jesse Powell, CEO-ul Kraken, una dintre principalele servicii de crypto-tranzacţionare din SUA, a avertizat că guvernele din toată lumea ar putea începe să combată folosirea criptomonedelor.

Recent, Secretarul Trezoreriei SUA Janet Yellen şi preşedintele Băncii Centrale Europene Christine Lagarde au tras semnale de alarmă cu privire la modurile în care sunt utilizate criptomonedele pentru spălare de bani, terorism financiar şi alte activităţi ilegale, scrie ZF.

sursa: mediafax.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cota de piaţă a automobilelor diesel este în scădere în Europa

Publicat

Autoturismele cu motor diesel nu au reprezentat decât 23,2% dintre înmatriculările de automobile în Europa în primul trimestru al acestui an, comparativ cu aproape 30% la începutul lui 2020, arată datele publicate vineri de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), transmite AFP.

Conform acestor date, vânzările de automobile diesel în UE au scăzut cu 20,1% în ritm anual, până la 593.559 de unităţi. În rândul pieţelor importante, vânzările de automobile diesel au scăzut cu aproape 30% în Germania şi Spania.

În România, înmatriculările de automobile diesel au înregistrat o scădere de 54,9% în ritm anual, până la 3.742 de unităţi. În UE, doar Olanda a înregistrat o scădere procentuală mai mare (60,3%) a înmatriculărilor de automobile diesel.

De asemenea, vânzările de automobile cu motor pe benzină în UE au scăzut cu 16,9% până la 1,078 milioane unităţi, ponderea acestor automobile fiind de 42,2% în primul trimestru al acestui an, faţă de 52,3% la începutul lui 2020.

Şi în acest caz, scăderea înregistrată în România este mai mare decât la nivelul UE.

Doar 7.727 de automobile cu motor pe benzină au fost înmatriculate în România în primul trimestru, în scădere cu 54,7% comparativ cu primul trimestru al anului trecut.

O scădere procentuală mai mare (60,4%) s-a înregistrat doar în Lituania.

Datele ACEA arată că de relansarea pieţei auto au profitat în special vehiculele hibride şi cele electrice, în cazul cărora vânzările au continuat să crească în ritm susţinut.

Graţie unei oferte extinse a constructorilor, vânzările de automobile hibride reprezintă în prezent 18,4% din piaţă cu 469.784 de unităţi vândute în UE în primul trimestru, o creştere de 101,6% în ritm anual.

Vânzările au explodat practic în Italia (creştere de 246,8%), Franţa, Germania, Spania sau Polonia.

În România, vânzările de automobile hibride au înregistrat o creştere peste media din UE, în primul trimestru fiind înmatriculate 5.518 unităţi, în creştere cu 145,6% comparativ cu 2.247 unităţi în primul trimestru al anului trecut.

Vânzările de automobile electrice care funcţionează pe bază de baterie au reprezentat 5,7% din piaţă, cu 146.185 de unităţi înmatriculate în primul trimestru, în creştere cu 59,1% în ritm anual.

În cazul acestor automobile, “cererea a fost în continuare susţinută de subvenţiile guvernamentale pentru vehiculele cu emisii reduse”, subliniază ACEA.

În România, creşterea vânzărilor de automobile electrice au înregistrat o creştere mai mică dar apropiată de media europeană, 53,1% în ritm anual, în condiţiile în care în primul trimestru au fost înmatriculate 415 astfel de automobile, faţă de 271 unităţi în primul trimestru al anului trecut.

Anterior, Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a apreciat că Uniunea Europeană ar trebui să îşi fixeze ca obiectiv instalarea unui milion de staţii publice de încărcare a automobilelor electrice în 2024, şi a trei milioane până în 2029, în ideea de a da consumatorilor încrederea necesară pentru a face trecerea la noua tehnologie.

ACEA a cerut Bruxelles-ului să fixeze ţinte ambiţioase pentru fiecare ţară, în ceea ce priveşte dezvoltarea reţelei de puncte de încărcare a vehiculelor electrice.

AGERPRES

Citește mai departe