Preţul gazelor româneşti pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a ajuns, în decembrie, la 103,71 lei pe MWh, cu 32% mai mare decât cel al resurselor tranzacţionate pe bursa de la Viena, potrivit datelor BRM, analizate de AGERPRES.

Indicele CIGH Front Month Index la bursa Baumgarten de la Viena, de referinţă pentru piaţa din centrul şi estul Europei, a fost, în decembrie, echivalentul a 78,45 lei pe MWh.

Diferenţa dintre indicele bursei de la Bucureşti şi cel de la Viena a fost şi mai mare în noiembrie, când gazele s-au tranzacţionat cu 107,15 lei pe MWh în România şi cu 77,04 lei pe MWh în Austria.

Preţul gazelor autohtone era, de regulă, mai mic decât cel de pe pieţele internaţionale, însă raportul s-a inversat la începutul anului trecut, odată cu intrarea în vigoare a OUG 114/2018.

Ordonanţa a plafonat preţul gazelor pentru consumatorii casnici la 68 de lei pe MWh, ceea ce a dus la creşterea preţului gazelor de pe piaţa liberă, destinate agenţilor economici.

Noul Guvern liberal a decis eliminarea plafonului de 68 de lei pe MWh începând cu 1 iulie 2020. AGERPRES

Premierul Ludovic Orban a declarat că sunt prevăzuţi bani la buget pentru majorarea pensiilor cu 40% din luna septembrie, dar nu este “100%” aplicarea acestei măsuri, deoarece “totul depinde de cum evoluează economia”.

“Nu e 100% asta. Repet, banii sunt prevăzuţi, dar totul depinde de cum evoluează economia, dacă reuşim să asigurăm un trend economic solid, o creştere economică consolidată, să relansăm investiţiile, să îmbunătăţim colectarea. Se poate realiza lucrul respectiv, dar, repet, totul depinde de cum evoluează economia, totul depinde ca urmare a economiei, încasările bugetare, şi, mai ales, de perspective.

Aici, în momentul în care iei o decizie să creşti un venit, un salariu, o pensie, alocaţii de copii şi alte categorii de venituri, astea sunt cheltuieli care sunt obligatorii după majorare pe toţi anii care vin, nu mai poţi să umbli la cheltuielile respective. Din cauza asta, trebuie să ai extrem de multă precauţie în ceea ce priveşte realizarea, luarea unor astfel de decizii”, a explicat Orban, duminică, la Hotnews.

El a punctat că, de regulă, creşterile de venituri trebuie să fie legate de “nişte indicatori obiectivi”. În opinia sa, PSD a făcut “varză” sistemul de pensii. AGERPRES

Numărul total de persoane cu dizabilităţi era, la finele lunii septembrie 2019, de 839.632 persoane, rata acestora la populaţia României fiind de 3,79%, conform datelor centralizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Din totalul persoanelor cu dizabilităţi, 97,89 % (821.939 persoane) se aflau în îngrijirea familiilor şi/sau trăiau independent (neinstituţionalizate) şi 2,11% (17.693 persoane) se aflau în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate) coordonate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Faţă de rata de 3,79% persoane cu dizabilităţi la 100 de locuitori, calculată la nivelul României, regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia şi de Nord-Vest înregistrau cele mai mari rate, de 4,85%, 4,31%, respectiv 4,17%.

Pe judeţe/municipii, numărul cel mai mare de persoane cu dizabilităţi se înregistra în municipiul Bucureşti (70.107 persoane), urmat de judeţul Prahova (37.633 persoane), iar cel mai mic număr se înregistra în judeţul Covasna (6.273 persoane).

Femeile reprezentau, la 30 septembrie 2019, 53,10% din totalul persoanelor cu dizabilităţi.

Numărul persoanelor cu vârsta de peste 50 ani reprezenta 72,12% din totalul persoanelor adulte cu dizabilităţi. Din centralizarea datelor pe grupe de vârstă a rezultat că 54,23% erau persoane cuprinse între 18-64 ani (418.629 persoane) şi 45,77% aveau peste 65 ani (353.364 persoane).

Numărul persoanelor cu handicap grav reprezenta 39,6% din total (faţă de 39,05% la 30 septembrie 2018), cele cu handicap accentuat 49,16% (faţă de 49,75% la 30 septembrie 2018) iar cele cu handicap mediu şi uşor 11,24% (faţă de 11,2% la 30 septembrie 2018).

Numărul instituţiilor publice de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi la 30 septembrie 2019 era de 502 (faţă de 489 la 30 septembrie 2018), dintre care 442 rezidenţiale (faţă de 427 la 30 septembrie 2018) şi 60 nerezidenţiale – de zi (faţă de 62 la 30 septembrie 2018).

Aproximativ două treimi (60,40%) din instituţiile rezidenţiale publice pentru persoanele adulte cu dizabilităţi erau centre de îngrijire şi asistenţă (28,05%), având 6.341 de beneficiari, şi locuinţe protejate (32,35%), având 1.035 de beneficiari. Aceştia reprezentau 41,69% din numărul total de 17.693 persoane aflate în instituţiile rezidenţiale.

Un număr semnificativ de beneficiari exista şi în cele 74 de centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică, respectiv 6.214 persoane (35,12%).

Conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, republicată, tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.AGERPRES

Loteria Română suplimentează cu 100.000 de lei fondul de câştiguri al categoriei I la Loto 6/49 pentru tragerea de duminică, 19 ianuarie, în condiţiile în care reportul la acest joc este de aproximativ 1,88 milioane de lei.

Conform unui comunicat al companiei, majorarea sumei vine în urma câştigării premiului de categoria I la tragerea suplimentară Loto 6/49 din data de 31 decembrie 2019, potrivit Agerpres.

Duminică, 19 ianuarie, au loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 şi Super Noroc, după ce la tragerile loto de joi, 16 ianuarie, Loteria Română a acordat 16.882 de câştiguri în valoare totală de 956.764,75 lei.

La Joker, la categoria I, este în joc un report în valoare de aproximativ 4,1 milioane de lei (peste 857.000 de euro), în timp ce la Loto 5/40, la categoria I, suma reportată este de 120.000 de lei, respectiv peste 25.000 de euro.

Loteria Română precizează că la tragerea Noroc de joi, 16 ianuarie, s-a înregistrat un câştig de categoria a II-a în valoare de 75.374,64 de lei. Biletul norocos a fost jucat la o agenţie din Roşiorii de Vede şi a fost completat cu o variantă simplă la 6/49 şi o variantă la Noroc.

De asemenea, la tragerea Noroc Plus, la categoria a I-a, s-a înregistrat un câştig în valoare de 61.204,66 lei. Biletul norocos a fost jucat la o agenţie din Târgu Jiu, şi a fost completat cu o variantă simplă la Joker şi o variantă la Noroc Plus.

AGERPRES