ECONOMIE
Din cauza inflației și a valului de scumpiri, numărul firmelor cu probleme ar putea atinge un maxim al ultimilor ani
Numărul firmelor cu probleme ar putea atinge, în 2023, un maxim al ultimilor ani. Potrivit unei analize realizate de o companie specializată în administrare şi lichidare, problemele societăților comerciale sunt cauzate de inflație, de scăderea puternică a consumului și a scumpirii creditării, ceea ce a condus la accentuarea blocajului financiar,
Pe fondul efectelor generate de inflaţie, războiuliu de la graniţă şi scăderii consumului, 135.308 firme au intrat anul trecut în zona de risc. Numărul este cu 17.592 mai mare decât cu un an în urmă.
Potrivit datelor de la Registrul Comerţului (RECOM), citate în analiza Sierra Quadrant, în 2022 au fost radiate 73.639 de firme, cu 10% mai multe decât în 2021, 39.320 au fost dizolvate (+24,2%), 15.700 şi-au suspendat activitatea (+20,5%), iar 6649 au intrat în insolvenţă (+8,22%).
Care sunt cele mai vulnerabile domenii
„Perspectivele lui 2023, din prisma dinamicii business-ului, nu sunt deloc încurajatoare. Accentuarea blocajului financiar, a fenomenului de dezintermediere şi reducerea semnificativă a creditului furnizor, principala modalitate prin care se finanţează firmele din România, vin să pună o presiune suplimentară celei create de inflaţie.
Cele mai vulnerabile domenii de activitate vor fi, în acest an, firmele care activează în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi şi depozitare. În aceste sectoare, de altfel, am înregistrat, anul trecut, şi cele mai multe probleme”, se mai arată în documentul citat.
Pe fondul scăderii consumului, 37.751 de firme din sectorul comerţului au intrat în zona de risc, raportând ori suspendarea activităţii (+14,8%), insolvenţă sau fiind radiate (+10%) sau dizolvate (+24,2%). Numărul firmelor din comerţ cu probleme a crescut, astfel, cu 3946 faţă de anul precedent.
Vânzările au scăzut semnificativ
„Diminuarea puterii de cumpărare, pe fondul inflaţiei semnificative, a generat scăderi de vânzări semnificative, inclusiv pe zonele altădată de succes precum comerţul alimentar şi zona de fashion. Creşterile de preţuri n-au reuşit decât într-o mică parte să compenseze şocul scăderii consumului”, arată analiza Sierra Quadrant.
În topul zonelor de business cu cele mai mari probleme, pe locul secund se află sectorul construcţiilor, cu 21.085 de firme în dificultate. Numărul companiilor în insolvenţă în acest sector a crescut cu 22,9%, iar al celor radiate cu 8,8%. Numărul firmelor de construcţii care şi-au suspendat activitatea a crescut cu 27%, iar al celor care au pus lacătul pe uşă, fiind dizolvate, a crescut cu 26%.
„Creşterea puternică a preţurilor materialelor de construcţii alături de scumpirea semnificativă a utilităţilor (energie, gaze, carburanţi) au dat peste cap multe dintre planurile constructorilor, iar scumpirea finanţării bancare a accentuat problemele din acest sector. Nu este exclus ca, în 2023, numărul firmelor cu probleme din acest sector să crească cu 20-30%”, subliniază analiza.
De asemenea, inflaţia din 2022 a afectat şi va continua să afecteze puternic industria prelucrătoare, al treilea cel mai riscant domeniu de business din prisma datelor de la Registrul Comerţului.
În condiţiile în care preţurile producţiei industriale au fost, la finalul anului trecut, cu 32% mai mari decât în 2021, iar producţia şi furnizarea de energie s-au scumpit cu 84%, în analiză se arată că era de aşteptat ca numărul firmelor cu probleme financiare să crească semnificativ.
Industria prelucrătoare a raportat, astfel, 11.325 de firme în insolvenţă, radiate, cu activitatea suspendată sau dizolvate, cu 1469 mai multe decât în anul precedent.
2023 va fi un an de standby pentru multe dintre firmele româneşti, un an în care cuvântul de ordine va fi restructurarea business-urilor şi adaptarea ofertelor la noua realitate economică
„Inflaţia, războiul resurselor, incertitudinea vor continua să afecteze economia, cu consecinţe directe inclusiv în ceea ce priveşte piaţa muncii şi dinamica salarială(…)Firmele româneşti, mai ales cele din sectorul IMM, ar trebui să îşi analizeze foarte atent afacerile, chiar din acest început de an, şi să calculeze la rece riscul de business. Să nu ne îmbătăm cu apă rece, crezând că în 2023 economia va creşte ca-n basme, că inflaţia va trece ca o răceală de sezon şi că nu vor exista probleme. E greu de crezut că din situaţia economică în care ne aflăm în prezent, atât la nivel local cât şi internaţional, vom ieşi fără victime colaterale, mai ales în business-urile sensibile, cum sunt cele din comerţ, construcţii, industria prelucrătoare şi transport”, a afirmat Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Compania de specialitate explică, în context, că o analiză profesionistă a riscului de business include o analiză şi modelare financiară, due-dilligence, planuri de restructurare de business, operaţională şi financiară, consiliere în obţinerea de finanţări, atragere de fonduri pentru achiziţii şi fuziuni, consiliere în încheiere tranzacţiilor, management de portofolii etc.
Potrivit celei de-a IX-a ediţii a Barometrului Sierra Quadrant privind starea business-ului românesc, 63% dintre cei chestionaţi (manageri, oameni de afaceri şi angajaţi cu funcţii de răspundere în companii) au aşteptări destul de pesimiste privind evoluţia economiei în 2023.
Numai 11% văd cu optimism anul 2023, în timp ce restul au evitat să se pronunţe, considerând că există încă destul de multe necunoscute în privinţa perspectivelor economice. Unii spun că economia va îngheţa în 2023, în timp ce alţii afirmă că afacerile vor evolua pe o gheaţă extrem de subţire, la limita supravieţuirii.
Riscul de insolvenţă va creşte pe măsură ce consumul, principalul motor al economiei, va continua să fie afectat de scăderea puterii de cumpărare şi de limitarea accesului la creditare, subliniază documentul.
În cei peste 24 de ani de activitate, Sierra Quadrant a devenit una dintre cele mai importante companii de profil din România, fiind specializată în lucrări de administrare şi lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare şi diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluţionate, concomitent cu procedura de insolvenţă: bilanţ de mediu, substanţe periculoase în proprietate, servituţi neclare şi litigii legate de patrimoniu etc.
Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Un nou val de aer rece va ajunge luni în România. Condiții de brumă și minime negative
Accident în Alba Iulia cu două autovehicule implicate. ISU Alba: este posibil să existe scurgeri de carburanți
Bucură-te de „Easter Joyride”, la Iulius Mall Cluj! Poţi câştiga sesiuni de SHOPPING sau chiar un SCUTER full electric
Copil de 2 ani, CĂZUT de la etajul 2 al unui bloc din Cluj-Napoca. A fost dus la spital conștient și cooperant
FOTO. Clujeni, VOTAȚI destinația anului în România. Cluj-Napoca și Sâncraiu, PROPUNERILE CJ Cluj
Plata rovinietei prin SMS. Șoferii mașinilor mici pot plăti pentru o perioadă de o zi sau 10 zile. Care sunt pașii și cât costă
Copil de 2 ani, CĂZUT de la etajul 2 al unui bloc din Cluj-Napoca. A fost dus la SPITAL
