ECONOMIE
Din cauza inflației și a valului de scumpiri, numărul firmelor cu probleme ar putea atinge un maxim al ultimilor ani
Numărul firmelor cu probleme ar putea atinge, în 2023, un maxim al ultimilor ani. Potrivit unei analize realizate de o companie specializată în administrare şi lichidare, problemele societăților comerciale sunt cauzate de inflație, de scăderea puternică a consumului și a scumpirii creditării, ceea ce a condus la accentuarea blocajului financiar,
Pe fondul efectelor generate de inflaţie, războiuliu de la graniţă şi scăderii consumului, 135.308 firme au intrat anul trecut în zona de risc. Numărul este cu 17.592 mai mare decât cu un an în urmă.
Potrivit datelor de la Registrul Comerţului (RECOM), citate în analiza Sierra Quadrant, în 2022 au fost radiate 73.639 de firme, cu 10% mai multe decât în 2021, 39.320 au fost dizolvate (+24,2%), 15.700 şi-au suspendat activitatea (+20,5%), iar 6649 au intrat în insolvenţă (+8,22%).
Care sunt cele mai vulnerabile domenii
„Perspectivele lui 2023, din prisma dinamicii business-ului, nu sunt deloc încurajatoare. Accentuarea blocajului financiar, a fenomenului de dezintermediere şi reducerea semnificativă a creditului furnizor, principala modalitate prin care se finanţează firmele din România, vin să pună o presiune suplimentară celei create de inflaţie.
Cele mai vulnerabile domenii de activitate vor fi, în acest an, firmele care activează în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi şi depozitare. În aceste sectoare, de altfel, am înregistrat, anul trecut, şi cele mai multe probleme”, se mai arată în documentul citat.
Pe fondul scăderii consumului, 37.751 de firme din sectorul comerţului au intrat în zona de risc, raportând ori suspendarea activităţii (+14,8%), insolvenţă sau fiind radiate (+10%) sau dizolvate (+24,2%). Numărul firmelor din comerţ cu probleme a crescut, astfel, cu 3946 faţă de anul precedent.
Vânzările au scăzut semnificativ
„Diminuarea puterii de cumpărare, pe fondul inflaţiei semnificative, a generat scăderi de vânzări semnificative, inclusiv pe zonele altădată de succes precum comerţul alimentar şi zona de fashion. Creşterile de preţuri n-au reuşit decât într-o mică parte să compenseze şocul scăderii consumului”, arată analiza Sierra Quadrant.
În topul zonelor de business cu cele mai mari probleme, pe locul secund se află sectorul construcţiilor, cu 21.085 de firme în dificultate. Numărul companiilor în insolvenţă în acest sector a crescut cu 22,9%, iar al celor radiate cu 8,8%. Numărul firmelor de construcţii care şi-au suspendat activitatea a crescut cu 27%, iar al celor care au pus lacătul pe uşă, fiind dizolvate, a crescut cu 26%.
„Creşterea puternică a preţurilor materialelor de construcţii alături de scumpirea semnificativă a utilităţilor (energie, gaze, carburanţi) au dat peste cap multe dintre planurile constructorilor, iar scumpirea finanţării bancare a accentuat problemele din acest sector. Nu este exclus ca, în 2023, numărul firmelor cu probleme din acest sector să crească cu 20-30%”, subliniază analiza.
De asemenea, inflaţia din 2022 a afectat şi va continua să afecteze puternic industria prelucrătoare, al treilea cel mai riscant domeniu de business din prisma datelor de la Registrul Comerţului.
În condiţiile în care preţurile producţiei industriale au fost, la finalul anului trecut, cu 32% mai mari decât în 2021, iar producţia şi furnizarea de energie s-au scumpit cu 84%, în analiză se arată că era de aşteptat ca numărul firmelor cu probleme financiare să crească semnificativ.
Industria prelucrătoare a raportat, astfel, 11.325 de firme în insolvenţă, radiate, cu activitatea suspendată sau dizolvate, cu 1469 mai multe decât în anul precedent.
2023 va fi un an de standby pentru multe dintre firmele româneşti, un an în care cuvântul de ordine va fi restructurarea business-urilor şi adaptarea ofertelor la noua realitate economică
„Inflaţia, războiul resurselor, incertitudinea vor continua să afecteze economia, cu consecinţe directe inclusiv în ceea ce priveşte piaţa muncii şi dinamica salarială(…)Firmele româneşti, mai ales cele din sectorul IMM, ar trebui să îşi analizeze foarte atent afacerile, chiar din acest început de an, şi să calculeze la rece riscul de business. Să nu ne îmbătăm cu apă rece, crezând că în 2023 economia va creşte ca-n basme, că inflaţia va trece ca o răceală de sezon şi că nu vor exista probleme. E greu de crezut că din situaţia economică în care ne aflăm în prezent, atât la nivel local cât şi internaţional, vom ieşi fără victime colaterale, mai ales în business-urile sensibile, cum sunt cele din comerţ, construcţii, industria prelucrătoare şi transport”, a afirmat Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Compania de specialitate explică, în context, că o analiză profesionistă a riscului de business include o analiză şi modelare financiară, due-dilligence, planuri de restructurare de business, operaţională şi financiară, consiliere în obţinerea de finanţări, atragere de fonduri pentru achiziţii şi fuziuni, consiliere în încheiere tranzacţiilor, management de portofolii etc.
Potrivit celei de-a IX-a ediţii a Barometrului Sierra Quadrant privind starea business-ului românesc, 63% dintre cei chestionaţi (manageri, oameni de afaceri şi angajaţi cu funcţii de răspundere în companii) au aşteptări destul de pesimiste privind evoluţia economiei în 2023.
Numai 11% văd cu optimism anul 2023, în timp ce restul au evitat să se pronunţe, considerând că există încă destul de multe necunoscute în privinţa perspectivelor economice. Unii spun că economia va îngheţa în 2023, în timp ce alţii afirmă că afacerile vor evolua pe o gheaţă extrem de subţire, la limita supravieţuirii.
Riscul de insolvenţă va creşte pe măsură ce consumul, principalul motor al economiei, va continua să fie afectat de scăderea puterii de cumpărare şi de limitarea accesului la creditare, subliniază documentul.
În cei peste 24 de ani de activitate, Sierra Quadrant a devenit una dintre cele mai importante companii de profil din România, fiind specializată în lucrări de administrare şi lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare şi diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluţionate, concomitent cu procedura de insolvenţă: bilanţ de mediu, substanţe periculoase în proprietate, servituţi neclare şi litigii legate de patrimoniu etc.
Agerpres
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres
Plăți de peste 400 milioane lei în Alba, pentru indemnizații și ajutoare sociale. Câte persoane primesc ajutor de la stat
CTP Cluj: Se eliberează ABONAMENTELE de călătorie pentru refugiați, deportați, deținuți politici și persoane cu DIZABILITĂȚI
Rabla pentru tractoare: Începe înscrierea firmelor de la care fermierii pot cumpăra utilaje. Vouchere de până la 55.000 de euro
Pompieri din Mureș, în sprijinul ISU Alba, în contextul avertizărilor de viscol puternic și ninsori. Recomandări pentru populație
VIDEO FOTO. ”Cârtițele” din China, așteptate pe șantierul stației de metrou Teilor din Florești. La prima stație suflă vântul
Bani de la Guvern pentru primării. Împrumuturi pentru cheltuieli cu proiecte din fonduri europene și finanțare pentru digitalizare
ALBA: Ședință a principalelor instituții implicate în pregătirea alegerilor prezidențiale de duminică
