ACTUALITATE
Din cauza lipsei de mână de lucru, România şi Ungaria caută muncitori în Asia
Echipaţi cu veste galbene şi căşti de protecţie, aproximativ 30 de vietnamezi muncesc pe un şantier de construcţii din sudul Bucureştiului, în condiţiile în care, din cauza deficitului de mână de lucru care ameninţă să oprească economia, Romania a început să îi curteze pe muncitorii asiatici, transmite AFP.
“Avem bani pentru a renova zeci de blocuri însă nu şi mâna de lucru necesară”, spune Daniel Băluţă, primarul sectorului 4 din Bucureşti, care a decis să facă recrutări dincolo de frontierele europene. Afectate de emigraţie şi o rată a natalităţii scăzută, toate ţările din estul Uniunii Europene se confruntă cu acelaşi deficit de mână de lucru.
Ţara vecină, Ungaria, intenţionează să acorde 75.000 de permise de muncă în 2019 pentru muncitori din afara Uniunii Europene, adică de trei ori mai mult decât în 2017. Majoritatea vor fi acordate muncitorilor care provin din Ucraina dar sunt din ce în ce mai numeroşi cei care vin din Vietnam, China, India şi Mongolia. Guvernul condus de premierul Viktor Orban comunică foarte puţin vis a vis de acest subiect având în vedere că lupta împotriva imigraţiei a constituit un domeniu principal al politicii sale, începând din 2010.
Părăsită de aproximativ patru milioane dintre locuitorii săi, care au decis să emigreze spre ţările occidentale în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite, România a eliberat în primul semestru al acestui an peste 11.000 de permise de muncă, faţă de 10.500 de permise eliberate în întregul an 2018. Printre principalii beneficiari au fost muncitorii din Vietnam, Republica Moldova şi Sri Lanka. Majoritatea acestor angajări au fost făcute prin intermediul societăţilor de recrutare, specializate în mâna de lucru din Asia, al căror număr a crescut exploziv.
“La început eram solicitaţi pentru proiecte de talie modestă însă în ultimii trei ani cererea de muncitori pentru mari proiecte a crescut puternic”, a declarat directoarea companiei Multi Professional Solutions, Corina Constantin.
Potrivit unui studiu realizat de firma americană Manpower, patru din cinci angajatori români au dificultăţi în a găsi angajaţi. În Ungaria, numai în sectorul industriei lipsa de mână de lucru este estimată undeva între 40.000 şi 50.000 de persoane.
“Este imposibil să fie derulate proiecte de anvergură fără muncitori străini”, a explicat Eva Toth, reprezentant al unui sindicat din industria chimică din Ungaria.
Potrivit primarului Daniel Băluţă, cei aproximativ 500 de vietnamezi care lucrează pe şantierele din sectorul 4 primesc un salariu net echivalent cu 900 de euro pe lună, adică cu o treime mai mult decât salariul mediu din România.
Însă liderul sindical Dumitru Costin, de la BNS, critică ceea ce a numit “comportamentul abuziv” al mai multor patroni faţă de imigranţi. Potrivit lui Costin, inspectorii de muncă nu pot verifica dacă normele cu privire la condiţiile de muncă sunt respectate deoarece le este imposibil să comunice direct cu angajaţii. “Atunci când au călătorit mii de kilometri pentru a găsi un loc de muncă, este evident că vor asculta fără proteste şi vor munci ore suplimentare neplătite pentru a nu fi retrimişi înapoi în ţara de origine”, susţine Dumitru Costin.
La rândul său, Zoltan Laszlo, şeful sindicatului lucrătorilor din metalurgie din Ungaria (VSZSZ), afirmă că muncitori ungari sunt supuşi la presiuni din partea şefilor lor atunci când li se spune că port fi înlocuiţi foarte uşor de muncitori ucraineni, mongoli sau vietnamezi. AGERPRES
Numărul locuinţelor date în folosinţă în primele nouă luni ale anului 2019 s-a ridicat la 46.437, cu 6.059 mai multe faţă de perioada corespunzătoare din 2018, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
De asemenea, în trimestrul III din 2019 au fost date în folosinţă 19.233 locuinţe, în creştere cu 1.870, faţă de trimestrul III din 2018. Pe medii de rezidenţă, în trimestrul III 2019, cele mai multe locuinţe au fost construite în mediul urban (58,7%).
Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în trimestrul III din 2019, faţă de trimestrul III din 2018, a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri private cu 2.027, iar cele din fonduri publice au scăzut cu 157 de unităţi.
Distribuţia în profil regional în trimestrul III 2019 comparativ cu trimestrul III 2018, evidenţiază o creştere a numărului locuinţelor terminate în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord – Vest (+1210 locuinţe), Bucureşti – Ilfov (+683), Sud-Est (+406), Sud – Muntenia (+215) şi Vest (+179).
Scăderi au avut loc în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud – Vest Oltenia (-381 locuinţe), Nord -Est (-360) şi Centru (-82).
Conform INS, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2019, au fost date în folosinţă 46.437 locuinţe, în creştere cu 6.059, faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2018.
Pe medii de rezidenţă, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2019, cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban, ca pondere reprezentând 60,1% din total. Repartiţia pe surse de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2019, faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2018, a crescut atât numărul locuinţelor realizate din fonduri private (+5.762 locuinţe), cât şi numărul locuinţelor realizate din fonduri publice (+297 locuinţe).
Distribuţia în profil regional în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2019 faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2018, pune în evidenţă o creştere a numărului de locuinţe terminate, în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti – Ilfov (+2.511 locuinţe), Nord – Vest (+1447), Centru (+1067), Sud-Muntenia (+517), Vest (+468) şi Sud – Est (+285). În regiunea de dezvoltare Nord – Est s-a realizat acelaşi număr de locuinţe, faţă de perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2018.
În regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia numărul de locuinţe terminate în perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2019 a scăzut faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2018 (-236 locuinţe). AGERPRES
Mai mult de jumătate (55%) dintre conexiunile la Internet mobil înregistrate în România, la jumătatea anului 2019, sunt 4G, iar două treimi dintre utilizatori nu îşi limitează navigarea pe internetul mobil, arată datele statistice publicate, marţi, de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
Conform reglementatorului pieţei locale telecom, la finele primului semestru al anului în curs, numărul conexiunilor la internet mobil era de 19,6 milioane, în scădere cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
În această marjă, conexiunile 4G au ajuns la aproape 11 milioane (+6%), ceea ce reprezintă peste 55% din numărul total de conexiuni la internet mobil.
“Împreună cu conexiunile 3G (29% din total), ponderea conexiunilor de mare viteză (3G şi 4G) ajunge la 84% din totalul conexiunilor”, precizează ANCOM.
Raportul de date statistice al autorităţii relevă faptul că traficul mediu lunar de internet mobil a crescut cu 16% în primele şase luni ale acestui an, ajungând la 3,4 GB/locuitor.
Totodată, în funcţie de numărul de conexiuni active la internet mobil, la jumătatea anului 2019, Orange deţinea o cotă de piaţă de 39%, Vodafone de 24%, Grupul Telekom de 19%, ceilalţi furnizori însumând 18%.
Potrivit sursei citate, pe zona de Internet fix, numărul conexiunilor s-a menţinut la 5,1 milioane la jumătatea anului 2019, în creştere uşoară, de 1%, din care 3,5 milioane sunt în mediul urban (+0,2%) şi 1,6 milioane în mediul rural (+2%).
“Rata de penetrare a internetului fix la 100 de gospodării era de 62% la nivel naţional, respectiv de 74% în mediul urban şi de 47% în mediul rural. Din totalul conexiunilor la internet fix, 71% (3,7 milioane) sunt conexiuni de foarte mare viteză (cel puţin 100 Mbps). De altfel, peste 62% dintre conexiunile de internet fix au fibră optică până cel puţin la clădire, fiind realizate prin FTTH sau FTTB”, notează arbitrul pieţei telecom.
De asemenea, în prima jumătate a acestui an, traficul mediu lunar de internet fix a fost de 27 GB/locuitor, în creştere cu 4%, comparativ cu semestrul I din 2018.
Raportat la numărul de conexiuni la internet fix, RCS&RDS deţinea o cotă de piaţă de 52%, Grupul Telekom de 22%, UPC de 12%, iar ceilalţi furnizori au însumat 14%.
Raportul de date statistice privind piaţa de comunicaţii electronice din România în primul semestru al anului 2019 este realizat de ANCOM pe baza informaţiilor transmise de furnizorii care au obligaţia de a trimite Autorităţii valorile indicatorilor corespunzători categoriilor de servicii. AGERPRES
Aplicația WhatsApp ar putea deveni mai utilă celor care au nevoie de ajutor sau vor să-l acorde în situații de urgență. Un instrument de răspuns la criză nou va fi introdus în opțiunile aplicației, potrivit Mashable.
Până acum, reacțiile la solicitările de pe paginile de răspuns la criză puteau fi trimise doar cu Facebook Messenger, potriviti Alba24.ro.
Emily Dalton Smith, inițiatoarea proiectului, susține că utilizarea WhatsApp ca instrument de răspuns la criză ar fi deosebit de benefică în zonele cu conectivitate slabă, unde WhatsApp ar putea fi singurul instrument de mesagerie accesibil.
Facebook și-a extins și hărțile zonelor în care s-au produs dezastre. Aceste hărți colectează date despre distribuția proviziilor și despre intervențiile autorităților, permițând echipelor de răspuns să identifice ce servicii sunt necesare într-o anumită comunitate.
ACTUALITATE
Investiţiile, în creştere cu aproape 19% în primele 9 luni ale anului. Cei mai mulți bani au intrat în domeniul construcțiilor noi
Investiţiile nete realizate în economia naţională în primele nouă luni ale anului în curs au însumat 67,139 miliarde de lei, în creştere cu 18,6% comparativ cu perioada similară din 2018, peste jumătate din ele fiind realizate în sectorul construcţiilor noi, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În trimestrul III 2019, investiţiile nete realizate în economia naţională s-au situat la 26,842 miliarde de lei, mai mari cu 26,8% raportat la trimestrul III 2018.
Între 1 ianuarie şi 30 septembrie 2019, investiţiile nete realizate în economia naţională au urcat cu 18,6% raportat la perioada similară din 2018, creştere înregistrată la toate elementele de structură astfel: lucrările de construcţii noi (+34,0%), alte cheltuieli (+6,9%) şi utilaje inclusiv mijloace de transport (+4,8%).
În perioada menţionată, investiţiile în lucrări de construcţii noi s-au cifrat la 35,577 miliarde de lei, iar cele care au vizat utilaje (inclusiv mijloace de transport) au atins 23,979 miliarde de lei.
În trimestrul III 2019, comparativ cu trimestrul III 2018, investiţiile nete realizate în economia naţională s-au majorat cu 26,8%, creştere înregistrată la toate elementele de structură astfel: lucrările de construcţii noi (+40,9%), utilaje inclusiv mijloace de transport (+14,6% ) şi alte cheltuieli (+12,5%). AGERPRES
Peste 46.000 de locuinţe date în folosinţă, în primele nouă luni ale anului
Peste jumătate dintre conexiunile din România la Internet mobil sunt 4G
Aplicația WhatsApp face modificări, pentru a fi utilizată în situații de urgență
Investiţiile, în creştere cu aproape 19% în primele 9 luni ale anului. Cei mai mulți bani au intrat în domeniul construcțiilor noi
Un bărbat înarmat cu un cuțit a tâlhărit două farmaciste, în Suceava
FOTO: Patru persoane rănite, după ce mașina în care se aflau s-a izbit puternic de un stâlp, în Suceava
Avertizare meteo: Cod galben de ceață și chiciură pentru localități din nouă județe din țară
O materie opţională – educaţie antreprenorială – va fi introdusă de anul şcolar viitor în gimnaziu şi liceu
