Connect with us

ACTUALITATE

Din toamnă: Fiecare elev va avea dreptul la 250 de lei în tichete pentru manuale, echipamente sportive și rechizite. Proiect

Publicat


elevi

Ministerul Educației vrea să dea câte 5 tichete, în valoare totală de 250 de lei, fiecărui elev din România. Cu aceste tichete, părinții sau tutorii lor vor putea să le cumpere manuale, cărți, echipament sportiv și rechizite, informează ziarul Alba24.ro

Un proiect de hotărâre în acest sens a fost pus în dezbatere de minister. Este vorba despre Programul de susținere a educației ”Merg la școală”, pentru elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal și profesional de stat.

Obiectivul acestuia este susținerea participării școlare în învățământul preuniversitar a elevilor din învățământul general obligatoriu, primar, gimnazial, liceal și profesional de stat și pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional.

Programul constă în acordarea de tichete educaționale de tip tichet social în valoare de 250 lei (5 tichete, fiecare în valoare de 50 de lei ), fiecărui beneficiar pentru achiziționarea de echipament sportiv, carte școlară (manuale şcolare, auxiliare didactice, literatură obligatorie prevăzută în bibliografia programelor şcolare, atlase, dicționare) și rechizite, în anul școlar 2019-2020.

De tichetele educaționale de tip tichet social, beneficiază elevii din învățământul general obligatoriu, primar, gimnazial, liceal și profesional de stat, în condiția în care sunt înscriși/frecventează o unitate de învățământ preuniversitar de stat.

Tichetul se acordă, la cerere, unuia dintre părinți/reprezentantului legal al elevului sau, după caz, persoanei care a fost desemnată de părinte pentru întreținerea elevului, pe perioada absenței părinților.

Cererea de participare în program, însoțită de documentele justificative prevăzute în cerere, poate fi depusă până la data a de 15 octombrie 2019.

Beneficiarul tichetului educațional de tip tichet social este elevul, iar titularul tichetului este reprezentantul legal al elevului.

Tichetul educațional de tip tichet social are valabilitate în anul școlar 2019-2020, până la data de 12 iunie 2020 .

Se interzic titularului:

– solicitarea și/sau primirea unui rest de bani la tichetul educațional de tip tichet social, în cazul în care suma corespunzătoare produselor solicitate este mai mică decât valoarea nominală a tichetului

– comercializarea tichetelor educaționale de tip tichet social în schimbul unor sume de bani și/ori altor bunuri și/ori servicii

– utilizarea tichetelor educaționale de tip tichet social în magazine, locații, unități, piețe de orice fel care nu vând echipament sportiv, carte școlară (manuale şcolare, auxiliare didactice, literatură obligatorie prevăzută în bibliografia programelor şcolare, atlase, dicționare)   și rechizite și nu au afișate la intrare autocolantele speciale ale unității emitente;

– utilizarea tichetelor educaționale de tip tichet social pentru achiziționarea altor produse decât echipament sportiv, carte școlară (manuale şcolare, auxiliare didactice, literatură obligatorie prevăzută în bibliografia programelor şcolare, atlase, dicționare)   și rechizite.

În sistemul de învățământ erau înscriși în anul școlar 2018-2019, potrivit INS, 2.373.894 de elevi în ciclurile primar, gimnazial, liceal și profesional. Dintre ei, 770.497 proveneau din mediul rural. Dacă ar primi toți elevii aceste tichete, așa cum prevede proiectul de act normativ, bugetul programului s-ar ridica la 593.473.500 lei.

STRUCTURA anului şcolar 2019-2020

Cursurile anului şcolar 2019-2020 încep luni, 9 septembrie și sunt dispuse pe durata a 35 de săptămâni.

Structura anului școlar cuprinde semestrul I (9 septembrie – 20 decembrie 2019) şi semestrul al II-lea (13 ianuarie – 12 iunie 2020).

Vacanţele elevilor din toate ciclurile de învățământ sunt programate astfel:

vacanţa de iarnă (21 decembrie 2019 – 12 ianuarie 2020)

vacanţa de primăvară (4 aprilie – 21 aprilie 2020)

vacanţa de vară (13 iunie – data din septembrie 2020 la care vor începe cursurile anului şcolar 2020 – 2021)

Suplimentar, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar beneficiază de vacanţă în săptămâna 26 octombrie – 3 noiembrie 2019.

Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar se încheie în data de 29 mai 2020, iar pentru clasa a VIII-a, în data de 5 iunie 2020.

Programul naţional „Şcoala altfel” are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar şi poate fi derulat în perioada 7 octombrie 2019 – 29 mai 2020, pe baza unei planificări ce rămâne la decizia şcolilor. Desfășurarea programului „Şcoala altfel” nu coincide cu perioada alocată susţinerii tezelor semestriale. Acestea vor avea loc, de regulă, la finalul semestrelor, după parcurgerea programei şcolare, cu cel puţin trei săptămâni înainte de finalul semestrului. Etapele naţionale ale olimpiadelor şcolare se organizează, în general, în perioada vacanţei de primăvară, potrivit unui calendar specific.

În zilele nelucrătoare/de sărbătoare legală prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri.

Calendarul examenelor/evaluărilor naţionale, al examenelor de absolvire, respectiv de certificare/atestare a calificării profesionale/a competenţelor, precum şi calendarul admiterii în clasa a IX-a se aprobă prin ordine distincte ale ministrului educaţiei.

Proiectul ordinului de ministru a fost discutat în Comisia de dialog social cu toți partenerii sociali/instituționali ai MEN.

surse: edu.ro, Alba24.ro

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Poluarea din Braşov, Iaşi şi Bucureşti, în analiză la Ministerul Mediului

Publicat

poluare

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a convocat luni, 20 ianuarie, reprezentanţii celor trei municipii care au probleme privind calitatea aerului şi se află sub monitorizarea Comisiei Europene sau chiar în aşteptarea unui verdict de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Concluziile discuţiilor cu reprezentanţii municipiilor Braşov, Iaşi şi Bucureşti vor fi făcute publice, în jurul orei 15:00, de către ministrul Mediului.

La începutul acestei săptămâni, Costel Alexe susţinea că România se află în situaţia în care aşteaptă verdictul în privinţa poluării din Bucureşti, ceea ce poate aduce o amendă cuprinsă între 100.000 şi 400.000 de euro.

“Din păcate, în ultimii ani, poluarea aerului în Bucureşti a fost din ce în ce mai mare şi mai alarmantă de la an la an. Deşi aveam la Bucureşti un plan de măsuri, el nu este implementat aşa cum ar trebui. D

acă ar fi implementat aşa cum ar trebui, nu mai aveam atât de multe zile cu valori ridicate sau depăşiri în fiecare an. Primăria Capitalei, având în vedere că este astăzi în procedură de contencios cu Comisia Europeană şi din păcate nu a reuşit ani la rând să convingă Comisia că situaţia se îmbunătăţeşte, suntem astăzi în situaţia în care doar aşteptăm verdictul. Nici măcar nu am mai dat voie României să se apere în faţa Comisiei Europene, aşteptăm din moment în moment verdictul, care va însemna pentru România o amendă de între 100.000 şi 400.000 de euro până vom reuşi să ajungem să avem zile fără depăşiri”, preciza ministrul Mediului.

El a subliniat că în prezent România se află, în relaţia cu Comisia Europeană, în procedura de infringement pe cele trei oraşe, Bucureşti, Braşov şi Iaşi.

“Le-am anunţat instituţional (administraţiile celor trei oraşe – n. r.) că le-am invitat pe data de 20 ianuarie la minister să discutăm despre ceea ce ar trebui să facă, pentru că Ministerul Mediului este cel care poartă corespondenţa cu CE. Braşov, Iaşi şi Bucureşti, din păcate Bucureşti fiind în această procedură de contencios”, a mai spus Alexe. AGERPRES/(AS – editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Preţul gazelor româneşti a fost în decembrie cu 32% mai mare decât pe bursa de la Viena

Publicat

Preţul gazelor româneşti pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a ajuns, în decembrie, la 103,71 lei pe MWh, cu 32% mai mare decât cel al resurselor tranzacţionate pe bursa de la Viena, potrivit datelor BRM, analizate de AGERPRES.

Indicele CIGH Front Month Index la bursa Baumgarten de la Viena, de referinţă pentru piaţa din centrul şi estul Europei, a fost, în decembrie, echivalentul a 78,45 lei pe MWh.

Diferenţa dintre indicele bursei de la Bucureşti şi cel de la Viena a fost şi mai mare în noiembrie, când gazele s-au tranzacţionat cu 107,15 lei pe MWh în România şi cu 77,04 lei pe MWh în Austria.

Preţul gazelor autohtone era, de regulă, mai mic decât cel de pe pieţele internaţionale, însă raportul s-a inversat la începutul anului trecut, odată cu intrarea în vigoare a OUG 114/2018.

Ordonanţa a plafonat preţul gazelor pentru consumatorii casnici la 68 de lei pe MWh, ceea ce a dus la creşterea preţului gazelor de pe piaţa liberă, destinate agenţilor economici.

Noul Guvern liberal a decis eliminarea plafonului de 68 de lei pe MWh începând cu 1 iulie 2020. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Premierul Orban: Sunt bani prevăzuți la buget pentru majorarea pensiilor cu 40% din septembrie, dar totul depinde cum evoluează economia

Publicat

orban

Premierul Ludovic Orban a declarat că sunt prevăzuţi bani la buget pentru majorarea pensiilor cu 40% din luna septembrie, dar nu este “100%” aplicarea acestei măsuri, deoarece “totul depinde de cum evoluează economia”.

“Nu e 100% asta. Repet, banii sunt prevăzuţi, dar totul depinde de cum evoluează economia, dacă reuşim să asigurăm un trend economic solid, o creştere economică consolidată, să relansăm investiţiile, să îmbunătăţim colectarea. Se poate realiza lucrul respectiv, dar, repet, totul depinde de cum evoluează economia, totul depinde ca urmare a economiei, încasările bugetare, şi, mai ales, de perspective.

Aici, în momentul în care iei o decizie să creşti un venit, un salariu, o pensie, alocaţii de copii şi alte categorii de venituri, astea sunt cheltuieli care sunt obligatorii după majorare pe toţi anii care vin, nu mai poţi să umbli la cheltuielile respective. Din cauza asta, trebuie să ai extrem de multă precauţie în ceea ce priveşte realizarea, luarea unor astfel de decizii”, a explicat Orban, duminică, la Hotnews.

El a punctat că, de regulă, creşterile de venituri trebuie să fie legate de “nişte indicatori obiectivi”. În opinia sa, PSD a făcut “varză” sistemul de pensii. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Rata persoanelor cu dizabilităţi la populaţia României era de 3,79%, la sfârșitul lunii septembrie a anului trecut

Publicat

handicap

Numărul total de persoane cu dizabilităţi era, la finele lunii septembrie 2019, de 839.632 persoane, rata acestora la populaţia României fiind de 3,79%, conform datelor centralizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Din totalul persoanelor cu dizabilităţi, 97,89 % (821.939 persoane) se aflau în îngrijirea familiilor şi/sau trăiau independent (neinstituţionalizate) şi 2,11% (17.693 persoane) se aflau în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate) coordonate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Faţă de rata de 3,79% persoane cu dizabilităţi la 100 de locuitori, calculată la nivelul României, regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia şi de Nord-Vest înregistrau cele mai mari rate, de 4,85%, 4,31%, respectiv 4,17%.

Pe judeţe/municipii, numărul cel mai mare de persoane cu dizabilităţi se înregistra în municipiul Bucureşti (70.107 persoane), urmat de judeţul Prahova (37.633 persoane), iar cel mai mic număr se înregistra în judeţul Covasna (6.273 persoane).

Femeile reprezentau, la 30 septembrie 2019, 53,10% din totalul persoanelor cu dizabilităţi.

Numărul persoanelor cu vârsta de peste 50 ani reprezenta 72,12% din totalul persoanelor adulte cu dizabilităţi. Din centralizarea datelor pe grupe de vârstă a rezultat că 54,23% erau persoane cuprinse între 18-64 ani (418.629 persoane) şi 45,77% aveau peste 65 ani (353.364 persoane).

Numărul persoanelor cu handicap grav reprezenta 39,6% din total (faţă de 39,05% la 30 septembrie 2018), cele cu handicap accentuat 49,16% (faţă de 49,75% la 30 septembrie 2018) iar cele cu handicap mediu şi uşor 11,24% (faţă de 11,2% la 30 septembrie 2018).

Numărul instituţiilor publice de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi la 30 septembrie 2019 era de 502 (faţă de 489 la 30 septembrie 2018), dintre care 442 rezidenţiale (faţă de 427 la 30 septembrie 2018) şi 60 nerezidenţiale – de zi (faţă de 62 la 30 septembrie 2018).

Aproximativ două treimi (60,40%) din instituţiile rezidenţiale publice pentru persoanele adulte cu dizabilităţi erau centre de îngrijire şi asistenţă (28,05%), având 6.341 de beneficiari, şi locuinţe protejate (32,35%), având 1.035 de beneficiari. Aceştia reprezentau 41,69% din numărul total de 17.693 persoane aflate în instituţiile rezidenţiale.

Un număr semnificativ de beneficiari exista şi în cele 74 de centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică, respectiv 6.214 persoane (35,12%).

Conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, republicată, tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.AGERPRES

Citește mai departe