Connect with us

ACTUALITATE

DNA critică proiectul Ministerului Justiţiei de modificare a Codurilor penale. 42 de dosare cu 335 de inculpaţi ar putea fi rejudecate

Publicat

dna

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) susţine că proiectul Ministerului Justiţiei de modificare a Codurilor penale şi a Legii 78/2000 ar afecta în mod substanţial activitatea de urmărire penală şi capacitatea de tragere la răspundere a celor care au săvârşit fapte penale, una dintre consecinţe fiind rejudecarea a 42 de dosare cu 335 de inculpaţi, dacă se modifică prevederea privind contestaţia în anulare.

DNA a dat publicităţii, miercuri, un punct de vedere în legătură cu propunerile recente de modificare a legislaţiei penale (Codul penal, Codul de procedură penală, Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, proiectul de act normativ privind contestaţia în anulare).

Aceste propuneri au fost formulate de Ministerul Justiţiei, fiind transmise participanţilor la o discuţie la care a luat parte şi un reprezentant al DNA la data de 22 martie.

„Biroul de informare şi Relaţii Publice este abilitat să prezinte modificările care, dacă ar intra în vigoare, ar afecta în mod substanţial activitatea de urmărire penală şi implicit capacitatea de a trage la răspundere penală a celor care au săvârşit fapte penale”, declară DNA.

*** Conform DNA, una dintre propunerile „îngrijorătoare” se referă la posibilitatea contestării deciziilor definitive pronunţate de completurile de 5 judecători de la Instanţa supremă, chiar dacă a expirat termenul prevăzut de Codul de procedură penală (dosare vizând membri ai Parlamentului, miniştri şi magistraţi în care s-au pronunţat decizii definitive în perioada 1 februarie 2014 – 29 noiembrie 2018) – proiect referitor la contestaţia în anulare.

DNA spune că acest proiect de act normativ ar putea determina rejudecarea a 42 de dosare cu 335 de inculpaţi, faţă de care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în completuri de 5 judecători, a pronunţat decizii definitive în perioada 1 februarie 2014 – 29 noiembrie 2018.

„Prin cele 42 de hotărâri definitive pronunţate de completurile de 5 judecători s-a dispus confiscarea specială a sumelor de 5,5 milioane lei, 16,5 milioane euro şi 2 milioane dolari, precum şi despăgubiri civile în favoarea statului român în cuantum de 23 milioane lei şi în favoarea altor părţi civile în cuantum de 2 milioane lei. Practic, prin acest text legal, în cazul hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate în apel de către completurile de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după intrarea în vigoare a Codului de procedură penală şi pentru care termenul de introducere a contestaţiei în anulare referitor la cazul prevăzut de art.426 alin.(1) lit.d teza I Cod procedură penală (când instanţa nu a fost compusă potrivit legii) s-a împlinit anterior datei de 29.11.2018, posibilii titulari ai acestei căi de atac sunt repuşi în termen, în sensul că pot ataca aceste hotărâri definitive timp de 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă. O astfel de normă prin care se repun în termen titularii contestaţiei în anulare întemeiat pe cazul prevăzut de art.426 alin.(1) lit.d teza I Cod procedură penală este neconstituţională şi încalcă dispoziţiile art.1 alin.(4) şi (5) precum şi art.115 alin.(4) din Constituţie. Totodată, nu se poate adopta o soluţie legislativă cu efect retroactiv pentru cauzele deja judecate definitiv”, spune DNA.

În opinia DNA, intervenţia legiuitorului delegat pentru „repunerea în termen a celor condamnaţi definitiv prin hotărâre judecătorească” aduce atingere gravă principiului securităţii raporturilor juridice şi încrederii cetăţenilor în actul de justiţie.

„Prin urmare, instituirea unei căi extraordinare de atac sau repunerea în termen pentru formularea unei căi extraordinare de atac deja existente are caracterul unei norme de drept procesual penal, şi nu de drept penal substanţial. Dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 din CEDO nu a fost încălcat, atât timp cât judecătorii care au făcut parte din completurile de 5 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt independenţi, dosarele au fost repartizate aleatoriu şi judecata a avut loc cu numărul de judecători prevăzut de lege. În cazul admiterii acestor contestaţii în anulare, există, în mod evident, posibilitatea desfiinţării măsurilor asigurătorii dispuse şi, implicit, posibilitatea sustragerii bunurilor indisponibilizate în vederea reparării pagubelor produse prin infracţiune sau a executării măsurilor de siguranţă prevăzute de lege. De asemenea, părţile civile şi statul vor fi expuse riscului de a nu mai recupera prejudiciile şi nici de a obţine executarea hotărârilor într-un termen rezonabil”, mai declară DNA.

Potrivit DNA, Curtea Constituţională a României s-a pronunţat în mai multe situaţii, apreciind că introducerea unor astfel de reglementări încalcă prevederile Constituţiei.

*** Abrogarea art.132 din Legea nr. 78/2000 – nu va mai fi considerată infracţiune şi, prin urmare, nu va mai fi pedepsită fapta abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite.

În opinia DNA, abrogarea art.132 din Legea nr.78/2000 ar afecta în mod grav activitatea desfăşurată de către Direcţia Naţională Anticorupţie, în condiţiile în care există 1.249 de dosare în care a fost începută urmărirea penală in rem sau in personam pentru această infracţiune.

Aproximativ 25% din totalul infracţiunilor trimise în judecată de DNA reprezintă infracţiune definită de art.132.

„Prin urmare, dacă intră în vigoare, această modificare ar determina închiderea unui procent important din numărul cauzelor soluţionate în prezent de către Direcţia Naţională Anticorupţie. Mai mult, articolul respectiv transpune în legislaţia română dispoziţiile art.19 privind abuzul de funcţie din Convenţia ONU privind Corupţia (Convenţia de la Merida) ratificată de România. Conform acestui articol, una dintre caracteristicile infracţiunii de corupţie este condiţia ca fapta să fie comisă în scopul obţinerii unor avantaje necuvenite pentru sine sau pentru altul”, precizează DNA.

*** La infracţiunea de dare de mită, spune DNA, modificările vor îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupţie săvârşite pentru care nu s-a formulat denunţ în termen de un an de la săvârşirii faptei, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte.

Alineatul (3) al articolului 290 Cod penal se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii acesteia”.

*** DNA arată că reducerea termenelor de prescripţie pentru anumite categorii de infracţiuni va afecta dosarele instrumentate de procurorii anticorupţie, multe dosare dintre cele aflate în instrumentare riscă să fie clasate, iar dintre cele deja trimise în judecată, multe riscă să fie finalizate cu încetarea procesului penal, pe motiv de prescrierea faptelor.

Proiectul de modificare a Codurilor penale prevede o reducere a termenelor de prescripţie: „De la 10 la 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani. De la 8 la 6 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani”.

DNA consideră că această modificare reduce nejustificat termenele de prescripţie pentru infracţiunile pedepsite cu închisoare mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani, precum şi în cazul celor pedepsite cu închisoare mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani.

„Reducerea acestor termene va influenţa activitatea desfăşurată de DNA, întrucât infracţiunile prevăzute de Legea 78/2000 se încadrează în categoria infracţiunilor pentru care se reduc termenele de prescripţie (5 ani – 20 ani), cu consecinţa clasării cauzelor, respectiv încetării procesului penal. Practic, prin această modificare, în toate cauzele DNA se vor reduce termenele de prescripţie, situaţie în care persoanele suspectate pentru comiterea faptelor de corupţie vor putea scăpa de răspunderea penală”, afirmă DNA.

*** DNA susţine că în Codul de procedură penală se introduc trei articole referitoare la comunicarea publică, însă formularea este neclară: „(3) În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca şi cum acestea ar fi vinovate decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte. (4) Prin excepţie, în cursul urmării penale sau al judecăţii, organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză. (5) În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracţiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalităţi de natură a induce în percepţia publică că acestea ar fi vinovate de săvârşirea unor infracţiuni”.

În opinia DNA, dispoziţiile respective riscă să limiteze dreptul la informare corectă şi să suscite interpretări în sensul afectării exigenţei de transparenţă pe care autorităţile publice sunt obligate să o asigure.

„Practic, opinia publică se va afla în situaţia de a fi informată numai de anumite părţi implicate în procesul penal, respectiv suspectul ori inculpatul, fără a se cunoaşte perspectiva organului judiciar”, mai spune DNA. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

VIDEO: Proteste masive în Austria faţă de restricţiile antiepidemice şi planul de impunere a vaccinării

Publicat

protest austria graz anti covid

Zeci de mii de oameni au protestat, sâmbătă, în centrul oraşului Viena faţă de restricţiile antiepidemice şi faţă de planul privind obligativitatea vaccinării, zeci de persoane fiind reţinute.

Conform estimărilor autorităţilor, la proteste au participat aproximativ 40.000 de persoane. Unii manifestanţi au aruncat cu diverse obiecte, inclusiv petarde, spre forţele de ordine, care au ripostat cu gaze lacrimogene. Zeci de manifestanţi violenţi au fost reţinuţi. Protestatarii au afişat pancarte pe care scria „Noi suntem poporul” şi „Gândesc, deci protestez”, conform site-ului DiePresse.com.

În centrul Vienei a avut loc şi un contraprotest, la care au participat aproximativ 1.200 de persoane.

Situaţia este tensionată în Austria, în contextul în care Guvernul a impus pe 19 noiembrie carantină generală, inclusiv pentru persoanele vaccinate. Din 13 decembrie, restricţiile de circulaţie ar urma să fie menţinute doar pentru persoanele nevaccinate anticoronavirus.

În plus, cancelarul Alexander Schallenberg a lansat propunerea controversată de a impune obligativitatea vaccinării de la 1 februarie. Nu există detalii despre acest plan, care va trebui însă aprobat de Parlament. Între timp, Alexander Schallenberg a anunţat că va demisiona imediat ce va fi ales noul preşedinte al Partidului Popular (ÖVP). Karl Nehammer, ministrul austriac de Interne, a fost ales, vineri, în funcţia de lider al Partidului Popular (ÖVP) şi urmează să fie confirmat în funcţia de cancelar al Austriei.

Partidele de opoziţie din Austria au denunţat restricţiile antiepidemice şi ameninţarea cu impunerea vaccinării. Herbert Kickl, liderul Partidului Libertăţii (FPÖ, extremă-dreapta), a acuzat că Austria a devenit „dictatură”.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Țara în care copiii îl așteaptă pe Moș Nicolae cu un pahar de vin. Tradiția darurilor în țările vecine

Publicat

Seara de 5 decembrie are o semnificaţie aparte pentru toţi copiii. În fiecare an, în această seară, ei îşi spală şi îşi lustruiesc pantofii, cizmele ori ghetele, aşteptând ca Moş Nicolae să le aducă daruri.

Tradiţia darurilor primite de la Moş Nicolae are origini vechi – din vremea unui personaj legendar, care a existat cu adevărat.

Acesta era un episcop cu mare credinţă în Dumnezeu, care a trăit în secolul al IV-lea – Nicolae din Myra-Lichia (undeva, pe meleagurile Turciei de astăzi), căruia îi sunt atribuite numeroase fapte bune faţă de oamenii săraci ori necăjiţi.

Citește și MESAJE de SFÂNTUL NICOLAE. URĂRI, SMS și felicitări frumoase pe care le poți trimite celor dragi de Moș Nicolae

Provenind dintr-o familie înstărită, la moartea părinţilor săi, el şi-a dăruit întreaga avere celor nevoiaşi, conform volumului ”Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.

De unde vine obiceiul cu darurile primite în ghetuțe

Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moş Nicolae este aceea a trei fete sărace – care, neavând zestre, nu puteau să se căsătorească şi urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbaţi înstăriţi. Dar Sfântul Nicolae, aflându-le necazul, a aruncat prin fereastră, fiecăreia dintre ele – în noaptea de 5 spre 6 decembrie – câte un săculeţ de bani.

Citește și MESAJE de SFÂNTUL NICOLAE. Idei de URĂRI și felicitări pe care le poți trimite celor care-și sărbătoresc onomastica

Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghetele fetelor. Probabil, de aici este obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghete, scrie sursa amintită.

Şi tot din acest motiv, copiii au grijă ca ghetele ori cizmele lor să fie foarte curate în această noapte.

Obiceiuri în România

În tradiţiile româneşti, Moş Nicolae apare, în noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie, pe un cal alb (un soi de trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii). Tot el păzeşte Soarele pentru a nu se strecura spre tărâmurile de miazănoapte şi a lăsa lumea fără lumină şi căldură, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de război (motiv pentru care este invocat în timpul luptelor), precizează volumul ”Cartea de Crăciun”.

Mai există şi obiceiul să se pună în apă, în această noapte, crenguţe de pomi fructiferi – în casă, lângă icoane -, care ar trebui să înflorească de Anul Nou. În funcţie de crenguţa pomului care a înflorit, se aşteaptă recolta bună de fructe în noul an.

La sate există obiceiul ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete şi să-şi aleagă gazda unde vor merge pentru a repeta colindele de Crăciun şi de Anul Nou.

Ziua Sfântului Nicolae, o zi a darurilor și a activităților caritabile

Legenda lui Moş Nicolae s-a răspândit în toată lumea şi a luat caracteristicile fiecărei ţări. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit o zi a darurilor ori a activităţilor cu caracter umanitar, caritabil.

În Germania, imaginea lui Moş Nicolae a apărut prin îmbinarea unei figuri păgâne cu imaginea creştină a Sfântului Nicolae, care este văzut ca un bătrân ce poartă un sac în spate şi un mănunchi de nuieluşe în mână. Copiii cuminţi primesc dulciuri din sac, iar copiii care n-au fost cuminţi primesc o nuieluşă, un cartof sau câţiva cărbuni.

Copiii din Franţa, aşteptându-l pe Moş Nicolae, lasă lângă ghetuţe un pahar de vin, iar pentru măgăruşul lui lasă doi-trei morcovi şi puţin zahăr, pentru că în regiunile din estul Franţei, cei mici ştiu că Moş Nicolae vine călare pe un măgăruş, alături de Pere Fouettard (Moş Nuieluşă), înveşmântat în negru. Moş Nicolae lasă daruri copiilor buni, iar Moş Nuieluşă le lasă celor care n-au fost cuminţi câte o nuieluşă.

În Belgia şi Luxemburg, copiii îşi aşează ghetuţele în faţa uşii şi, la fel ca micuţii francezi, pregătesc un pahar de vin pentru moşul.

Moş Nicolae este foarte iubit de copiii din Austria, care îl percep ca pe un bătrân înveşmântat asemenea unui episcop, cu o carte mare în care îngerii au scris toate faptele celor mici şi ţine în mână o nuia destinată micuţilor care nu au dat ascultare părinţilor.

În Italia, copiii aşează pe o farfurie, în seara de 5 decembrie, bileţele în care-şi scriu dorinţele, promiţându-i lui Moş Nicolae că vor fi cuminţi în anul care va veni. A doua zi, în locul bileţelelor, găsesc dulciurile lor preferate.

Moş Nicolae (Sveti Nikola) aduce cadouri în Croaţia după ce, cu o seară înainte, copiii îşi lustruiesc încălţămintea şi o aşează pe pervazurile ferestrelor, pentru a fi umplută cu daruri, dulciuri şi fructe de către generosul moş.

În Polonia, Moş Nicolae este perceput ca fiind îmbrăcat în haine episcopale, coborând din ceruri cu ajutorul unui înger şi colindând întreaga ţară mergând pe jos sau purtat într-o trăsură trasă de un cal alb. După ce intră într-o casă, Moş Nicolae ascultă rugăminţile copiilor, îi ceartă – dacă n-au fost cuminţi -, sau îi laudă – dacă au fost buni. Celor buni le dăruieşte icoane, mere roşii, portocale şi ”pierniki” (prăjiturele sfinte, făcute cu miere şi mirodenii).

În Slovacia, Moş Nicolae (Svaty Mikulas) soseşte într-o trăsură trasă de un cal. În ajun, copiii îşi aşează încălţămintea lustruită pe pervazul ferestrei sau în pragul uşii, sperând să o găsească dimineaţa încărcată cu daruri. În unele şcoli are loc sărbătoarea „Mikul Mail”, în cadrul căreia copiii îşi dăruiesc unul altuia mici cadouri.

În Slovenia, în seara anterioară zilei de Sântul Nicolae, copiii îşi aşează încălţămintea afară, în faţa uşii, aşteptând să o găsească a doua zi plină cu fructe, bomboane, monede şi mici jucării. Cel care îl însoţeşte pe Moş Nicolae, numit Parkel, pune în încălţămintea copiilor obraznici cărbuni şi cenuşă.

Înaintea zilei de Sfântul Nicolae (Szent Miklós), copiii din Ungaria îşi lustruiesc pantofii sau ghetele şi le aşează pe pervaz pentru a fi umplute de darnicul Moş. Dimineaţa, copiii găsesc în încălţăminte bomboane, portocale, nuci, mere, ciocolată şi mici cadouri. Copiii obraznici primesc nuiele sau linguri de lemn. Agerpres

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

ACTUALITATE

În ultimul mesaj video în calitate de cancelar, Angela Merkel le cere germanilor să se vaccineze împotriva coronavirusului

Publicat

Angela Merkel le-a adresat sâmbătă germanilor ultimul mesaj video săptămânal în calitate de cancelar, cerându-le solidaritate în lupta împotriva coronavirusului şi făcând un nou apel la vaccinare, transmite dpa.

„Suntem la mijlocul acestui al patrulea val al pandemiei întro situaţie foarte gravă, care în unele părţi din ţara noastră nu poate fi numită altfel decât dramatică”, a spus ea, adăugând un avertisment: „Luaţi foarte în serios acest virus perfid”.

Merkel s-a referit la „unităţi de terapie intensivă supraaglomerate”, la pacienţi grav bolnavi pentru care a fost necesar transportul aerian în alte părţi din Germania şi la numărul „groaznic de mare” de oameni care şi-au pierdut viaţa din cauza coronavirusului. „Fiecare dintre ei lasă în urmă familii sau prieteni înmărmuriţi, neajutoraţi”, ceea ce este „cu atât mai amar cu cât s-ar putea evita – cu vaccinuri eficiente şi sigure, avem cheia”.

Ajunsă aproape de sfârşitul ultimului mandat de cancelar, Merkel le-a mulţumit celor care „sunt rezonabili şi înţelegători în aceste vremuri grele” şi respectă regulile atât pentru propria protecţie, cât din grijă pentru ceilalţi. „Aceştia formează uriaşa majoritate în ţara noastră. Ei dau dovadă zilnic de spiritul civic care este atât de minunat în ţara noastră şi fără de care niciun cancelar sau guvern nu poate realiza nimic”.

Săptămânile grele care urmează pot fi depăşite printr-un efort comun. „Îmi doresc sincer să reuşim împreună”, a mai transmis ea.

Angela Merkel va fi înlocuită săptămâna viitoare de social-democratul Olaf Scholz, susţinut pentru funcţia de cancelar de o coaliţie tripartită formată cu Verzii şi Partidul Liber Democrat (FDP). AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Pedepse DURE pentru cei care îngroapă, ard sau incendiază deșeuri. Persoanele riscă închisoare de la 6 luni la 3 ani

Publicat

incendiu 1

Persoanele care îngroapă, ard sau incendiează deșeuri ar putea primi amenzi sau chiar pedepse cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, potrivit unui proiect de lege depus la Senat.

Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere, scrie ziarul Alba24.ro.

Potrivit inițiatorului, senatorul USR Popescu Ion-Dragoş, prin proiect se propune transformarea în infracţiune a acţiunii de îngropare, ardere sau incendiere a deşeurilor.

„La nivelul României, peste 29.000 de oameni mor prematur, anual, din cauze asociate poluării, iar costurile sociale sunt cele mai mari din Uniunea Europeană: peste 1.800 euro/cap de locuitor/an la nivelul României şi 3.002 euro/cap de locuitor/an la nivelul Municipiului Bucureşti, acesta fiind cel mai mare cost calculat la nivelul Uniunii.

Garda Naţională de Mediu a sesizat şi comunicat în numeroase situaţii despre aceste arderi, documentând fenomenul, dar nu are pârghii legale suficiente pentru stoparea lor”, se precizează în expunerea de motive.

Astfel, se propune completarea articolului 98, alineatul (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, care va avea următorul cuprins: 

Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:

a) poluarea prin evacuarea, în atmosferă sau pe sol, a unor deşeuri ori substanţe periculoase;

b) producerea de zgomote peste limitele admise, dacă prin aceasta se pune în pericol grav sănătatea umană;

c) continuarea activităţii după suspendarea acordului de mediu sau a autorizaţiei, respectiv a autorizaţiei integrate de mediu;

d) importul şi exportul unor substanţe şi preparate periculoase interzise sau restricţionate;

e) omisiunea de a raporta imediat despre orice accident major de către persoane ce au în atribuţii această obligaţie;

f) producerea, livrarea sau utilizarea îngrăşămintelor chimice, precum şi a oricăror produse de protecţie a plantelor neautorizate, pentru culturi destinate comercializării;

g) nerespectarea interdicţiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse de protecţie a plantelor sau îngrăşăminte chimice.

h) producţia, importul, exportul, introducerea pe piaţă sau folosirea de substanţe care diminuează stratul de ozon, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu.

i) îngroparea, arderea sau incendierea deşeuriior, cu excepţia efectuării acestor operaţiuni de către operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru activitatea de valorificare şi eliminare a deşeurilor.

sursa: senat.ro

 

Citește mai departe