Finlanda şi Suedia vor achiziţiona împreună arme de foc portabile şi arme antitanc, a anunţat miercuri Ministerul Apărării de la Helsinki, după ce în aceeaşi zi cele două state şi-au depus oficial cererile de aderare la NATO, transmite Reuters.

Cele două ţări îşi vor extinde cooperarea cu privire la achiziţiile militare, Finlanda alăturându-se unui acord privind cumpărarea de arme antitanc de la producătorul suedez Saab Dynamics, parte a grupului industrial Saab.

De asemenea, ministrul apărării finlandez Antti Kaikkonen a autorizat pregătirile pentru achiziţionarea comună de arme de foc, precum puşti de asalt, pistoale şi arme pentru protecţia personală.

Acordul referitor la armele antitanc permite cumpărarea de rachete, puşti fără recul, muniţie şi alte echipamente, indică Ministerul Apărării finlandez.

”Achiziţiile comune vor îmbunătăţi disponibilitatea echipamentului de apărare esenţial în Finlanda şi Suedia, întrucât ţările vor fi capabile să opereze prin intermediul aceluiaşi acord comercial”, adaugă ministerul citat.

Invazia militară rusă asupra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Finlanda şi Suedia cu privire la statutul lor militar. Cele două ţări vecine sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor ’90 prin intermediului programului ‘Parteneriat pentru Pace’.

Cele două state vecine intenţionează să adere simultan la NATO, organizaţie ce are în prezent 30 de state membre, inclusiv România. Agerpres

Aproape opt tone de deșeuri au strâns în doar trei zile, de pe lacul de acumulare de la Obreja de Căpâlna, Ian și Martin cu mica lor barjă de colectat deșeuri, ”Priceless”.

Cei doi fac parte din inițiativa ”Everwave”, o organizație din Aachen, Germania, care strânge deșeurile de plastic și nu numai, de prin apele din Europa, înainte că acestea să ajungă în mări și oceane.

În România și în județul Alba au ajuns printr-un proiect inițiat de Rotary Alba Iulia. Am fost alături de cei doi și de Florin Marginean, guvernator 2022-2023 Rotary District 2241 România și Republica Moldova, pentru a afla povestea inițiativei ”Everwave”, dar…

Citește mai mult pe Alba24.ro

Ambasada SUA la Kiev a fost redeschisă miercuri, după trei luni de când a fost închisă ca urmare a invaziei ruse din Ucraina, informează Reuters.

„Reîncepem oficial operaţiunile”, a declarat purtătorul de cuvânt Daniel Langenkamp, cu puţin înainte ca steagul american să fie arborat din nou pe imobil.

„Poporul ucrainean, cu asistenţa noastră de securitate, şi-a apărat patria în faţa invaziei fără scrupule a Rusiei şi, ca rezultat, drapelul SUA flutură din nou deasupra Ambasadei”, a afirmat într-o declaraţie secretarul de stat american Antony Blinken.

Pentru început vor reveni la misiune doar un număr mic de diplomaţi, a menţionat purtătorul de cuvânt.

Operaţiunile consulare nu vor fi reluate deocamdată şi rămâne valabilă atenţionarea Departamentului de stat de a evita călătoriile în Ucraina, a mai spus acesta.

Ambasada SUA s-a închis pe 14 februarie, cu 10 zile înainte de invazia rusă. Personalul ambasadei americane a petrecut primele două luni din război în Polonia. Agerpres

sursa foto: Facebook / U.S. Embassy Kyiv Ukraine 

Din punct de vedere al oportunității, legea este absolut necesară în acest moment, consideră deputatul de Cluj Viorel Băltărețu (USR PLUS). ”România are trebuie să fie independentă energetic, într-un moment critic pentru întreaga Europă, ce se confruntă cu o criză energetică semnificativă”, a declarat acesta.

”Din această perspectivă, e regretabil că guvernele anterioare nu au reușit să facă funcțională această lege încă din 2018, când ar fi fost cel mai oportun pentru România. Și asta, dacă luăm în considerare politicile europene de decarbonare, politici care permit o fereastră de timp de 10 – 15 ani în utilizarea gazelor naturale, fără penalități majore.

Pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră, avem nevoie de 4-5 ani din acest moment, așa că, în mod optimist putem considera anul 2027 ca momentul în care vom extrage aceste gaze din perimetrele marine.

Dacă ne raportăm la…

Citește mai mult pe Cluj24.ro