DNA a cerut luni la Tribunalul Bucureşti condamnarea fostului primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone la 15 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Tribunalul Bucureşti a început luni dezbaterile finale în dosarul Colectiv, în care sunt judecaţi, printre alţii, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone şi patronii clubului.

La acest termen de judecată se discută partea din dosar în care sunt judecaţi patru inculpaţi: fostul primar Cristian Popescu - Piedone, precum şi trei funcţionari din Primărie - Aurelia Iofciu (şef al Serviciului autorizări comerciale), Larisa Luminiţa Ganea (consilier superior), Ramona Sandra Moţoc (referent superior).

Procurorul DNA a solicitat condamnarea celor patru inculpaţi pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, urmând ca pedepsele să fie orientate spre maximul prevăzut de legea penală, care este de 15 ani. Procurorul i-a spus judecătorului care se ocupă de acest caz să aibă în vedere şi faptul că inculpaţii nu şi-au recunoscut vinovăţia.

Reprezentantul DNA a explicat că Piedone avea obligaţia să verifice dacă la cererea de autorizare pentru funcţionarea clubului Colectiv erau ataşate toate avizele necesare, inclusiv avizul PSI, care lipsea. Mai mult, la cererea depusă de administratorii clubului nu era ataşat un aviz pentru mediu şi nici o autorizaţie în construcţii.

Procurorul a spus că fostul primar a încălcat HG 1.739/2006 şi Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor şi a eliberat acordul şi autorizaţia de funcţionare pentru SC Colectiv Club SRL, deşi clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu.

"Inculpatul Paul Gancea s-a dus la Primărie şi a depus o cerere pentru a obţine autorizaţie de funcţionare, însă a recunoscut că nu ştia să o completeze. El a trecut acolo că este vorba de un local de 80 de locuri pe scaune, pentru că aşa i-a spus inculpata Larisa Luminiţa Ganea, pentru că, dacă trecea 100 de locuri, avea nevoie de autorizaţie de mediu. Clubul Colectiv nu avea nici autorizaţie sanitar - veterinară şi nici autorizaţie în construcţii. În interiorul clubului s-au făcut mai multe modificări şi avea nevoie de autorizare în construcţii pentru asta. (...) Primarul conduce serviciile publice şi putea oricând să facă controale şi în teritoriu şi la serviciul autorizări din Primărie. (...) Inculpatul Piedone a recunoscut în instanţă că nu a cerut niciodată de la Serviciul autorizări documentele anexă pentru a emite avizul de funcţionare. Noi apreciem că la mapa primarului trebuiau să existe toate documentele depuse de agentul economic", a adăugat procurorul.

Reprezentantul DNA a mai spus că, urmare a acţiunilor fostului primar şi celor trei funcţionari, în clubul Colectiv s-a produs o tragedie, cu pierderi de vieţi omeneşti şi vătămări corporale grave.

În zilele următoare vor fi dezbătute şi părţile din dosarul Colectiv, în care sunt inculpaţi patronii clubului şi pirotehniştii.

Pe 6 mai 2016, Piedone a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale sectorului 4 al municipiului Bucureşti.

Potrivit DNA, infracţiunea de abuz în serviciu (sub forma autoratului, respectiv a complicităţii) reţinută în sarcina inculpaţilor constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

DNA susţinea că primarul şi funcţionarii Serviciului de autorizări comerciale aveau exclusiv competenţa de a emite acorduri şi autorizaţii de funcţionare pentru societăţile comerciale cu obiect de activitate baruri, cluburi, restaurante.

Cristian Popescu-Piedone a încălcat HG 1.739/06.12.2006, art. 1 lit. g şi dispoziţiile din Legea 307/12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor, respectiv art. 14 lit. f, şi la 14 ianuarie 2015 a eliberat acordul şi autorizaţia de funcţionare pentru SC Colectiv Club SRL, deşi clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu.

Procurorii mai spuneau că Iofciu şi Ganea l-au sprijinit pe primarul sectorului 4 în emiterea celor două acte administrative, cu încălcarea dispoziţiilor legale, în sensul că cea din urmă le-a întocmit, iar prima menţionată le-a avizat.

Autorizarea funcţionării SC Colectiv Club SRL, ca unitate de alimentaţie publică fără autorizarea de securitate la incendiu, de către Piedone, cu sprijinul inculpatelor Iofciu şi Ganea, a determinat un folos necuvenit pentru firma respectivă în cuantum de peste 62.000 lei şi punerea permanent în pericol a vieţii, sănătăţii, integrităţii corporale a celor care s-au aflat în incinta clubului în perioada ianuarie - 30 octombrie 2015, prin acceptarea funcţionării acestuia în lipsa măsurilor tehnice de prevenire sau reducere a urmărilor în caz de incendiu, generatoare de risc pentru clienţi şi angajaţi.

DNA menţiona că, la data de 30 ianuarie 2015, Piedone a emis acordul şi autorizaţia de funcţionare pentru o altă societate, pentru desfăşurarea activităţilor de alimentaţie publică, deşi localul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu.

Emiterea acordului şi autorizaţiei în folosul funcţionării clubului fără autorizarea de securitate la incendiu a determinat, în opinia anchetatorilor, un folos necuvenit pentru firma respectivă, în cuantum de peste 147.000 lei şi punerea permanent în pericol a vieţii, sănătăţii, integrităţii corporale a celor care s-au aflat în incinta restaurantului în perioada ianuarie - 30 octombrie 2015 prin acceptarea funcţionării acestui club în lipsa măsurilor tehnice de prevenire sau reducere a urmărilor în caz de incendiu, generatoare de risc pentru clienţi şi angajaţi.

"Pentru prejudiciile morale şi materiale suferite ca urmare a tragediei din 30 octombrie 2015, ce a avut loc în clubul Colectiv, în perioada noiembrie 2015 - aprilie 2016, un număr de 90 de persoane au depus cereri scrise de constituire de parte civilă, dintre care 27 sunt persoane care au suferit vătămări (răni, arsuri, etc) în urma incendiului din club, iar 63 sunt moştenitori/ succesori ai celor decedaţi. Sumele cu care aceştia s-au constituit părţi civile variază între 30.000 euro şi 2.000.000 euro", mai preciza DNA. AGERPRES