Connect with us

ACTUALITATE

Dosarul Portul Constanța: 39 de inculpați, printre care și deputatul Mircea Banias, au fost achitați definitiv

Publicat



banias

Deputatul Mircea Banias, fost senator în legislaturile 2008-2012 şi 2012-2016, a fost achitat definitiv, luni, în cauza privind fapte de corupţie din Vama Port Constanţa, alături de ceilalţi 38 de inculpaţi din dosarul instrumentat de procurorii anticorupţie.

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ca nefondate apelurile formulate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dar şi de trei dintre inculpaţi, împotriva sentinţei penale din data de 22 martie 2016, pronunţată de Secţia penală.

Decizia instanţei supreme este definitivă.

Prin sentinţa pronunţată în anul 2016, instanţa a dispus achitarea lui Mircea Banias şi a altor 38 de inculpaţi, printre care (funcţii la data producerii faptelor): Eugen Bogatu – director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa; Laurenţiu Mironescu – secretar general al MAI; Sunai Cadîr – director al DRAOV Constanţa; Liviu-Adrian Durbac – şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea; Claudiu Constantin Olteanu şi Liviu Costel Bratu – ambii adjuncţi ai şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea; Adrian Sorin Pătraşcu – ofiţer de poliţie, comandant adjunct ‘Grup de nave’ Constanţa în cadrul IGPF, Ionuţ Marius Scrioşteanu – şef al Biroului Vamal Slobozia, un şef control fizic containere, inspectori şi lucrători vamali, patroni de firme şi administratori, cetăţeni de origine libaneză, iordaniană, siriană, chineză, care erau intermediari vamali.

De asemenea, judecătorii au dispus ridicarea sechestrului pus de procurori pe bunurile inculpaţilor şi au constatat că persoana vătămată SC Adidas AG, prin reprezentant SC Frisch&Partners SRL, nu s-a constituit parte civilă în dosar.

Mircea Banias a fost trimis în judecată de DNA în aprilie 2012 pentru săvârşirea mai multor infracţiuni: iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, trafic de influenţă şi instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei alţi 38 de inculpaţi, membri ai unui grup infracţional care controla, potrivit DNA, activităţile de import-export din cadrul Direcţiei regionale vamale Constanţa, prin perceperea unor sume de bani pentru procesarea vamală a mărfurilor, indiferent dacă erau introduse licit sau ilicit.

Conform DNA, în perioada mai 2010 – martie 2011, la nivelul instituţiilor vamale şi portuare din Constanţa s-a constituit un grup infracţional organizat având ca scop controlul activităţilor de import – export de mărfuri, prin birourile vamale de pe raza Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Constanţa.

“Astfel, crearea unei reţele de taxare ilicită a containerelor cu mărfuri introduse în ţară prin punctele vamale a permis introducerea în ţară de mărfuri contrafăcute, mărfuri interzise la import, mărfuri ce nu sunt însoţite de avizele sau autorizaţiile necesare, mărfuri de altă natură sau în alte cantităţi decât cele declarate în vamă, falsificarea sistematică a documentelor de achiziţie externă a mărfurilor, mărfuri flagrant subevaluate, mărfuri provenind de la societăţi comerciale ori din ţări ce necesită taxarea antidumping, fără perceperea acestor taxe. În cadrul reţelei, cu un mecanism bine stabilit de colectare şi redistribuire a banilor, erau percepute sume de bani ilicite, inclusiv pentru deblocarea din vamă a mărfurilor introduse licit în România, care, în caz contrar, erau amânate de la controlul vamal”, susţineau procurorii.

Sumele de bani erau cerute cu o frecvenţă zilnică, în cuantum cuprins între 250 USD şi 13.000 USD pentru fiecare transport.

DNA preciza că, la data de 22 octombrie 2010, senatorul Mircea Banias a cerut şi a primit de la Eugen Bogatu, director al Direcţiei Domenii Portuar, mai multe produse provenind din mărfurile confiscate şi aflate în gestiunea Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, pretinzând că ar avea influenţă asupra unor funcţionari publici, astfel încât să îi determine să facă sau, după caz, să nu facă, acte ce intră în atribuţiile de serviciu ale acestora, în sensul susţinerii intereselor grupului.

Bunurile respective ar fi fost puse la dispoziţia lui Mircea Banias prin intermediul lui Dragoş-Iulian Tudoran (comisionar vamal) şi Horia-Dan Tudoran, fratele acestuia, lucrător vamal responsabil de confiscările vamale.

În data de 3 iunie 2010, în calitate de preşedinte al organizaţiei municipale Constanţa a unui partid politic, Laurenţiu Mironescu i-ar fi cerut lui Aurelian Cătălin Pilcă suma de 8.000 lei pentru câştigarea alegerilor interne ale organizaţiei.

“Inculpatul Pilcă i-a promis că îi va da suma de bani cerută. În 5 iunie 2010, cu ocazia alegerilor interne desfăşurate la organizaţia municipală Constanţa a acelui partid, inculpatul Mironescu a fost ales prim-vicepreşedinte al organizaţiei. În schimbul sumei de bani, Mironescu a promis să îşi folosească influenţa politică pe care pretindea că ar avea-o asupra ministrului Transporturilor pentru ca inculpatul Pilcă să fie numit director în cadrul Companiei Naţionale Administrarea Porturilor Maritime Constanţa SA, ulterior acesta urmând să lase locul unei persoane alese de inculpatul Pilcă şi de ceilalţi membri ai grupului infracţional. În pofida acestei promisiuni, Pilcă nu a ocupat funcţia respectivă”, mai susţinea DNA. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Pentru prima dată de la începutul pandemiei, în regiunea italiană Lombardia nu s-a înregistrat niciun deces cauzat de coronavirus, în utimele 24 de ore

Publicat

Pentru prima dată de la începutul pandemiei, regiunea italiană Lombardia nu a înregistrat niciun deces cauzat de coronavirus, în ultimele 24 de ore. Asta în condițiile în care zona a fost cea mai afectată din Italia, din cauza coronavirusului.

Și la nivel național s-au înregistrat date optimiste, înregistrându-se, în ultimele 24 de ore doar 50 de decese, potrivit datelor furnizate de Serviciul de Protecţie Civilă.

În total, de la începutul pandeniei, în Italia s-au înregistrat 32.785 de decese, iar 229.858 de persoane s-au infectat cu COVID-19.

În Italia, cele mai multe cazuri de infectare s-au înregistrat în regiunea Lombardia –  87.110, dintre şi 15.840 de persoane au decedat.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Opt pacienți şi cinci angajaţi ai unui centru pentru tineri cu HIV din Vrancea, testaţi pozitiv cu COVID-19

Publicat

Opt beneficiari şi cinci angajaţi de la Centrul “Sfânta Maria” din Goleşti al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Vrancea, în care sunt internaţi tineri cu HIV, au fost testaţi pozitiv cu COVID-19, în urma unei anchete epidemiologice, au informat, marţi, reprezentanţii instituţiei.

“La Centrul ‘Sfânta Maria’ din Goleşti avem opt beneficiari depistaţi pozitivi, dintre care şapte internaţi la Spitalul Municipal Adjud şi unul la secţia de Boli infecţioase a Spitalul Judeţean de Urgenţă ‘Sfântul Pantelimon’ Focşani. Numărul total de angajaţi depistaţi pozitiv ar fi de cinci, dar, între timp, o persoană s-a negativizat, având două teste consecutive negative, unul duminică şi unul luni”, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al DGASPC Vrancea, Adina Lăscan.

Prezenţa virusului SARS-CoV-2 în cadrul centrului rezidenţial a fost descoperită după ce unul dintre beneficiari a ajuns la spital şi a fost testat pentru noul coronavirus.

“În cursul săptămânii trecute, una dintre beneficiare ar fi manifestat o inflamare a ganglionilor. A fost prezentată pentru consult medical la Unitatea de Primiri Urgenţe a SJU Focşani.Când a ajuns la spital, i s-a făcut şi testul pentru COVID-19, care a ieşit pozitiv. În urma anchetei epidemiologice au fost testaţi toţi beneficiarii, în număr de 14, precum şi toţi angajaţii centrului. În momentul de faţă, atât beneficiarii, cât şi personalul sunt asimptomatici”, a precizat Adina Lăscan.

Potrivit acesteia, Centrul Rezidenţial “Sfânta Maria” de la Goleşti a fost complet izolat încă din data de 10 martie, lucrându-se în ture succesive a câte două săptămâni de izolare, iar după încetarea stării de urgenţă, în centru se continuă cu o schemă de lucru prelungită.

Centrul “Sfânta Maria” este a doua structură rezidenţială a DGASPC Vrancea în care s-au înregistrat cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19. În cursul lunii aprilie, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică Vrancea, la Centrul Rezidenţial pentru Persoane Vârstnice (CRPV) Odobeşti s-au înregistrat un număr de 41 de cazuri de COVID-19, dintre care 25 în rândul beneficiarilor şi 16 în rândul angajaţilor. În prezent, un singur beneficiar al CRPV se mai află internat în spital. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste 1,5 milioane hectare de culturi agricole, calamitate de secetă

Publicat

În România avem 1,6 milioane de hectare de culturi agricole calamitate de secetă, iar 941.000 de hectare au fost deja verificate, a declarat, luni, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

“În ceea ce priveşte procesele verbale de constatare a pagubelor, din înştiinţările făcute de către fermieri, sunt 1,6 milioane hectare calamitate, din ceea ce s-a verificat până acum – 941.000 de hectare. Sigur, aceste echipe de constatare a dimensiunii pagubelor lucrează continuu şi sâmbătă şi duminică, pentru că noi, la finele lunii mai, vrem să avem încheiate aceste procese verbale, iar până la 15 iunie să avem sintezele pe judeţe, pe comune, pe parcele, ca să ştim cum anume vom face despăgubirile”, a spus Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii a făcut un apel la fermieri şi la cei care fac parte din echipele de constatare, pentru că în unele judeţe,
“suprafeţele consemnate calamitate se apropie sau chiar depăşesc suprafeţele raportate în toamnă ca fiind însămânţate”.

“Vreau să fac un apel şi la fermieri, dar în primul rând la cei care fac parte din comisiile de constatare, pentru că în unele judeţe suprafeţele consemnate calamitate se apropie sau chiar depăşesc suprafeţele raportate în toamnă ca fiind însămânţate. Probabil, fie în toamnă s-au raportat greşit acele suprafeţe, fie echipele care constată şi fac procesele verbale nu îşi fac întotdeauna treaba. Noi vrem să-i despăgubim pe toţi cei care sunt păgubiţi, dar datele după care calculăm şi vom face aceste despăgubiri trebuie să fie date reale”, a adăugat Adrian Oros. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Europa relaxează şi mai mult restricţiile impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului

Publicat

Ţările europene relaxează gradual restricţiile impuse pentru a limita răspândirea COVID-19, în contextul în care numărul noilor cazuri de infectare cu noul coronavirus rămâne în general scăzut comparativ cu perioada de vârf, notează luni dpa.

În Austria, autorităţile intenţionează să relanseze la finalul lunii mai viaţa culturală prin autorizarea evenimentelor evenimentelor cu cel mult 100 de spectatori. Aceştia vor trebui să păstreze între ei o distanţă de cel puţin 1 metru.

Începând de luni, 25 mai, autorităţile de la Copenhaga le permit persoanelor cu reşedinţa permanentă în ţările nordice şi în Germania să călătorească pe teritoriul danez dacă ele deţin o casă de vacanţă în Danemarca sau logodnicul, partenerul ori bunicul este cetăţean danez.

O decizie privind redeschiderea frontierelor, care sunt închise de la jumătatea lunii martie, este încă în aşteptare. Guvernul danez urmează să furnizeze până vineri informaţii despre redeschiderea sezonului turistic, ţinând cont de evoluţiile epidemiologice.

În Germania, restricţiile pentru încetinirea propagării noului coronavirus sunt relaxate în grade diferite în cele 16 landuri. Restaurantele urmează să fie deschise în întreaga ţară începând de luni.

Unele landuri, precum Mecklenburg – Pomerania Inferioară (nord-est), hotelurile din staţiunile de la Marea Baltică sunt în prezent deschise germanilor cu reşedinţa în alte landuri. Hotelurile din Berlin, Brandenburg şi Saxonia Inferioară sunt redeschise de luni, iar cele din landul Baden-Wurrtemberg începând din 29 mai.

În Bavaria (sud-est), sunt redeschise de luni părţile indoor ale restaurantelor. Terasele în aer liber sunt deja redeschise, dar barurile rămân închise. În Saxonia-Anhalt, barurile pot fi deschise din nou începând din 28 mai.

De asemenea, în Berlin, Brandenburg, Saxonia Inferioară şi Mecklenburg – Pomerania Inferioară de luni sunt redeschise piscinele în aer liber.

Începând din 25 mai, în Grecia călătorii neaflaţi în carantină pot lua feriboturile din partea continentală a ţării către insulele din Marea Egee şi Marea Ionică.

La finalul lunii mai, autorităţile elene urmează să anunţe lista ţărilor ai căror cetăţeni vor putea călători în Grecia fără a intra în carantină timp de 14 zile. Primele zboruri internaţionale către Atena sunt prevăzute pentru 15 iunie. De la 1 iulie, toate aeroporturile regionale vor fi redeschise pentru zborurile din străinătate.

În Islanda, sunt permise din nou începând de luni, 25 mai, evenimentele cu cel mult 100 de participanţi.

Relaxarea măsurilor de izolare continuă şi în Italia prin redeschiderea din 25 mai a sălilor de fitness şi a piscinelor, iar din 15 iunie a cinematografelor şi a teatrelor. Italia intenţionează să primească din nou turişti străini de la 3 iunie.

De la 30 mai, în Lituania vor fi permise evenimentele publice sau private cu maximum 30 de persoane, cu condiţia respectării regulilor de igienă şi de distanţare fizică. Elevii din şcolile primare pot reveni la cursuri de luni (25 mai), iar redeschiderea celorlalte niveluri de învăţământ este prevăzută pentru 1 iunie.

Începând de luni, 25 mai, Polonia le permite şcolilor primare să primească din nou elevi, dar lasă decizia la latitudinea conducerii fiecărei instituţii de învăţământ. Universităţile vor putea găzdui cursurile pentru studenţii din anii terminali şi pe cele care nu pot fi ţinute online.

În Spania, oraşele Madrid şi Barcelona, cele mai afectate de coronavirus din Spania, au intrat de luni în prima etapă a planului în patru faze pentru revenirea la condiţii normale.

În prima fază, este permisă doar intrarea unei treimi din numărul obişnuit de persoane în biserici, muzee şi magazine. De asemenea, sunt permise grupurile de cel mult 10 persoane. Totuşi, continuă să se aplice restricţii în privinţa plimbării şi a activităţilor sportive – acestea sunt permise pentru câte cel mult două persoane, dimineaţa şi seara, pentru cetăţenii cu vârste între 14 şi 70 de ani.

Celelalte intervale de timp sunt alocate pentru părinţi cu copii şi pentru persoane peste 70 de ani. Ieşirea din casă pentru cumpărături este permisă în orice interval orar.

Aceste măsuri de relaxare au fost deja adoptate de celelalte regiuni din Spania, care au trecut de luni dimineaţa la faza a doua a planului. AGERPRES

Citește mai departe