Connect with us

ACTUALITATE

Dosarul Portul Constanța: 39 de inculpați, printre care și deputatul Mircea Banias, au fost achitați definitiv

Publicat



banias

Deputatul Mircea Banias, fost senator în legislaturile 2008-2012 şi 2012-2016, a fost achitat definitiv, luni, în cauza privind fapte de corupţie din Vama Port Constanţa, alături de ceilalţi 38 de inculpaţi din dosarul instrumentat de procurorii anticorupţie.

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ca nefondate apelurile formulate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dar şi de trei dintre inculpaţi, împotriva sentinţei penale din data de 22 martie 2016, pronunţată de Secţia penală.

Decizia instanţei supreme este definitivă.

Prin sentinţa pronunţată în anul 2016, instanţa a dispus achitarea lui Mircea Banias şi a altor 38 de inculpaţi, printre care (funcţii la data producerii faptelor): Eugen Bogatu – director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa; Laurenţiu Mironescu – secretar general al MAI; Sunai Cadîr – director al DRAOV Constanţa; Liviu-Adrian Durbac – şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea; Claudiu Constantin Olteanu şi Liviu Costel Bratu – ambii adjuncţi ai şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea; Adrian Sorin Pătraşcu – ofiţer de poliţie, comandant adjunct ‘Grup de nave’ Constanţa în cadrul IGPF, Ionuţ Marius Scrioşteanu – şef al Biroului Vamal Slobozia, un şef control fizic containere, inspectori şi lucrători vamali, patroni de firme şi administratori, cetăţeni de origine libaneză, iordaniană, siriană, chineză, care erau intermediari vamali.

De asemenea, judecătorii au dispus ridicarea sechestrului pus de procurori pe bunurile inculpaţilor şi au constatat că persoana vătămată SC Adidas AG, prin reprezentant SC Frisch&Partners SRL, nu s-a constituit parte civilă în dosar.

Mircea Banias a fost trimis în judecată de DNA în aprilie 2012 pentru săvârşirea mai multor infracţiuni: iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, trafic de influenţă şi instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei alţi 38 de inculpaţi, membri ai unui grup infracţional care controla, potrivit DNA, activităţile de import-export din cadrul Direcţiei regionale vamale Constanţa, prin perceperea unor sume de bani pentru procesarea vamală a mărfurilor, indiferent dacă erau introduse licit sau ilicit.

Conform DNA, în perioada mai 2010 – martie 2011, la nivelul instituţiilor vamale şi portuare din Constanţa s-a constituit un grup infracţional organizat având ca scop controlul activităţilor de import – export de mărfuri, prin birourile vamale de pe raza Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Constanţa.

“Astfel, crearea unei reţele de taxare ilicită a containerelor cu mărfuri introduse în ţară prin punctele vamale a permis introducerea în ţară de mărfuri contrafăcute, mărfuri interzise la import, mărfuri ce nu sunt însoţite de avizele sau autorizaţiile necesare, mărfuri de altă natură sau în alte cantităţi decât cele declarate în vamă, falsificarea sistematică a documentelor de achiziţie externă a mărfurilor, mărfuri flagrant subevaluate, mărfuri provenind de la societăţi comerciale ori din ţări ce necesită taxarea antidumping, fără perceperea acestor taxe. În cadrul reţelei, cu un mecanism bine stabilit de colectare şi redistribuire a banilor, erau percepute sume de bani ilicite, inclusiv pentru deblocarea din vamă a mărfurilor introduse licit în România, care, în caz contrar, erau amânate de la controlul vamal”, susţineau procurorii.

Sumele de bani erau cerute cu o frecvenţă zilnică, în cuantum cuprins între 250 USD şi 13.000 USD pentru fiecare transport.

DNA preciza că, la data de 22 octombrie 2010, senatorul Mircea Banias a cerut şi a primit de la Eugen Bogatu, director al Direcţiei Domenii Portuar, mai multe produse provenind din mărfurile confiscate şi aflate în gestiunea Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, pretinzând că ar avea influenţă asupra unor funcţionari publici, astfel încât să îi determine să facă sau, după caz, să nu facă, acte ce intră în atribuţiile de serviciu ale acestora, în sensul susţinerii intereselor grupului.

Bunurile respective ar fi fost puse la dispoziţia lui Mircea Banias prin intermediul lui Dragoş-Iulian Tudoran (comisionar vamal) şi Horia-Dan Tudoran, fratele acestuia, lucrător vamal responsabil de confiscările vamale.

În data de 3 iunie 2010, în calitate de preşedinte al organizaţiei municipale Constanţa a unui partid politic, Laurenţiu Mironescu i-ar fi cerut lui Aurelian Cătălin Pilcă suma de 8.000 lei pentru câştigarea alegerilor interne ale organizaţiei.

“Inculpatul Pilcă i-a promis că îi va da suma de bani cerută. În 5 iunie 2010, cu ocazia alegerilor interne desfăşurate la organizaţia municipală Constanţa a acelui partid, inculpatul Mironescu a fost ales prim-vicepreşedinte al organizaţiei. În schimbul sumei de bani, Mironescu a promis să îşi folosească influenţa politică pe care pretindea că ar avea-o asupra ministrului Transporturilor pentru ca inculpatul Pilcă să fie numit director în cadrul Companiei Naţionale Administrarea Porturilor Maritime Constanţa SA, ulterior acesta urmând să lase locul unei persoane alese de inculpatul Pilcă şi de ceilalţi membri ai grupului infracţional. În pofida acestei promisiuni, Pilcă nu a ocupat funcţia respectivă”, mai susţinea DNA. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Majoritatea angajaţilor de la Termocentrala Mintia s-au înscris pe listele de disponibilizări

Publicat

Cea mai mare parte dintre angajaţii Termocentralei Mintia au depus cereri pentru a fi incluşi pe listele de disponibilizări de la Complexul Energetic Hunedoara (CEH), 530 dintre cei aproximativ 700 de salariaţi ai unităţii fiind dispuşi să plece din companie, relevă datele centralizate vineri de conducerea CEH.

Alţi 887 de angajaţi din sectorul de minerit al Văii Jiului au decis să înainteze cereri pentru a fi incluşi pe listele de disponibilizări, a declarat, pentru AGERPRES, administratorul special al CEH, Cristian Roşu.

Conducerea CEH a decis să prelungească până vineri, 21 mai, termenul până la care pot fi depuse cereri de către cei care doresc să fie disponibilizaţi din cadrul societăţii, după ce, iniţial, acesta fusese anunţat pentru joi, 13 mai.

“Termenul pentru depunerea cererilor a fost prelungit până vineri, 21 mai, la ora 13,00. Am luat această decizie pentru că există o dorinţă mare de înscriere pe liste şi vrem să oferim această posibilitate tuturor celor care doresc să depună cereri”, a precizat administratorul special al CEH.

Angajaţii Complexului Energetic Hunedoara (CEH) care doresc să plece din cadrul companiei prin procedura de disponibilizare colectivă ar putea beneficia de o compensaţie în bani în valoare de aproape 10.000 de euro şi de venituri de completare, potrivit propunerilor formulate de conducerea societăţii şi sindicate.

Administraţia şi Sindicatul “Muntele”, reprezentativ la nivelul CEH, au modificat Contractul Colectiv de Muncă al societăţii, în sensul în care persoanele disponibilizate vor primi plăţi compensatorii în sumă brută de 49.998 lei, de la bugetul de stat, venitul urmând să fie impozitat cu 10%.

De asemenea, angajaţii din minerit vor primi venituri de completare timp de 4 ani, iar cei din sectorul energetic vor beneficia de aceste sume pentru o perioadă de doi ani.

Administratorul special al CEH a arătat că disponibilizările de personal vor face obiectul unei Ordonanţe de Urgenţă ce va fi discutată într-o şedinţă de Guvern.

Pe de altă parte, Sindicatul Solidaritatea Hunedoara, de la Termocentrala Mintia, nu a recomandat angajaţilor să completeze cererile de disponibilizare motivând, între altele, că nu există o ordonanţă sau hotărâre de guvern prin care să fie susţinută suportarea cheltuielilor de la bugetul de stat. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Premierul Cîţu: De la 1 iunie se va lua o decizie privind purtarea sau nu a măştii de către cei vaccinaţi la muncă

Publicat

Arhivă foto

Premierul Florin Cîţu a afirmat sâmbătă seara că o decizie în privinţa purtării sau nu a măştii la locul de muncă, acolo unde sunt doar persoane vaccinate, va fi luată de la 1 iunie.

“Încă nu este o decizie clară. După 1 iunie vom lua această decizie. Este în ordinul ministrului Sănătăţii. Cred că este o decizie luată înainte de analiza foarte bine.

De la 1 iunie stabilim acest lucru. Deocamdată cu mască la locul de muncă, la interior. (…) După 1 iunie vorbim de alte modificări”, a spus Cîţu, la Teatrul Naţional Bucureşti.

Prim-ministrul a mai spus că de la 1 iunie Guvernul va modifica actele normative necesare pentru desfăşurarea în siguranţă a evenimentelor culturale.

Actele normative vor fi modificate

“Vom modifica actele normative necesare, pentru a crea cadrul legal necesar ca să putem să mergem în acea etapă. În acest moment noi am prezentat în decizia CNSU următoarele etape, ca să foarte clar pentru români la ce să se aştepte”, a precizat Cîţu.

Întrebat dacă toţi românii vor avea acces la spectacole după 1 iunie, premierul Cîţu a spus: “Pentru toţi românii… depinde, dacă sunt vaccinaţi sau nu.

Aţi văzut că fiecare eveniment, în interior sau în exterior, are anumite criterii (referitoare n.r.) la număr de persoane la interior, dacă persoanele sunt vaccinate, dacă organizatorii îşi asumă că persoanele sunt vaccinate, atunci vorbim de alt număr de persoane”, a spus premierul.

Referitor la o eventuală falsificare a actelor care atestă vaccinarea, Florin Cîţu a precizat că la TNB “s-a verificat foarte uşor” şi că “putem să discutăm de soluţii” pentru că “suntem în anul 2021”.

“Astăzi am intrat aici cu un buletin”, a spus premierul.

În altă ordine de idei, Cîţu a menţionat că “România a luat decizia, poate unică în Uniunea Europeană, de a permite cetăţenilor care vin din zona verde să intre în România, turiştii, fără niciun fel de documente care să ateste dacă sunt sau nu vaccinaţi, doar cu documentele necesare pentru a intra în România”.

Premierul Florin Cîţu a fost prezent sâmbătă seara la spectacolul-pilot cu piesa “Dineu cu proşti” de Francis Veber, la Teatrul Naţional Bucureşti.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Alertă de vreme severă imediată: Cod galben de furtuni în Prahova, Ilfov și Dâmbovița

Publicat

Administrația Națională de Meteorologie a emis, sâmbătă seară, alerte de vreme severă imediată pentru localități din județele Prahova, Ilfov și Dâmbvovița.

Potrivit meteorologilor, până la ora 20:30, sunt așteptate averse ce vor cumula 20…25 l/mp, izolat grindină de mici dimensiuni, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului.

Zone vizate:

Județul Prahova: Puchenii Mari, Poienarii Burchii, Șirna și Gorgota;
Județul Ilfov:
Buftea, Otopeni, Periș, Balotești, Snagov, Ciolpani, Mogoșoaia, Tunari și Corbeanca;
Județul Dâmboviţa:
Cornești, Răcari, Crevedia, Cojasca, Ciocănești, Tărtășești, Niculești, și Butimanu.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Un nou record: 119.021 de persoane s-au vaccinat în ultimele 24 de ore

Publicat

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 informează că în ultimele 24 de ore au fost administrate 119.021 de doze de vaccin, dintre care 100.749 – Pfizer, 7.540 – Moderna, 8.309 – AstraZeneca şi 2.423 – Johnson&Johnson, potrivit datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Sănătate Publică prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Conform unui comunicat al CNCAV, transmis sâmbătă AGERPRES, 51.938 de persoane au fost vaccinate cu prima doză şi 67.083 de persoane cu cea de-a doua.

De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 6.638.418 de doze unui număr de 3.886.249 de persoane, dintre care 1.134.080 au primit o doză şi 2.752.169 şi pe cea de-a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 66 de reacţii adverse – 9 de tip local şi 57 de tip general.

De la începutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 15.249 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca – 1.629 de tip local şi 13.620 de tip general.

CNCAV menţionează că 145 de reacţii adverse sunt în curs de investigare. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate