Plenul Parlamentului se va reuni pe 29 iunie pentru dezbaterea şi supunerea la vot a moţiunii de cenzură depuse de parlamentarii PSD, a anunţat joi preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban.

El a menţionat că este posibil ca în aceeaşi şedinţă să fie numită şi Cristina Pocora ca preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA).

“Am decis înscrierea pe ordinea de zi a viitoarei şedinţe a plenului, indiferent că e şedinţa de marţi în care se dezbate şi se votează moţiunea de cenzură sau va fi o altă şedinţă convocată, şi numirea preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului. Conform procedurilor legale, după respingerea raportului CNA este demis de drept preşedintele. Lucrul acesta s-a întâmplat. Procedura de numire a noului preşedinte presupune o alegere între membrii CNA, alegere care a avut loc, doamna Cristina Ancuţa Pocora fiind votată pentru funcţia de preşedinte. Vom înscrie pe ordinea de zi a plenului decizia de numire a noului preşedinte al CNA”, a spus Orban.

Parlamentarii PSD au depus, miercuri, o moţiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Florin Cîţu.

Moţiunea este intitulată “România eşuată. Recordul ‘fantastic’ al Guvernului Cîţu”, iar în textul acesteia social-democraţii susţin că guvernarea PNL-USR-UDMR “conduce economia României spre prăpastie cu o viteză uluitoare”.

Documentul a fost citit, miercuri, în plenul reunit de liderul grupului senatorilor PSD, Lucian Romaşcanu. AGERPRES

Plenul reunit al Parlamentului de luni în care urma să fie numit Fabian Gyula în funcţia de Avocat al Poporului se amână pentru a dată ulterioară pronunţării Curţii Constituţionale pe sesizarea formulată de PSD referitoare la revocarea lui Renate Weber de la conducerea acestei instituţii.

“Deşi iniţial era prevăzut să facem plenul luni pentru numirea Avocatului Poporului, pentru că am văzut că este programată decizia Curţii Constituţionale pentru data de 29 iunie, am decis să facem săptămâna viitoare, la o dată ulterioară pronunţării Curţii Constituţionale pe sesizarea formulată de PSD”, a afirmat, joi, după şedinţa Birourilor permanente reunite, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban.

Întrebat ce va face dacă CCR va amâna decizia, Orban a răspuns că într-o şedinţă a Coaliţiei se va analiza soluţia care trebuie adoptată.

Comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat, miercuri, cu majoritate de voturi, aviz favorabil pentru ca Fabian Gyula să ocupe funcţia de Avocatul Poporului.

Fabian Gyula este singurul care şi-a depus candidatura pentru această funcţie. AGERPRES

Odată cu încetinirea imigraţiei din UE, guvernul german se teme că firmele locale se vor confrunta în continuare cu un deficit uriaş de forţă de lucru calificată, potrivit The Local, citat de ZF.

Anii trecuţi, pentru a rezolva această problemă, guvernul de la Berlin a derulat un program de acordare de vize de muncă pentru persoane din state din afara UE. Cel mai mult au beneficiat muncitorii din Balcani.

Comisarul german al integrării Annette Widmann-Mauz a avertizat că economia germană are nevoie „disperată“ de muncitori calificaţi. Companiile germane duc deja lipsă de aproximativ 270.000 de muncitori calificaţi, bărbaţi şi femei.

Potrivit comisarului german, acest lucru se datorează în parte unei scăderi a imigraţiei de forţă de muncă calificată din UE, incluzând ingineri, asistente medicale, bucătari, meşteşugari.

„Numărul de muncitori supli­mentari sosiţi din UE în Germania a scăzut cu aproximativ 25% anul trecut“, a declarat aceasta.

O gamă largă de industrii ger­ma­ne, printre care construcţiile, industria alimentară şi a serviciilor de îngrijire, au ajuns să depindă masiv de o forţă de muncă în mare parte imigrantă provenind din UE în ultimii ani.

Pe seama acestei forţe de muncă se poate pune un procent de 0,2% din creşterea anuală a economiei germane din ultimii ani, a explicat Widmann-Mauz.

Deşi pandemia pare să fi exacerbat problema, guvernul german încearcă de mai mulţi ani să reducă acest deficit.

În 2019, acesta a elaborate un proiect de lege pentru a înlesni migrarea muncitorilor cu calificări vocaţionale în Germania. Legea a intrat în vigoare în martie 2020, luna primului lockdown naţional al ţării.

În acel moment, aproximativ 30% din companiile germane se confruntau cu deficite de forţă de muncă, potrivit indicatorului KfW-ifo.

Deficitul de muncitori calificaţi a scăzut uşor în lunile următoare, dar mai apoi a crescut din nou în această primăvară. Potrivit unui raport recent al KfW-ifo, 23,7% din companiile germane au raportat un deficit de muncitori calificaţi în aprilie 2021.

„La sfârşitul anului, proporţia ar urma să fie la fel de mare ca înainte de criză“, se avertizează în raport.

Potrivit schengenvisainfo.com, autorităţile germane au reuşit să acorde 30.200 de vize unor muncitori calificaţi din ţări terţe în perioada 1 martie-31 decembrie 2020.

Printre cei mai importanţi beneficiari s-au numărat muncitori înalt calificaţi din patru ţări din Balcanii de Vest: Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo şi Albania. MEDIAFAX

Guvernul are ca obiectiv descurajarea achiziţionării de automobile vechi, a afirmat joi, la Iaşi, în cadrul unei conferinţe de presă, vicepremierul Dan Barna.

El a precizat că “România trebuie să înceteze să mai fie circuitul de rable al Europei”.

“Printre angajamentele luate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe zona aceasta vorbim de strategia pe naval, vorbim de strategie pe siguranţă rutieră, vorbim de modalitatea de taxare pe transportul greu de mărfuri şi, de asemenea, vorbim de un obiectiv legat de descurajarea achiziţionării de automobile vechi. România trebuie să înceteze să mai fie, nu ştiu cum să spun, circuitul de rable al Europei astfel încât să avem un mediu mai curat, pentru că o parte din poluare vine tocmai din faptul că avem maşini foarte vechi în parcul auto îmbătrânit”, a afirmat Barna.

Vicepremierul a reiterat că “PNRR este în momentul de faţă în consultări la Comisia Europeană, pentru a ajunge la varianta finală care va fi adoptată undeva spre sfârşitul verii”.

“În cadrul acestui program vorbim de 7,6 miliarde de euro, cea mai mare sumă dintre programele de redresare aprobate la nivel european, cea mai mare sumă alocată infrastructurii şi aceasta este o reuşită, îndrăznesc să spun, în ceea ce înseamnă finanţare europeană prin redresare şi rezilienţă şi îl felicit pe Cătălin Drulă pentru consistenţa programului trimis la Bruxelles. În acest program sunt 3 miliarde euro pe domeniul rutier şi 3,8 miliarde pe zona feroviară, iar din această resursă, şi pe feroviar, dar în special pe infrastructura rutieră, o parte importantă vine în Moldova, cu cele două bucăţi de autostrăzi prezentate în program, A7 şi A8. Este o prioritate ca sistemul acesta feroviar să redevină funcţional, să redevină eficient din punct de vedere al timpului de deplasare şi toate investiţiile avute în vedere (…), toate aceste investiţii îşi propun pe de o parte să electrifice bucăţi importante din reţeaua existentă şi să reabiliteze, astfel încât viteza de trafic să crească până spre 30%, astfel încât, repet, să defină eficient şi interesant să călătoreşti pe calea ferată”, a adăugat Dan Barna. AGERPRES