Connect with us

ACTUALITATE

Două noi focare de COVID-19 în Prahova la un spital din Azuga și la un penitenciar

Publicat



Două noi focare de COVID-19 au fost depistate de autorităţile sanitare prahovene la Spitalul de ortopedie şi traumatologie Azuga, unde 20 de persoane sunt confirmate ca infectate cu noul coronavirus, şi la Penitenciarul de Femei de la Târgşor, unde au fost testate pozitiv zece deţinute.

Potrivit datelor comunicate, vineri, de Direcţia de Sănătate Publică Prahova, la Spitalul Azuga 16 cazuri sunt înregistrate în rândul personalului medico-sanitar şi auxiliar, trei în rândul pacienţilor, iar un caz este la serviciul de pază, care este externalizat.

Pacienţii au fost externaţi şi izolaţi la domiciliu sub monitorizarea medicului de familie, iar personalul infectat s-a izolat, de asemenea, la domiciliu.

Un alt focar este la Penitenciarul de Femei, secţia cu regim semi-deschis. Iniţial, o deţinută a prezentat simptomatologie sugestivă COVID-19, fiind testată pozitiv.

Cele nouă colege de cameră au fost testate în data de 25 octombrie, rezultatele tuturor fiind pozitive. Toate cazurile sunt internate şi monitorizate la Spitalul Jilava, iar ancheta epidemiologică este în derulare.

Prefectura Prahova a raportat, vineri, 152 de cazuri noi de COVID-19 şi 11 decese asociate acestei boli, fiind vorba despre 6 femei cu vârste între 30 şi 84 de ani şi cinci bărbaţi cu vârste între 50 şi 77 de ani.

Victimele aveau comorbidităţi, cu excepţia unui bărbat de 58 de ani în dosarul căruia nu figurează nicio afecţiune.

Incidenţa cumulată a cazurilor active (din ultimele 14 zile) din judeţ, raportată la 1.000 de locuitori este de 1,85.

Din cele 412 locuri destinate îngrijirii pacienţilor cu COVID-19, 357 sunt ocupate. La ATI, toate locurile alocate bolnavilor cu SARS-CoV-2 au fost raportate ca fiind ocupate. Agerpres

ACTUALITATE

Cel mai grav bilanț înregistrat în Italia de la începutul pandemiei. Aproape 1.000 de decese pentru o singură zi

Publicat

Italia a confirmat în ultimele 24 de ore 993 de noi decese asociate COVID-19, cel mai grav bilanţ înregistrat în această ţară de când a început pandemia, la jumătatea lunii februarie, potrivit buletinului informativ transmis joi de Ministerul italian al Sănătăţii, potrivit agenţiei EFE.

Numărul total al deceselor asociate noului coronavirus ajunge astfel în Italia la 58.038.

Joi au fost confirmate 23.225 de noi cazuri de infectare, cea mai mare creştere din ultimele patru zile. Dar în ultimele 24 de ore a crescut şi numărul testelor, fiind procesate peste 226.000 de probe de diagnostic.

Totuşi, acest număr al noilor cazuri de infectare, coroborat cu testarea intensă, indică o aplatizare a curbei infectărilor, după ce în noiembrie se înregistrau zilnic aproximativ 40.000 de noi cazuri.

Din cele 759.982 de persoane considerate în prezent cazuri active, majoritatea sunt în izolare la domiciliu, în timp ce 35.369 au necesitat spitalizare, dintre care 3.597 sunt la ATI.

La fel ca în valul din primăvară, regiunea cea mai afectată este Lombardia, unde au survenit mai mult de o treime din decesele raportate joi.

Premierul Giuseppe Conte este aşteptat să anunţe joi seară noi restricţii pentru a limita răspândirea virusului, mai ales în perioada sărbătorilor, pentru care este deja decisă o interdicţie de părăsire a localităţii de reşedinţă. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste un miliard de persoane ar putea trăi în sărăcie extremă până în 2030 din cauza pandemiei de COVID-19

Publicat

onu
arhivă

Peste 1 miliard de persoane ar putea trăi în sărăcie extremă până în 2030 din cauza efectelor pe termen lung ale pandemiei de coronavirus, potrivit unui studiu publicat joi, 3 decembrie, de ONU şi citat de DPA.

Această cifră ar putea fi atinsă dacă revenirea la normal este prelungită şi criza economică persistă, aruncând încă 207 milioane de persoane în sărăcie, potrivit Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Potrivit unui scenariu “de bază” luând în considerare ratele actuale de mortalitate şi proiecţiile recente de creştere ale Fondului Monetar Internaţional, studiul arată că alte 44 milioane de persoane vor trăi sub pragul de sărăcie în următorii 10 ani.

Cu toate acestea, creşterea sărăciei extreme poate fi evitată, notează PNUD, făcând referire la investiţii în programe de asistenţă socială, guvernanţă, digitalizare şi o economie verde.

“Pandemia COVID-19 este un punct critic şi ceea ce aleg liderii acum ar putea conduce lumea în direcţii foarte diferite”, a declarat administratorul PNUD Achim Steiner într-un comunicat de presă.

“Avem ocazia să investim într-un deceniu de acţiuni care nu numai că ajută oamenii să se recupereze după COVID-19, dar restabileşte calea de dezvoltare a omenirii şi planetei către un viitor mai corect, mai rezistent şi verde”, a notat el.Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Şefi de spitale din Braşov şi Harghita – mită de până la 89.000 de euro pentru atribuirea de contracte

Publicat

bani lei

Mai multe persoane din conducerea unor spitale din judeţele Braşov şi Harghita ar fi primit mită de până la 89.000 de euro pentru atribuirea frauduloasă a unor contracte pentru achiziţia de echipamente şi produse medicale supraevaluate, a informat, joi, DNA.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis AGERPRES, procurorii anticorupţie din cadrul Serviciului teritorial Braşov desfăşoară cercetări penale in rem (faţă de fapte) în legătură cu presupusa comitere, de către mai mulţi funcţionari publici, a următoarelor infracţiuni: luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite şi a altor infracţiuni asimilate celor de corupţie.

“Cauza are ca obiect presupusa atribuire frauduloasă, de către persoane din conducerea unor spitale din judeţele Braşov şi Harghita, a unor contracte prin care unităţile respective ar fi achiziţionat echipamente şi produse medicale supraevaluate, dintre care unele nici nu îndeplineau condiţiile de conformitate, iar altele nici nu erau necesare”, menţionează procurorii.

Pentru atribuirea contractelor preferenţiale plătite din bani publici, spun anchetatorii, spitalele în cauză ar fi organizat proceduri formale prin care să fie desemnată câştigătoare o anumită firmă.

“În schimb, persoane din conducerea spitalelor şi/sau persoane cu ascendent şi influenţă asupra acestora ar fi primit sume de bani de la reprezentantul legal al firmei respective. Din cercetări a reieşit că activităţile frauduloase ar fi avut loc în perioada 2019 – 2020, prejudiciul în dauna spitalelor s-ar ridica la suma totală de 1.669.234 lei, iar sumele de bani date/promise de reprezentantul firmei respective ar varia între 5.000 euro şi 89.000 euro”, se precizează în comunicat.

Procurorii DNA – Serviciul Teritorial Braşov au efectuat joi percheziţii domiciliare în 22 de locaţii situate pe raza judeţelor Braşov, Harghita şi Iaşi, din care patru sunt instituţii publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale.

Surse judiciare au precizat, pentru AGERPRES, că percheziţii au avut loc trei spitale COVID – Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Braşov, Spitalul Municipal Odorhei, Spitalul de Boli Infecţioase, dar şi la sediul Biroului de Operaţiuni Speciale din Braşov. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Măsuri drastice în Suedia, des criticată pentru felul în care a gestionat pandemia

Publicat

Liceele din Suedia vor fi închise timp de o lună, iar cursurile vor fi predate de la distanţă, a anunţat joi premierul suedez Stefan Löfven, în condiţiile creşterii numărului de infectări şi a deceselor asociate COVID-19 în ţara scandinavă, relatează AFP şi Reuters.

„Am luat această decizie pentru a reduce contagierile”, a afirmat şeful guvernului suedez într-o conferinţă de presă, precizând că măsura va fi aplicată începând de luni, 7 decembrie, şi va fi valabilă până pe 6 ianuarie.

În timpul primului val al pandemiei de COVID-19, liceele au fost închise în Suedia de la mijlocul lunii martie până la mijlocul lunii iunie.

Cu toate acestea, grădiniţele, şcolile şi colegiile au rămas deschise, ceea ce este cazul şi în prezent, în timpul celui de-al doilea val al pandemiei.

Într-o ţară care a atras atenţia cu o strategie în mare parte necoercitivă, al doilea val a depăşit cu mult previziunile iniţiale ale autorităţii de sănătate publică, care consideră că vârful ar urma să fie atins la jumătatea lunii decembrie.

Cu 35 de decese înregistrate în ultimele 24 de ore, numărul total al deceselor a depăşit joi 7.000 în Suedia.

Confruntată cu o creştere a numărului de decese, ţara nordică şi-a înăsprit restricţiile din noiembrie, interzicând vânzarea de alcool după ora 22:00 şi evenimentele publice cu peste 8 persoane.

Fără măsuri de izolare sau recomandarea de a purta mască, strategia atipică a Suediei a atras atenţia şi a stârnit controverse în ultimele luni.

Cu 7.007 de decese şi peste 272.000 de cazuri într-o ţară cu 10,3 milioane de locuitori, Suedia se numără printre cele mai afectate ţări din Europa, cu mult peste vecinii săi nordici. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate