ECONOMIE
Două scenarii de acordarea facilităţilor fiscale, în calcul la Ministerul Finanțelor: pentru datorii de peste şi de sub un milion de lei
Ministerul Finanţelor Publice ia în calcul două scenarii pentru acordarea unor facilităţi fiscale, pentru datorii de peste şi, respectiv, de sub un milion de lei, a afirmat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, la conferinţa „Politici fiscale pentru restructurarea financiară şi susţinerea mediului de afaceri”.
Potrivit acestuia, măsurile de acordare a unor facilităţi fiscale se vor aplica în funcţie de valoarea obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, astfel: măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei, bazate pe un plan de restructurare, plată eşalonată şi supraveghere fiscală pe perioada înlesnirii; anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei sau a celor peste un milion de lei care nu pot beneficia de restructurare (eşalonare, reorganizare, insolvenţă), dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019.
„Este vorba de un cadru legislativ care propune un plafon de un milion de lei împărţit între persoane fizice şi persoane juridice. Această viitoare ordonanţă se referă la măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion de lei, bazate pe un plan de restructurare, test al creditorului privat prudent, plată eşalonată şi supraveghere fiscală din partea ANAF-ului pe perioada acestei înlesniri. Cu alte cuvinte, oarecum sunt similare procedurile din zona de insolvenţă, să spunem, ca plan de restructurare pe baza căruia se ia decizia, în baza solicitării acelei companii, că nu e obligaţie, este doar un cadru legal. Pe baza acestui cadru, compania respectivă poate face o astfel de solicitare, prezintă un astfel de plan de restructurare care se face de o persoană autorizată, exact ca şi în cazul, să spun aşa, insolvenţei, dacă nu mă înşel, şi se face această eşalonare a obligaţiilor la plata accesoriilor şi se poate chiar reduce până la jumătate din principal, 30, 40, 50%, sunt mai multe propuneri”, a spus Eugen Teodorovici.
Ministrul a subliniat că sectorul privat va fi principalul beneficiar al măsurii.
„În primul rând, această restructurare financiară. Să ştiţi că aici am mai spus-o, o repet ca să fie foarte clar, s-a pornit ideea de la companiile de stat, cele cu foarte mari probleme şi care nu cred că au altă soluţie de salvare. Este o şansă pe care încercăm să o dăm acestor companii, dar în acelaşi timp este corect să aplicăm un astfel de regim şi companiilor private şi companiilor de stat”, a afirmat el.
Şeful de la Finanţe a atras atenţia că restructurarea financiară nu reprezintă o amnistie fiscală, iar modul în care se va realiza va fi pus pe pagina de internet a ministerului, respectiv ordonanţa de urgenţă şi nota de fundamentare care o însoţeşte.
De asemenea, marţi vor fi prezentate o serie de modificări ale Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, propuneri discutate încă de anul trecut cu mediul de afaceri.
„Sunt modificări propuse, solicitate de mediul de afaceri, adică menite să ducă la simplificare şi de proceduri şi de costuri şi la o flexibilizare a activităţii economice”, a susţinut ministrul.
În ceea ce priveşte prima măsură, respectiv de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii cu datorii mai mari de un milion lei, obiectivul îl constituie crearea unui mecanism alternativ procedurii de acordare a eşalonării la plată, reglementată deja în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, respectiv un mecanism de restructurare a obligaţiilor bugetare la 31 decembrie 2018.
Scopul măsurii îl constituie revitalizarea şi evitarea deschiderii procedurii de insolvenţă a contribuabililor care au acumulat datorii bugetare în decursul timpului şi nu au avut posibilitatea să le achite.
Restructurarea obligaţiilor bugetare poate consta în una sau mai multe măsuri, iar una dintre acestea trebuie să fie reprezentată de înlesnirile la plata obligaţiilor bugetare. Măsurile de restructurare a obligaţiilor bugetare care pot fi propuse prin planul de restructurare sunt următoarele: plata eşalonată a obligaţiilor bugetare; conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare, în condiţiile reglementate de Codul de procedură fiscală; stingerea obligaţiilor bugetare prin darea în plată a unor active ale debitorului, potrivit procedurii reglementate de Codul de procedură fiscală; anularea unor obligaţii bugetare principale în proporţie de 30%, 40% sau 50%, după caz, din totalul acestora.
Totodată, ministrul Finanţelor a prezentat şi o situaţie a contribuabililor persoane juridice cu datorii de peste un milion de lei. Potrivit datelor MFP, la finalul anului trecut, 31 de companii de stat aveau datorii de peste 748 milioane de lei şi accesorii (dobânzi penalizatoare) de 981,4 milioane de lei, 28 de companii cu capital privat şi de stat aveau datorii de 529 milioane de lei şi accesorii de 388 de milioane de lei, 2.633 de firme cu capital privat aveau datorii de 12,9 miliarde de lei şi accesorii de 8,6 miliarde de lei, iar 30 de instituţii publice datorau statului 71,7 milioane de lei şi accesorii de 56 de milioane de lei.
În ceea ce priveşte anularea accesoriilor în cazul datoriilor de sub un milion lei dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019, din prezentarea făcută de ministru rezultă că anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale datorate bugetului general consolidat, restante la de 31 decembrie 2018, administrate de ANAF, se realizează cu următoarele condiţii: stingerea până la 30 noiembrie 2019 a obligaţiile bugetare principale restante la 31 decembrie 2018; stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor a obligaţiilor bugetare principale cu termene de plată cuprinse între data de 1 ianuarie 2019 şi 30 noiembrie 2019; depunerea până la data înregistrării cererii de anulare a accesoriilor, a tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal; depunerea, până la data de 30 noiembrie 2019, a cererii de anulare a accesoriilor.
În plus, o situaţie a contribuabililor cu datorii de sub un milion de lei indică faptul că, la finalul anului trecut, 22.988 de persoane fizice (inclusiv PFA, II, IF sau profesii liberale) însumau datorii de 698,9 milioane de lei şi accesorii de 800 milioane de lei. De asemenea, 285.322 de companii cu capital privat aveau datorii de 16,6 miliarde de lei şi 9 miliarde de lei accesorii.
AGERPRES
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
FOTO. Trei persoane, prinse de jandarmii clujeni cu droguri asupra lor
ITM Alba: Amenzi de 8.300 de lei și 11 avertismente date de inspectorii de muncă, după controale la firme din județ
Prognoza meteo ANM pe regiuni, până în 5 mai. Cum va vremea de Florii și de Paști
IMPORTANT. Sistare temporară a gazului în 5 localități din județul Cluj. Anunțul Delgaz Grid
Șofer din comuna Bucium, prins de polițiști băut la volan, pe un drum din județul Hunedoara. S-a ales cu dosar penal
VIDEO FOTO. Pod din spaghete Barilla nr. 7 al echipei de studenți UTCN, locul 3 la un concurs în Slovenia.
FOTO „Militar pentru o zi”: Specificul armei geniu, prezentat elevilor de la Colegiul Militar din Alba Iulia
