Connect with us

ECONOMIE

Două scenarii de acordarea facilităţilor fiscale, în calcul la Ministerul Finanțelor: pentru datorii de peste şi de sub un milion de lei

Publicat



Eugen Teodorovici

Ministerul Finanţelor Publice ia în calcul două scenarii pentru acordarea unor facilităţi fiscale, pentru datorii de peste şi, respectiv, de sub un milion de lei, a afirmat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, la conferinţa „Politici fiscale pentru restructurarea financiară şi susţinerea mediului de afaceri”.

Potrivit acestuia, măsurile de acordare a unor facilităţi fiscale se vor aplica în funcţie de valoarea obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, astfel: măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei, bazate pe un plan de restructurare, plată eşalonată şi supraveghere fiscală pe perioada înlesnirii; anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei sau a celor peste un milion de lei care nu pot beneficia de restructurare (eşalonare, reorganizare, insolvenţă), dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019.

„Este vorba de un cadru legislativ care propune un plafon de un milion de lei împărţit între persoane fizice şi persoane juridice. Această viitoare ordonanţă se referă la măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion de lei, bazate pe un plan de restructurare, test al creditorului privat prudent, plată eşalonată şi supraveghere fiscală din partea ANAF-ului pe perioada acestei înlesniri. Cu alte cuvinte, oarecum sunt similare procedurile din zona de insolvenţă, să spunem, ca plan de restructurare pe baza căruia se ia decizia, în baza solicitării acelei companii, că nu e obligaţie, este doar un cadru legal. Pe baza acestui cadru, compania respectivă poate face o astfel de solicitare, prezintă un astfel de plan de restructurare care se face de o persoană autorizată, exact ca şi în cazul, să spun aşa, insolvenţei, dacă nu mă înşel, şi se face această eşalonare a obligaţiilor la plata accesoriilor şi se poate chiar reduce până la jumătate din principal, 30, 40, 50%, sunt mai multe propuneri”, a spus Eugen Teodorovici.

Ministrul a subliniat că sectorul privat va fi principalul beneficiar al măsurii.

„În primul rând, această restructurare financiară. Să ştiţi că aici am mai spus-o, o repet ca să fie foarte clar, s-a pornit ideea de la companiile de stat, cele cu foarte mari probleme şi care nu cred că au altă soluţie de salvare. Este o şansă pe care încercăm să o dăm acestor companii, dar în acelaşi timp este corect să aplicăm un astfel de regim şi companiilor private şi companiilor de stat”, a afirmat el.

Şeful de la Finanţe a atras atenţia că restructurarea financiară nu reprezintă o amnistie fiscală, iar modul în care se va realiza va fi pus pe pagina de internet a ministerului, respectiv ordonanţa de urgenţă şi nota de fundamentare care o însoţeşte.

De asemenea, marţi vor fi prezentate o serie de modificări ale Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, propuneri discutate încă de anul trecut cu mediul de afaceri.

„Sunt modificări propuse, solicitate de mediul de afaceri, adică menite să ducă la simplificare şi de proceduri şi de costuri şi la o flexibilizare a activităţii economice”, a susţinut ministrul.

În ceea ce priveşte prima măsură, respectiv de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii cu datorii mai mari de un milion lei, obiectivul îl constituie crearea unui mecanism alternativ procedurii de acordare a eşalonării la plată, reglementată deja în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, respectiv un mecanism de restructurare a obligaţiilor bugetare la 31 decembrie 2018.

Scopul măsurii îl constituie revitalizarea şi evitarea deschiderii procedurii de insolvenţă a contribuabililor care au acumulat datorii bugetare în decursul timpului şi nu au avut posibilitatea să le achite.

Restructurarea obligaţiilor bugetare poate consta în una sau mai multe măsuri, iar una dintre acestea trebuie să fie reprezentată de înlesnirile la plata obligaţiilor bugetare. Măsurile de restructurare a obligaţiilor bugetare care pot fi propuse prin planul de restructurare sunt următoarele: plata eşalonată a obligaţiilor bugetare; conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare, în condiţiile reglementate de Codul de procedură fiscală; stingerea obligaţiilor bugetare prin darea în plată a unor active ale debitorului, potrivit procedurii reglementate de Codul de procedură fiscală; anularea unor obligaţii bugetare principale în proporţie de 30%, 40% sau 50%, după caz, din totalul acestora.

Totodată, ministrul Finanţelor a prezentat şi o situaţie a contribuabililor persoane juridice cu datorii de peste un milion de lei. Potrivit datelor MFP, la finalul anului trecut, 31 de companii de stat aveau datorii de peste 748 milioane de lei şi accesorii (dobânzi penalizatoare) de 981,4 milioane de lei, 28 de companii cu capital privat şi de stat aveau datorii de 529 milioane de lei şi accesorii de 388 de milioane de lei, 2.633 de firme cu capital privat aveau datorii de 12,9 miliarde de lei şi accesorii de 8,6 miliarde de lei, iar 30 de instituţii publice datorau statului 71,7 milioane de lei şi accesorii de 56 de milioane de lei.

În ceea ce priveşte anularea accesoriilor în cazul datoriilor de sub un milion lei dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019, din prezentarea făcută de ministru rezultă că anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale datorate bugetului general consolidat, restante la de 31 decembrie 2018, administrate de ANAF, se realizează cu următoarele condiţii: stingerea până la 30 noiembrie 2019 a obligaţiile bugetare principale restante la 31 decembrie 2018; stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor a obligaţiilor bugetare principale cu termene de plată cuprinse între data de 1 ianuarie 2019 şi 30 noiembrie 2019; depunerea până la data înregistrării cererii de anulare a accesoriilor, a tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal; depunerea, până la data de 30 noiembrie 2019, a cererii de anulare a accesoriilor.

În plus, o situaţie a contribuabililor cu datorii de sub un milion de lei indică faptul că, la finalul anului trecut, 22.988 de persoane fizice (inclusiv PFA, II, IF sau profesii liberale) însumau datorii de 698,9 milioane de lei şi accesorii de 800 milioane de lei. De asemenea, 285.322 de companii cu capital privat aveau datorii de 16,6 miliarde de lei şi 9 miliarde de lei accesorii.

AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Sosirile turiștilor străini au crescut cu 64,5% în iunie. Plecările cu 73%

Publicat

Comparativ cu luna iunie 2020, în luna iunie 2021 la punctele de frontieră, sosirilevizitatorilor străini au crescut cu 64,5%, iar plecările în străinătate ale vizitatorilorromâni cu 73,0%, anunță INS.

În luna iunie 2021, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au crescut cu 141,0% iar înnoptările cu 161,0%.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie 2021 au însumat 804,9 mii persoane, în creștere cu 141,0% faţă de cele din luna iunie 2020. Din numărul total de sosiri, în luna iunie 2021, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 91,3%, în timp ce turiştii străini doar 8,7%.

 

Sosirile turiştilor străini

 

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (81,4% din total turişti străini), iar dintre aceștia 71,0% au sosit din ţările Uniunii Europene.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie 2021 au însumat 1840,9 mii, în creștere cu 161,0% faţă de cele din luna iunie 2020.

 

Înnoptările turiştilor români

Din numărul total de înnoptări, în luna iunie 2021, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 91,6%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 8,4%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei sosiți din Europa (81,3% din total turişti străini), iar dintre aceștia 71,8% provin din ţările Uniunii Europene.

Durata medie a şederii în luna iunie 2021 a fost de 2,3 zile la turiştii români şi de 2,2 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna iunie 2021 a fost de 25,1% pe total structuri de cazare turistică, în creștere cu 11,3 puncte procentuale faţă de luna iunie 2020.

Indici de utilizare netă a locurilor de cazare mai mari în luna iunie 2021 s-au înregistrat la hoteluri (30,1%), spații de cazare pe nave (22,7%), vile turistice (20,3%), pensiuni turistice (17,3%), pensiuni agroturistice (17,2%), popasuri turistice (17,0), hosteluri (16,3%) și cabane turistice (15,6%), moteluri, bungalouri și sate de vacanță (fiecare cu câte 15,1%).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna iunie 2021 de 673,3 mii persoane, în creștere cu 64,5% faţă de luna iunie 2020. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile din străinătate, reprezentând 80,5%, respectiv 14,6% din numărul total de sosiri.

 

Plecările vizitatorilor români în străinătate

 

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna iunie 2021 de 1129,7 mii persoane, în creștere cu 73,0% comparativ cu luna iunie 2020. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 68,0%, respectiv 31,5% din numărul total de plecări.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.01.-30.06.2021 au însumat 3273,5 mii persoane, în creștere cu 52,4% faţă de perioada 1.01.-30.06.2020.

Din numărul total de sosiri, în perioada 1.01.-30.06.2021, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 94,0%, în timp ce turiştii străini au înregistrat un procent de doar 6,0%.

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei sosiți din Europa (81,0% din total turişti străini), iar dintre aceştia, un procent de 72,7% provin din ţările Uniunii Europene.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.01.-30.06.2021 au însumat 6556,6 mii, în creștere cu 53,2% faţă de cele din perioada 1.01.-30.06.2020.

Din numărul total de înnoptări, în perioada 1.01.-30.06.2021, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 93,2%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 6,8%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei sosiți din Europa (81,4% din total turişti străini), iar dintre aceştia 73,7% au provenit din ţările Uniunii Europene.

Durata medie a şederii în perioada 1.01.-30.06.2021 a fost de 2,0 zile la turiştii români şi de 2,3 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 1.01.-30.06.2021 a fost de 19,2% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 0,2 puncte procentuale faţă de perioada 1.01.-30.06.2020.

Indici de utilizare netă a locurilor de cazare turistică mai mari, în perioada 1.01.-30.06.2021, s-au înregistrat la hoteluri (22,8%), spații de cazare pe nave (21,9%), vile turistice (17,3%), bungalouri (15,3%), pensiuni turistice (14,6%), cabane turistice (14,1%), popasuri turistice (13,8%), pensiuni agroturistice (13,7%), căsuțe turistice (13,0%) şi hosteluri (12,9%).

 

Situația pe județe

 

Pe judeţe, în perioada 1.01.-30.06.2021, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în: Braşov (424,6 mii persoane), Municipiul Bucureşti (326,9 mii persoane), Constanța (198,9 mii persoane), Prahova (176,4 mii persoane), Bihor (169,7 mii persoane), Suceava (158,2 mii persoane), Vâlcea (149,8 mii persoane), Cluj (145,0 mii persoane), Mureș (140,9 mii persoane) şi Sibiu (132,0 mii persoane), iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Braşov (827,9 mii), Constanța (606,5 mii), Municipiul Bucureşti (558,2 mii), Bihor (421,2 mii), Vâlcea (374,2 mii), Prahova (357,2 mii), Suceava (296,0 mii), Mureș (273,0 mii), Cluj (246,2 mii), Sibiu (230,0
mii), Caraș Severin (196,1 mii), Covasna (175,5 mii) şi Timiș (160,0 mii).

Pe țări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi in structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (23,9 mii), Italia (18,7 mii), Franţa (12,7 mii) şi S.U.A. (11,8 mii), Ungaria (9,8 mii), Republica Moldova (8,8 mii) şi Ucraina (8,0 mii).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1.01.-30.06.2021 de 2366,8 mii sosiri, în scădere cu 13,1% faţă de perioada 1.01.-30.06.2020. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile vizitatorilor străini în România, reprezentând 85,0% cel rutier și respectiv 10,9% cel aerian, din numărul total al sosirilor.

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1.01.-30.06.2021 de 4423,1 mii plecări, în scădere cu 13,6% comparativ cu perioada 1.01.-30.06.2020. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 75,2% cel rutier, iar 24,2% cel aerian, din numărul total de plecări. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Titlurile de stat Tezaur pot fi cumpãrate și în luna august

Publicat

Ministerul Finanțelor a anunțat că titlurile de stat Tezaur vor putea fi cumpărate și în luna august. Ministerul va face 3 noi emisiuni de titluri de stat în cadrul acestui program.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, titlurile vor avea maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi de 3,15%, 3,50% și 3,85%. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt în forma dematerializatã.

Acestea vor putea fi cumpărate între 2 și 27 august de la unitãțile Trezoreriei Statului, între 2 și 26 august pentru mediul urban și între 2 și 25 august pentru mediul rural, prin Compania Naționalã Poșta Românã.

„Dobânda este anualã, plãtibilã la termenele prevãzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot rãscumpãra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulãrii subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri”, a informat Ministerul Finanțelor.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuãrii subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansatã de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Drulă, după incidentele trenurilor: în două luni vor fi cumpărate 20 de noi trenuri electrice

Publicat

Ministrul Transporturilor Cătălin Drulă a anunțat vineri că în cel mult două luni vor fi cumpărate 20 de noi trenuri electrice, moderne.

„În cel mult două luni vom semna un contract de achiziție pentru 20 de trenuri nou-nouțe, moderne, de ultimă generație, electrice, cu opțiune de a cumpăra încă 17 și eu cred că ar fi o idee absolut excelentă să cumpărăm 37 de trenuri. Iar discutăm de finanțare și mă voi lupta să avem acești bani, în special din fonduri europene. 37 de trenuri, rame electrice, moderne, cu aproximativ 350 de locuri, tocmai și-au cumpărat recent astfel de rame sistemul feroviar din Italia și din alte părți”, a spus Cătălin Drulă.

Potrivit acestuia, aceasta este parte din „soluția de viitor” și nu cârpeala care se face de zeci de ani, în care sunt reparate locomotive vechi de 40 de ani.

„Consecința subfinanțării cronice din ultimii ani nu este de ieri sau de azi sau din ultimele trei luni sau din ultimele 6 luni, ci de 30 de ani de zile și nu mă feresc să spun asta și am tot spus-o. Ceea ce trebuie noi să facem este să scoatem acest sistem din groapa în care a fost aruncat. Asta nu se poate face din gesturi sau din vorbe, ci cu capitalizare masivă a acestor companii și cu bani de investiții. Nu există eficientizare fără investiții. Eu sunt un liberal și asta este o parte din doctrina liberală. Nu există eficientizare doar din gesturi. A eficientiza costă, fie că e vorba să investești în echipamente care să înlocuiască oameni, fie că e vorba efectiv de capital de lucru: trenuri noi, șine noi ca să fiu specific”, a mai spus ministrul Transporturilor. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Preţ-record al energiei pe bursă, pe fondul caniculei şi al închiderii unui reactor de la Cernavodă

Publicat

Preţul energiei pe Piaţa pentru Ziua Următoare cu livrare vineri are o medie-record de 645 de lei pe MWh, potrivit datelor operatorului bursier OPCOM.

Totodată, preţul maxim orar este de 885,7 lei pe MW, de asemenea unul istoric, între orele 20:00 şi 21:00.

Aceasta pe fondul temperaturilor extrem de ridicate din aceste zile, consumul atingând valori-record pentru perioada de vară.

În plus, Unitatea 2 a centralei de la Cernavodă s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Naţional miercuri seara, ca urmare a unui tranzient în sistemul energetic, care a afectat partea clasică, fără a fi afectate funcţiile de securitate nucleară ale unităţii, a anunţat, joi, Nuclearelectrica.

„Deconectarea automată a Unităţii 2 s-a produs în condiţii de siguranţă, toate sistemele unităţii funcţionând şi răspunzând conform proiectului în astfel de situaţii”, spun reprezentanţii societăţii.

Aceştia subliniază că deconectarea automată a Unităţii 2 şi lucrările de remediere nu au impact asupra securităţii nucleare a reactorului, personalului unităţii, populaţiei şi mediului înconjurător.

Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă operează Unităţile 1 şi 2, fiecare cu o putere instalată de producţie de 700 MW, aceste reactoare asigurând aproximativ 20% din necesarul de energie al României. AGERPRES

Citește mai departe