EVENIMENT
Doxingul – marele pericol al dating-ului online

Fiecare al șaselea utilizator a trecut prin expunerea publică a datelor personale în timp ce-și căuta online un partener. Cea mai răspândită problemă este, însă, cyberstalking-ul: 17% dintre respondenții unui sondaj recunosc că au fost urmăriți pe rețele de către o persoană cu care nu s-au potrivit.
În unele țări, aplicațiile de dating au devenit cel mai popular mod de întâlnire a oamenilor, în timp ce comunicarea cuplurilor moderne este aproape de neimaginat fără rețelele sociale.
Odată cu mutarea relațiilor interpersonale în lumea digitală, colectarea și expunerea publică a datelor cu caracter personal (cunoscută și sub numele de „doxing”) a devenit un motiv major de îngrijorare.
Echipa Kaspersky a realizat un sondaj, expunând principalele amenințări și temeri cu care s-au confruntat utilizatorii în timpul întâlnirilor online. Experții companiei au constatat că fiecare al șaselea utilizator a trecut prin doxing în timp ce își căuta un partener online.
Potrivit cercetărilor, jumătate (54%) dintre respondenți recunosc că, deși aplicațiile de dating le-au ușurat întâlnirile, le este frică să nu fie urmăriți de cineva pe care l-au cunoscut online, ceea ce este una dintre consecințele doxing-ului.
Există și respondenți (11%) care au trecut prin doxing în timpul întâlnirilor online, dar care nu erau familiarizați cu noțiunea și nu știau ce li se întâmplă.
Divulgarea unei cantități mult prea mari de informații personale în aplicațiile de dating și pe rețelele sociale este ceva care poate duce la mari probleme în viitor.
Utilizatorii lasă o vastă urmă de informații de identificare online, iar aceste date pot fi preluate și utilizate în avantajul doxerilor. Accesul doxerilor la adresa de domiciliu, locul de muncă, numele, numărul de telefon etc. al unei ținte crește riscul transferării amenințărilor din lumea online în cea fizică.
Cercetările relevă, de asemenea, mai multe detalii despre problemele de confidențialitate pe care le întâmpină utilizatorii atunci când se întâlnesc online. 40% dintre intervievați recunosc că, în timp ce comunicau online, partenerul lor a distribuit capturi de ecran ale conversației lor fără consimțământul lor, i-a amenințat cu informații personale pe care le-au găsit online, le-a făcut publice fotografiile intime sau i-a urmărit în viața reală, ceea ce este, de asemenea, o consecință directă a incidentelor de doxing.
Cea mai răspândită problemă este cyberstalkingul: 17% dintre respondenți recunosc că au fost urmăriți pe rețelele sociale de către o persoană cu care nu s-au potrivit.
„Într-adevăr, rețelele sociale și diverse aplicații ne-au ușurat mult întâlnirile. S-ar putea să găsiți dragostea vieții dvs. online, dar, din păcate, există și roboți și infractori care caută victime pe platformele de întâlniri. De aceea, în timp ce comunicați cu cineva online, este încă important să vă amintiți regulile de bază ale confidențialității digitale. Pentru a vă prezenta online în condiții de siguranță, vă recomand să nu comunicați nimănui informații personale de identificare, cum ar fi numărul dvs. de telefon, locația, adresa de acasă și de serviciu etc. Prevenirea amenințărilor din timp vă va permite să vă bucurați de întâlniri online fără nici o teamă”, comentează Anna Larkina, expert în securitate la Kaspersky.
Pentru a vă proteja informațiile personale, Kaspersky vă recomandă, de asemenea:
• Verificați întotdeauna setările pentru aplicațiile pe care le utilizați, pentru a minimiza probabilitatea ca datele dvs. să fie partajate sau stocate de terți – și nu numai – fără știrea dvs.
• Folosiți autentificarea cu doi factori. Nu uitați că utilizarea unei aplicații care generează coduri unice este mai sigură decât primirea celui de-al doilea factor prin SMS. Dacă aveți nevoie de securitate suplimentară, investiți într-o cheie hardware 2FA
• Utilizați o soluție de securitate fiabilă, cum ar fi Kaspersky Password Manager, pentru a genera și securiza parole unice pentru fiecare cont și pentru a rezista tentației de a reutiliza aceleași parole
• Aflați dacă oricare dintre parolele pe care le utilizați pentru a accesa conturile dvs. online a fost compromisă, utilizând un instrument precum Kaspersky Security Cloud. Funcția sa de verificare a contului permite utilizatorilor să își verifice conturile pentru eventuale scurgeri de date. Dacă este detectată o scurgere, Kaspersky Security Cloud oferă informații despre categoriile de date care pot fi accesibile publicului, astfel încât persoana afectată să poată lua măsurile adecvate
• Țineți cont întotdeauna de modul în care conținutul pe care îl comunicați online ar putea fi interpretat și utilizat de alții.
ECONOMIE
Românii au virat aproape 17 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II, în 15 ani de funcţionare

Potrivit Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), în decursul a 15 ani, Pilonul II a colectat contribuții brute totale în valoare de 84,2 miliarde de lei (16,9 miliarde euro) și a efectuat plăți totale de peste 1,4 miliarde de lei către aproximativ 108.000 de beneficiari, incluzând participanți și moștenitori.
„Pilonul II de pensii private obligatorii din România a aniversat în cursul lunii mai 2023 primii 15 ani de activitate, cu rezultate investiţionale remarcabile.
După 15 ani de funcţionare (20 mai 2008 – 22 mai 2023), fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la un număr total de peste 8 milioane de participanţi, în timp ce activele nete aflate în administrare au depăşit 107,7 miliarde lei (circa 21,6 miliarde euro), un maxim istoric pentru sistem”, se menţionează în comunicat.
De la lansarea sistemului şi până în prezent, randamentul mediu anualizat al fondurilor de Pilon II a fost de 7,41%, comparativ cu o rată medie anuală a inflaţiei de 4,38% pentru aceeaşi perioadă. În termeni monetari, câştigul total realizat de fondurile de pensii în beneficiul românilor, net de toate comisioanele, este de 24,85 de miliarde de lei (5 miliarde de euro).
„La 15 ani de la lansarea pensiilor private obligatorii, în 2023 vedem dovezile rezilienţei sistemului.
Pe de o parte avem recuperarea în totalitate a scăderilor din 2022 cauzate de evoluţiile negative ale titlurilor de stat şi burselor, iar pe de altă parte, o accelerare semnificativă a plăţilor în primul trimestru al acestui an, care sunt cu 58% mai mari decât în perioada similară a anului trecut.
Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Pilonul II a ajuns la cel mai redus nivel de comisioane din întregul sau istoric
După 15 ani, putem sărbători aniversarea unei poveşti de succes, care, din păcate, nu a fost utilizată la nivelul planificat iniţial”, a precizat Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al APAPR.
În prezent, Pilonul II a ajuns la cel mai redus nivel de comisioane din întregul sau istoric, extrem de competitiv inclusiv prin comparaţie cu sistemele similare.
În 2022, nivelul mediu anual de comisionare la nivelul întregului sistem a fost de 0,36% din activul mediu anual, indice de cost calculat conform practicilor internaţionale.
În Uniunea Europeană, 13 dintre cele 27 de state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semiobligatorii: Bulgaria, Croaţia, România, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Olanda, Suedia.
În toate celelalte 14 state UE funcţionează sisteme de pensii private voluntare.
Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Unde există sistemele de pensii private obligatorii
În OCDE, organizaţie la care România este candidat pentru a deveni stat membru, 22 din cele 38 state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semi-obligatorii.
Sisteme de pensii private obligatorii există în Australia, Chile, Costa Rica, Columbia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Israel, Letonia, Mexic, Olanda, Norvegia, Suedia, Elveţia.
Sisteme de pensii private cu caracter semi-obligatoriu există în Estonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Turcia, Marea Britanie, Noua Zeelandă.
În unele cazuri, angajatorii sunt obligaţi să-şi înroleze automat salariaţii în fonduri de pensii private, cu posibilitatea acestora de a renunţa în anumite condiţii.
În alte cazuri, obligativitatea vizează doar anumite categorii de salariaţi (exemplu: sectorul public, profesiile cu condiţii grele de muncă, profesiile liberale etc.).
În toate celelalte 16 state OCDE funcţionează sisteme de pensii private voluntare.
Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România
„Având în vedere lansarea tardivă comparativ cu celelalte ţări din Europa Centrale şi de Est, fondurile de Pilon II din România sunt încă extrem de subdezvoltate conform standardelor europene şi internaţionale”, se menţionează în document.
Totodată, nivelul de economisire pe termen lung al populaţiei României este în prezent extrem de redus, cu implicaţii majore asupra nivelului de trai la pensionare.
Potrivit unui sondaj de opinie derulat în toamna lui 2022 de institutul de cercetare sociologică ISRA Center la solicitarea APAPR, românii îşi doresc pensii duble faţă de ce poate oferi în prezent sistemul de pensii de stat, deşi majoritatea covârşitoare a populaţiei nu economiseşte şi recunoaşte că nu are niciun ban pus deoparte în vederea pensionării.
Conform APAPR, peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România, contribuind la finanţarea datoriei publice, la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă.
În prezent, fondurile de pensii private de Pilon II sunt principalul investitor instituţional din ţară. La Bursa de Valori de la Bucureşti, fondurile de pensii de Pilon II au o prezenţă puternică, cu plasamente de aproape 5 miliarde euro, adică aproximativ un sfert din acţiunile tranzacţionate liber, respectiv din lichiditatea pieţei.
Peste 30 de companii româneşti beneficiază de finanţare graţie implicării Pilonului II, iar instituţiile pieţei au avut de câştigat în tot acest timp, odată cu creşterea calităţii guvernanţei corporative.
Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Prioritatea o constituie creşterea contribuţiei aferente Pilonului II
De asemenea, prin achiziţiile de titluri de stat, fondurile de pensii private de Pilon II sunt printre cei mai mari finanţatori ai datoriei publice a României, alături de sistemul bancar. Fondurile de pensii deţin circa 9% din datoria publică a României.
„Planul National de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), derulat de Guvernul României în parteneriat cu Uniunea Europeană, reprezintă cea mai puternică ancoră de stabilitate şi dezvoltare pentru Pilonul II de pensii private.
De aceea, reformele cuprinse în PNRR şi care vizează Pilonul II atât direct, cât şi colateral, reprezintă cele mai importante direcţii de urmat.
Prioritatea o constituie creşterea contribuţiei aferente Pilonului II la 4,75% începând cu 1 ianuarie 2024, măsură deja adoptată în legislaţie, apoi cât mai rapid la 6%, nivelul avut în vedere la startul sistemului.
În acelaşi timp, este importantă reintegrarea în sistem a salariaţilor din construcţii, agricultură şi industria alimentară, care în prezent sunt exceptaţi de la obligaţia contribuţiei la Pilonul II până în 2028 şi care, din acest motiv, îşi vor vedea pensiile private diminuate”, se precizează în comunicatul APAPR.
De asemenea, continuarea digitalizării operaţiunilor şi interacţiunii dintre administratori şi participanţi, precum şi flexibilizarea restricţiilor investiţionale pe termen mediu şi lung reprezintă alte direcţii prioritare în dezvoltarea Pilonului II de pensii. Agerpres

Încă un cutremur s-a produs, miercuri dimineață, în Arad. Seismul, cu magnitudine de 2.7, s-a produs la 10 kilometri adâncime.
Potrivit Indtitutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului, miercuri, 07 iunie 2023, la ora 08:57:57 (ora locală a României), s-a produs în BANAT, ARAD, un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.7, la adâncimea de 10 kilometri.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 20 de kilomdetri SE de Arad, 44 kilometri NE de Timisoara, 74 kilometri SE de Bekescsaba, 92 kilometri N de Resita.

Un cutremur slab, cu magnitudinea de 2.8 ml s-a produs, miercuri dimineață, în Buzău. Seismul a avut loc la adâncimea de 109 kilometri.
Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, miercuri, 07 iunie 2023, la ora 04:45:01 – ora locală a României, s-a produs în Zona Seismică Vrancea, Buzău, un cutremur slab, cu magnitudinea ml 2.8, la adâncimea de 109 kilometri.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 56 kilometri SE de Sfântu-Gheorghe, 58 kilometri NV de Buzău, 59 kilometri E de Brașov, 66 kilometri V de Focsani, 72 kilometri N de Ploiesti, 99 kilometri NE de Târgoviște.

Sindicaliştii din sănătate vor declanşa miercuri o grevă japoneză în instituţiile publice de sănătate şi asistenţă socială, fără întreruperea activităţii, până la rezolvarea revendicărilor, a anunţat Federaţia Sanitas.
Potrivit unei postări pe pagina de Facebook, greviştii vor purta banderole sau ecusoane cu însemnele „SANITAS”.
Greva japoneză se va desfăşura pe întreaga perioadă a negocierilor cu factorii de decizie, până la soluţionarea revendicărilor sindicaliştilor. Reprezentanţii Sanitas precizează că, în cazul eşuării negocierilor, Consiliul Naţional al Federaţiei va decide continuarea calendarului de acţiuni.
Revendicările sindicaliștilor
Revendicările sindicaliştilor sunt: deblocarea posturilor în sistemul sanitar public; punerea în aplicare, în integralitatea sa, a Legii nr. 153/2017 pentru toţi angajaţii din sistemul de sănătate; acordarea salariilor de bază din grilă tuturor angajaţilor; calcularea tuturor sporurilor prin raportare la salariul aflat în plată; calcularea tarifului orar pentru gărzi prin raportare la salariul aflat în plată; calcularea indemnizaţiei de hrană prin raportare la salariul minim brut pe ţară actual.
De asemenea, se solicită reluarea discuţiilor asupra proiectului de Lege a salarizării, cu respectarea principiilor stabilite în cadrul grupului de lucru de la nivelul Ministerului Sănătăţii, „acesta asigurând: predictibilitatea creşterii veniturilor fiecărui salariat din sistem, o ierarhie corectă şi echitabilă a salariaţilor din sistem”.
În plus, conform organizaţiei sindicale, se doreşte finanţarea corectă şi suficientă a instituţiilor din sănătate, reluarea imediată a negocierilor în vederea semnării Contractului Colectiv de Muncă la nivelul sectorului bugetar Sănătate, finanţarea de la bugetul de stat a voucherelor de vacanţă pentru acest domeniu, garantarea menţinerii locurilor de muncă pentru personalul angajat în unităţile medicale din reţeaua CFR şi după ce acestea vor fi transferate la alte autorităţi.
Alte solicitări vizează deblocarea posturilor în sistemul de asistenţă socială şi punerea în aplicare, în integralitatea sa, a Legii nr. 153/2017 pentru toţi angajaţii din acest sistem.
sursa: Agerpres
sursa foto: Federatia Sanitas din Romania