Angajații Secției Drumuri Naționale Târgu Jiu acționează, joi, pentru deszăpezirea DN 67C, în zona Novaci – Rânca, unde drumul este acoperit de un strat de zăpadă.

CITEȘTE ȘI Avertizarea meteorologilor: vin ninsorile! Cod galben de viscol și zăpadă în 12 județe, până sâmbătă

”Pe DN 67C, Novaci-Rânca, acționează 4 utilaje cu lamă și răspânditor, două încărcătoare frontale și o autofreză. Dacă situația o impune mai pot interveni imediat încă două utilaje cu lamă, un încărcător și autoșenilată”, precizează reprezentanții SDN Târgu Jiu.

Aceștia anunță că Districtul Rânca are în cele două depozite peste 1.000 de tone de material antiderapant.

Pompierii din Alba au intervenit, în noaptea de miercuri spre joi, pentru localizarea și lichidarea unui incendiu care se manifesta la o gospodărie din cătunul Bălești, comuna Bistra.

”La momentul ajungerii forțelor de intervenție, incendiul se manifesta generalizat la o casă de locuit și 2 anexe în suprafață totală de 80 mp. Interventia a fost una dificilă din cauza drumului greu de acces (drum forestier de aproximativ 1,5 km) și a construcțiilor alipite din lemn”, au precizat reprezentanții ISU Alba.

Potrivit acestora, în urma incendiului două persoane (un bărbat de 73 de ani și o femeie de 58 de ani) au fost asistate medical pentru arsuri ușoare de gradul 1 la nivelul mâinilor, dar au refuzat transportul la spital.

A fost salvată o casă invecinata care se afla la o distanță de aproximativ 4 metri de incendiu.

Evenimentele de oxigenare care au deschis calea către apariţia vieţii inteligente pe Pământ ar fi fost mai spontane decât se estimase până în prezent, potrivit unui nou studiu citat miercuri de Press Association.

Până în urmă cu 2,4 miliarde de ani când au avut loc primele trei evenimente majore de oxigenare, planeta nu avea oxigen în atmosferă.

Potrivit teoriilor actuale, o revoluţie biologică sau schimbări tectonice ce au provocat o modificare a activităţii vulcanice şi a componenţei crustei s-ar fi putut afla în spatele acestor evenimente de oxigenare. Însă, o echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Leeds din Marea Britanie a avansat ideea că a fost pur şi simplu o chestiune de timp până când nivelurile de oxigen au putut susţine forme de viaţă complexă.

Teoria cercetătorilor sugerează că aerul respirabil a apărut ca urmare a reacţiilor interne rezultate din ciclurile de fosfor, carbon şi oxigen – trei dintre cele şase elemente esenţiale vieţii – fără a fi necesară o influenţă externă de proporţii.

Specialiştii susţin că această concluzie creşte posibilitatea existenţei altor planete cu nivel ridicat de oxigen.

”Acest studiu testează cu adevărat ceea ce cunoşteam despre modul în care Pământul a devenit bogat în oxigen şi astfel capabil să susţină viaţa inteligentă”, a declarat Lewis Alcott, cercetător postuniversitar şi autor principal al lucrării publicată în jurnalul ştiinţific Science.

”Pe baza acestei cercetări, planetele oxigenate ar putea fi mult mai frecvente decât s-a crezut anterior deoarece nu necesită progrese biologice multiple – şi foarte puţin probabile – sau evenimente tectonice întâmplătoare”, a precizat el.

Doctor Benjamin Mills, autor principal al studiului, a adăugat: ”Modelul demonstrează că o oxigenare treptată a suprafeţei Pământului ar trebui să conducă la evenimente distincte de oxigenare, la nivelul atmosferei şi oceanelor, comparabile cu cele observate în înregistrările geologice. Lucrarea noastră demonstrează că relaţia dintre ciclurile globale ale fosforului, carbonului şi oxigenului este fundamentală pentru înţelegerea istoriei oxigenării Pământului”.

”Acest lucru ne poate ajuta să înţelegem mai bine cum o altă planetă în afară de a noastră poate deveni locuibilă”, a adăugat Mills. AGERPRES

Indemnizaţia lunară pentru persoanele refugiate, strămutate în altă localitate sau care au făcut parte din detaşamentele de muncă forţată, dar şi pentru soţii celor care au fost deportaţi în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate a fost majorată la 350 de lei, conform unui proiect de hotărâre adoptat în unanimitate de Camera Deputaţilor.

Proiectul de lege, iniţiat de către deputatul Silviu Vexler, modifică art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Silviu Vexler a arătat în cadrul dezbaterilor din plen că proiectul reprezintă o “măsură reparatorie”, vizând acordarea unui sprijin pentru supravieţuitorii Holocaustului.

“În perioada Holocaustului, între 280.000-380.000 de evrei români au fost arestaţi, deportaţi şi, într-un final, ucişi în masă, potrivit unui document oficial asumat de statul român, Raportul Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România. În aceste cifre nu au fost incluşi cei care au reuşit să supravieţuiască, dar care au îndurat aceleaşi suferinţe. Cu toate acestea, după toţi anii care au trecut, memoria victimelor Holocaustului încă luptă cu nepăsarea şi indiferenţa, lucru care poate fi văzut foarte uşor prin tentativele de idealizare a mişcării legionare, găsirea de explicaţii pentru acţiunile criminale ale lui Ion Antonescu, rescrierea istoriei”, a spus el.

Potrivit proiectului, persoanele care au fost refugiate, expulzate sau strămutate în altă localitate, cele care au făcut parte din detaşamentele de muncă forţată sau cele care au fost evacuate din locuinţa pe care o deţineau vor avea dreptul la o indemnizaţie lunară de 350 de lei pentru fiecare an de strămutare, de muncă forţată sau de evacuare din propria locuinţă. Anterior, indemnizaţia lunară era de 300 de lei pentru fiecare an de strămutare, de muncă forţată sau de evacuare.

Totodată, soţul sau soţia persoanei asasinate ori executate din motive etnice sau în urma masacrelor îndreptate împotriva populaţiei minoritare va beneficia de o indemnizaţie lunară de 350 de lei (majorată de la 250 de lei), dacă ulterior nu s-a recăsătorit. Aceeaşi prevedere este valabilă şi pentru soţul supravieţuitor al celui decedat, din categoria persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) şi g) (deportat în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate; privat de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare; refugiat, expulzat sau strămutat în altă localitate; a făcut parte din detaşamentele de muncă forţată; a fost supravieţuitor al trenului morţii; a fost evacuat din locuinţa pe care o deţinea).

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 21 octombrie. AGERPRES