Connect with us

ACTUALITATE

DRAGOBETE – Ziua IUBIRII la Români. Ce ar trebui să faci, pe 24 februarie, ca să ai noroc în dragoste

Publicat


dragoste iubire

DRAGOBETE – Sloganul “Iubeşte româneşte”, prin care sărbătoarea iubirii, Dragobetele, este mediatizată în ultimii ani, pentru a aduce aminte de tradiţiile româneşti, îndeamnă cuplurile, tinerii şi nu numai, să-şi declare sentimentele. Însă nu foarte mulţi ştiu poate şi semnificaţiile din vremuri de demult, legate de această sărbătoare, ce se ţine pe 24 februarie, în fiecare an.

Legenda spune că pe vremea când Dragobete era numit şi Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor, era un zeu tânăr al dacilor, sărbătorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia şi Transilvania la o dată fixă în fiecare an. Data varia de la o zonă la alta, între 24 februarie şi 28 februarie, 1 martie şi 25 martie. Dragobete era considerat patronul dragostei şi al bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti.

Citește și Iubește românește de Dragobete 2020. MESAJE pentru persoana iubită de Ziua Îndrăgostiților la români

În unele tradiţii este considerat Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Baba Dochia şi cumnat al eroului vegetaţional Lăzărică. Dragobtele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

Dragobetele cap de primăvară era divinitatea populară sinonimă cu sărbătoarea de Dragobete celebrată la 1 martie, deschizătorul primăverii, patronul dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile româneşti în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.

La Dragobete, păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în ziua de Dragobete, se spune că rămâneau fără pui până în aceeași zi a anului viitor.

Asemănător păsărilor, cuvântul grecesc „pasare” însemnând „mesaj al cerului”, fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească pentru a fi îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Cei care nu se întâlneau cu un prieten în ziua de Dragobete se spune că nu era iubiți tot anul.

Citește și De DRAGOBETE iubește românește. MESAJE cu care îți poți surprinde jumătatea de ziua îndrăgostiților

Dacă timpul era prielnic, fetele şi băieţii se adunau în cete şi ieşeau la pădure chiuind, pentru a culege primele flori ale primăverii. Din zăpada netopită până la Dragobete fetele şi nevestele tinere din Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Transilvania făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii.

Fetele ignorate de băieţi în ziua de Dragobete, le acuzau pe celelalte că au făcut farmece la Atanasii (17 şi 18 ianuarie), pentru a-i atrage pe băieţi. Această zi, potrivit tradiţiei, era propice farmecelor pentru alungarea iubirii dintre tineri.

Etnograful Marcel Lutic de la Muzeul de Etnografie al Moldovei a prezentat etimologia acestei sărbători populare, considerând că majoritatea denumirilor ei provin de la „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă celebrată pe 23 februarie care în slavă se numește Glavo-Obretenia.

Românii au adaptat-o, astfel apărând sub diverse nume („Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”, „Bragovete”) în perioada Evului mediu, până când s-a impus în unele zone (sudul și sud-estul României) ca Dragobete.

Această explicație este data și de „Micul dicționar academic”, care atestă folosirea cuvântului din anul 1774. „E foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană; în acest caz, «zeul» s-a născut pornind de la un nume”, a afirmat Rodica Safiu de la România literară. N.A. Constantinescu, în „Dicționar onomastic românesc”, 1963, tratează cuvântul „DRAGOBETE” la articolul despre „drag” (cu temă slavă) și ca substantiv comun, însemnând „gândăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră”, cunoscută și sub numele de „târtăriță” sau „repede” (Cicindela campestris).

În „Dicționarul etimologic al limbii române”, Al. Ciorănescu propune ca etimon, cu rezerve, cuvântul sârb „drugobrat” ce se traduce prin „cumnat”. Alte teorii expuse de Lutic, consideră proveniența numelui de la cuvintele din slava veche „dragu” și „biti”, care s-ar traduce prin „a fi drag” sau de la cuvintele dacice „trago” – țap și „pede” – picioare, acestea transformându-se, în timp, în drago, respectiv bete: „În paranteză fie spus, credem ca dacii au avut o divinitate celebrată în această perioadă a anului, divinitate al cărei nume nu ni s-a păstrat, după cum multe alte nume ale divinităților dacice nu ne mai sunt cunoscute”

Ziua de DRAGOBETE cade în fiecare an pe 24 februarie și este asociată nu doar cu iubirea, ci și cu începutul primăverii, începutul unui an mai bun din punct de vedere sentimental. De DRAGOBETE există multe superstiții și tradiții, în care unele persoane încă mai cred cu tărie și în ziua de azi.

Spălarea părului cu zăpadă

În popor, se spune că de DRAGOBETE fetele strângeau zăpadă și o topeau, pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față. În acest fel, se mențineau frumoase tot anul și băieții le remarcau mai repede. În zonele rurale, fetele foloseau apa din zăpada de DRAGOBETE pentru a face diferite farmece prin care să-și atragă ursiții.

Sărutul eternității

În unele zone din țară, superstiția de DRAGOBETE spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. De fapt, tot de DRAGOBETE, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

Ziua distracției și a veseliei

De DRAGOBETE , tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. În schimb, trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.

Ziua curățeniei

Potrivit tradiției, femeile trebuie să facă ordine și curățenie în casă, pentru a avea un an îmbelșugat și a fi iubite de soți. Așadar, înainte să pleci la distracție, șterge praful și aspiră, ca să vadă iubitul tău cât ești de harnică.

La țară, gospodarii se fereau să lucreze pământul sau să facă treabă prin curte, de teamă ca DRAGOBETELE să nu-i pedepsească pentru că munceau, în loc să petreacă.

Zburătoritul

Conform tradiției, de DRAGOBETE se organizează „zburătoritul”, un eveniment mult așteptat de fete și de băieți deopotrivă. Zburătoritul presupune ca băieții să alerge după fete, să le prindă și să le sărute. Odată ce se sărutau, se considera că începea relația lor de dragoste.

Întâlnirea celor care se plac

Superstiția de Dragobete spune că dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să face tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul care i-a picat cu tronc, șansele de a fi împreună cu el sunt nule.

Semănarea busuiocului

Potrivit unei tradiții străvechi, de DRAGOBETE gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Volumul de plăţi efectuate prin staţiile SelfPay, în creştere în martie cu 30%

Publicat

Volumul plăţilor efectuate prin intermediul staţiilor de plată SelfPay a crescut 30%, în martie, faţă de perioada similară a anului trecut, categoria de plăţi care s-a majorat cel mai mult în total valoare absolută fiind plata întreţinerii, cu un avans de 114%, reiese din datele companiei deţinătoare ale acestor puncte.

Conform datelor centralizate, la nivelul primei luni de primăvară, plăţile pentru facturile de utilităţi au crescut cu 50%, în intervalul de referinţă, iar plăţile pentru produsele de divertisment (vouchere şi licenţe pentru jocuri de pe diferite platforme) au înregistrat un salt de 142%.

De asemenea, volumul plăţilor pentru comunicaţii (internet, televiziune, telefonie) s-a majorat cu 64%, în luna martie a acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019.

Categoria de plăţi care a crescut cel mai mult în total valoare absolută în această perioadă faţă de luna martie a anului trecut este plata întreţinerii, cu un avans de 114%.

SelfPay deţine cea mai mare reţea de Staţii de Plată de tip self-service din România. În prezent, reţeaua SelfPay numără mai mult de 4.700 de Staţii de Plată, cu peste 140 de servicii disponibile, de la plată de utilităţi, telefonie fixă şi mobilă, internet, televiziune, taxe şi impozite, la bilete de acces la evenimente, bilete de călătorie, monedă electronică, rovinietă şi divertisment.

Staţiile de Plată SelfPay pot fi găsite în marile reţele de retail (Mega Image, Profi, Kaufland, Carrefour), centre comerciale, pieţe, benzinării şi magazine de proximitate şi sunt disponibile în fiecare zi, în intervalul orar în care magazinele sunt deschise. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Românii se pot căsători şi în grădinile publice, parcuri sau muzee. Legea a fost promulgată

Publicat

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea care prevede posibilitatea încheierii căsătoriei şi în grădinile publice, parcuri, muzee şi alte locuri în aer liber, cu aprobarea primarului.

Legea modifică şi completează alineatul (2) al articolului 24 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă şi a fost iniţiată de deputatul PNL Florin Roman.

“Căsătoria se poate încheia şi în afara sediului serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, al primăriei competente, cum ar fi grădinile publice, parcurile, muzeele şi alte locuri în aer liber, la cererea viitorilor soţi, cu aprobarea primarului”, prevede actul normativ. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

2000 de angajări noi în DSP-uri și serviciile de ambulanță. Ministrul Sănătății: ”Sistemul medical se confruntă cu o situație fără precedent”

Publicat

ministrul sanatatii tataru

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat, vineri, că, în perioada următoare, vor fi angajate 1.000 de persoane în Direcţiile de sănătate publică şi alte 1.000 în structurile serviciilor de Ambulanţă.

“Sistemul medical se confruntă cu o situaţie fără precedent şi trebuie să-şi mobilizeze toată resursa pentru că oamenii se bazează pe noi, medici, asistente, infirmiere, personal auxiliar. (…) Ministerul Sănătăţii comunică pe toate planurile, inclusiv Direcţiile de sănătate publică, care au indicaţia de a prezenta în fiecare zi date la nivelul fiecărui judeţ, cu statistica cazurilor, precum şi a deceselor şi a cazurilor noi confirmate. Direcţiile de sănătate publică au făcut o muncă importantă şi au de făcut o muncă importantă”, a declarat Tătaru, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

El a adăugat că la nivelul Direcţiilor de sănătate publică personalul este insuficient şi nu a putut face faţă anchetelor epidemiologice necesare în contextul epidemiei COVID-19, dar şi deciziilor care trebuiau luate pe moment.

“Sunt oameni puţini, care lucrează 24 de ore din 24 de ore. Facem eforturi să remediem această situaţie. Vom angaja încă 1.000 de persoane în aceste structuri, adică, o suplimentare cu peste 25%. Alte 1.000 de persoane vor fi angajate în structurile serviciilor de Ambulanţă, pentru că şi echipajele acestor servicii au nevoie de sprijin pentru munca pe care o desfăşoară”, a informat ministrul. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Amânarea plăţii obligaţiilor fiscale, cea mai utilă măsură pentru 90% dintre companii

Publicat

Amânarea plăţii obligaţiilor fiscale fără instituirea accesoriilor până la 30 de zile de la încetarea situaţiei de urgenţă este considerată cea mai utilă măsură luată de guvern în contextul pandemiei COVID-19 de către 90% dintre companiile respondente în cadrul studiului Barometrul de HR, realizat de PwC România.

“Mediul de afaceri se confruntă cu un climat imprevizibil, fără precedent, care duce la o scădere neaşteptată a veniturilor într-un termen scurt. Multe companii găsesc cu greu soluţii pentru a-şi asigura lichidităţi şi au nevoie de sprijinul guvernului. Amânarea plăţii taxelor reprezintă o gură de oxigen în aceste condiţii. În continuare, va fi nevoie de alte măsuri pentru a combate efectele negative ale pandemiei COVID-19. Totuşi, aşteptările trebuie să rămână realiste, raportate la posibilităţile bugetare. Spun asta pentru că, în ultimii ani, deşi am avut creştere economică, a fost aplicată o politică fiscală prociclică, care a dus la restrângerea spaţiului fiscal, limitând mijloacele de intervenţie ale guvernului într-o situaţie de criză, aşa cum este cea pe care o traversăm acum”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner PwC România, într-un comunicat transmis joi AGERPRES.

În ceea ce priveşte impactul măsurilor luate de autorităţi în contextul pandemiei COVID-19, marea majoritate a respondenţilor a apreciat ca benefice şi alte măsuri luate în zona fiscală. Astfel, 88% consideră ca binevenită măsura de amânare a termenului de plată pentru impozitul pe clădiri, teren, respectiv impozitul pe mijloacele de transport (inclusiv termenul pentru acordarea bonificaţiei) de la 31 martie 2020 până la 30 iunie 2020, iar 70% cred că este utilă măsura ce stabileşte plăţile anticipate trimestriale la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent.

“În contextul crizei actuale, măsuri precum folosirea Spaţiului Privat Virtual pentru emiterea documentelor, depunerea declaraţiilor online şi arhivarea electronică sunt necesare în relaţia autorităţi – contribuabili. Recent, guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă, încă nepublicată, prin care autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să accepte documentele semnate cu semnătură electronică, trimise online de firme şi persoane fizice. Ştim, de asemenea, că anul acesta administraţia fiscală are în pregătire mai multe proiecte de digitalizare pentru a fi aplicate. Sperăm că tot acest proces de digitalizare a serviciilor publice va fi accelerat în perioada următoare pentru că este în avantajul autorităţilor şi al contribuabililor, atât din perspectiva simplificării interacţiunii, precum şi a reducerii costurilor”, a arătat Daniel Anghel, Partener, liderul serviciilor fiscale şi juridice PwC România.

De asemenea, în ceea ce priveşte măsurile propuse public de mediul de afaceri, 70% dintre companii spun că ar fi utilă implementarea facturării şi arhivării electronice, 64% consideră benefică deductibilitatea integrală din punct de vedere fiscal pentru donaţii efectuate pentru eradicarea şi combaterea Covid-19, iar 58% sunt de părere că ar fi nevoie de emiterea prin Spaţiul Privat Virtual a certificatelor de înregistrare, de rezidenţă, de înregistrare şi orice alte certificate.

Nu în ultimul rând, 52% ar vrea deductibilitatea integrală pentru provizioanele pentru risc de neplată constituite ca urmare a efectelor pandemiei, precum şi ajustarea bazei de impozitare a TVA pentru creanţe neîncasate în perioada în care este aplicabilă starea de urgenţă, dar şi pentru 60 zile după data de încetare a acesteia, în timp ce 34% cred că ar fi utilă implementarea rambursării TVA cu control ulterior pentru toţi contribuabilii, indiferent de suma solicitată la rambursare.

“Măsurile luate până acum pentru a sprijini companiile vizează problemele identificate pe termen scurt, având aplicabilitate pe perioada stării de urgenţă şi încă 30 de zile după încheierea ei. Este evident că trebuie analizate, cât mai repede, alte măsuri fiscale care să ajute mediul de afaceri pe termen mai lung şi, în acest scop, ne putem uita la ceea ce fac alte state din Europa şi să preluăm bune practici din experienţa lor. De exemplu, măsurile pentru optimizarea fluxului de numerar ar trebui să fie primele luate în calcul, cum ar fi compensarea sumelor plătite în plus sau de rambursat cu obligaţii fiscale curente sau rambursarea cu celeritate a acestora”, a susţinut Andreea Mitiriţă, Partener Servicii fiscale PwC România.

Potrivit sursei citate, măsurile în domeniul taxării luate de alte state au fost colectate şi centralizate de firmele din reţeaua PwC. Dintre acestea, unele se află în discuţii în România.

Astfel, printre măsurile adoptate în alte state se află: rambursarea accelerată a TVA (Belgia, Luxemburg si Letonia), prelungirea termenului pentru depunerea declaraţiilor fiscale / plata obligaţiilor fiscale (Italia, Cehia, Belgia, Austria, Malta, Franţa, Luxemburg), stimulente fiscale pentru donaţiile efectuate de contribuabili (Grecia, Italia, Polonia, Ucraina), suspendarea acţiunilor de control fiscal / control fiscal online (Austria, Italia, Franta, Polonia), contribuabilii pot deduce pierderea înregistrată în 2020 din veniturile obţinute în 2019 (Polonia) – impozit pe profit şi impozit pe salarii.

Studiul PwC România HR Barometru a fost derulat în perioada 23-26 martie 2020 pe baza informaţiilor furnizate de 91 de companii din sectoarele: bunuri de larg consum, auto (producţie şi distribuţie), transporturi, farmaceutic, IT&C, servicii financiare, energie (producţie, utilităţi, distribuţie), distribuitori (retail & logistică), servicii externalizate, altele.

Reţeaua de firme PwC este prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 276.000 de profesionişti ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate