Persoaanele care fac poze cu mâncarea şi le pun pe Instagram, dorind să împărtăşească cu ceilalţi experienţa culinară, tind să-şi crească nu doar like-urile, ci şi mărimea taliei, conform unui studiu făcut de către Universitatea de Sud Georgia din Statele Unite.

Concret, circa 70% din mileniali fac o poză cu ce au în farfurie înainte de a mânca. Iar cercetătorii au demonstrat că oamenii care fac poze cu mic-dejunul sau cina, le pun pe Instagram şi abia apoi mănâncă, se simt mai greu sătui. În plus, tind să-şi umple farfuria încă o dată.

Şi alte studii arată impactul fotografiilor cu mâncare asupra stării de foame sau de saţietate: postarea imaginilor cu preparate le face mai gustoase, întrucât creierul se concentrează mai mult pe mirosul şi gustul mâncării.

Studiul, publicat în jurnalul de nutriţie Appetite, a selectat 145 de studenţi şi i-a împărţit în două groupuri. Fiecare a primit o farfurie cu biscuţi cu aromă de brânză şi li s-a spus să îi ronţăie, iar unuia dintre grupuri i s-a cerut să facă o fotografie întâi.

Rezultatele studiului arată cât de mult ne influenţează comportamentul nostru pe social media

După ce au terminat de ronţăit, voluntarilor li s-a cerut să dea o notă gustării şi să spună dacă mai doresc o porţie. Rezultatele studiului arată cât de mult ne influenţează comportamentul nostru pe social media. Studenţii care au fotografiat biscuiţii înainte de a-i mânca au dat dat note mai mari gustării şi au dorit încă o porţie.

Fotografiatul mâncării schimbă modul în care creierul percepe mâncarea, făcând-o mai atractivă şi crescând şi apetitul.

Pare o informaţie oarecare, dar oamenii care vor să slăbească ar trebui să mănânce pur şi simplu, fără a-și fotografia mâncarea înainte, spun autorii studiului.(sursa: Mediafax)

Statele Unite irosesc milioane de doze de vaccin Covid-19, chiar dacă penuria afectează multe părți ale lumii, scrie The Guardian.

Cel puțin 15 milioane de doze au fost aruncate în SUA între martie și septembrie, potrivit unei analize CDC. O investigație separată a constatat că 1 milion de doze au fost aruncate în 10 state între decembrie și iulie.

Statele continuă să arunce vaccinurile nefolosite. Louisiana a aruncat 224.000 de doze nefolosite de vaccinuri Covid – o rată care aproape că s-a triplat de la sfârșitul lunii iulie, chiar dacă un al patrulea val al virusului a pus stăpânire pe acest stat. Unele dintre dozele pierdute provin din flacoane deschise și neconsumate în întregime, dar mai mult de 20.000 de vaccinuri au expirat pur și simplu.

Mii de doze se pare că sunt irosite în fiecare zi în Wisconsin. În Alabama, mai mult de 65.000 de doze au fost aruncate; în Tennessee, sunt aproape 200.000.

În Louisiana, de exemplu, au fost folosite cu succes 4,4 milioane de doze

Dozele irosite reprezintă o mică parte din numărul de vaccinuri administrate în aceste state – în Louisiana, de exemplu, au fost folosite cu succes 4,4 milioane de doze.

Informațiile vin în timp ce milioane de oameni din întreaga lume așteaptă primele doze. Doar 1% din populația țărilor cu venituri mici a primit primele vaccinuri până în luna iulie, în comparație cu mai mult de jumătate dintre cei care trăiesc în țările cu venituri ridicate.

Multe dintre dozele aruncate provin din farmacii. În luna mai, două lanțuri de farmacii irosiseră mai multe doze decât statele, teritoriile și agențiile federale din SUA la un loc, adică aproape trei sferturi din dozele aruncate. În prezent, cel puțin 7,6 milioane de doze aruncate provin de la patru mari farmacii: Walgreens, CVS, Walmart și Rite Aid.

Înainte de luna iunie, puțin peste 2 milioane de doze s-au irosit

Înainte de luna iunie, puțin peste 2 milioane de doze s-au irosit, potrivit NBC News. Dar, în timpul verii, numărul a crescut de șase ori, pe măsură ce dozele au expirat și vaccinările au scăzut.

Joe Biden a promis să vaccineze 70% din lume în următorul an și s-a angajat să doneze câteva milioane de doze pentru a fi utilizate în străinătate. Dar, între timp, multe țări se străduiesc să ofere vaccinuri celor mai vulnerabili și celor care lucrează în prima linie a pandemiei, în timp ce americanii refuză imunizările.

(sursa: Mediafax)

Numărul total de nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost, în primul semestru al acestui an, de 195.800, iar cheltuielile acestora s-au ridicat în total la 503,7 milioane de lei, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Turiştii nerezidenţi sosiţi în România în interes de afaceri au cheltuit 312,4 milioane de lei. Afacerile (inclusiv participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii) au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 59,6% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România în semestrul I 2021, cheltuielile acestora reprezentând 62% din totalul cheltuielilor.

Ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare

Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (50,8%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (89,0% din totalul cheltuielilor pentru cazare).

Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au reprezentat 18,2% din totalul de cheltuieli, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 14,4%. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 48,2% au fost destinate cumpărării alimentelor şi băuturilor, iar 29,6% destinate cumpărării de cadourilor şi suvenirurilor.

Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 74,5% din totalul cheltuielilor pentru transport

Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 74,5% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru bilete de intrare în muzee, obiective turistice, grădini zoologice/botanice au reprezentat 31,3% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

Turiştii nerezidenţi sosiţi în România în interes personal au cheltuit 191,3 milioane de lei.

Călătoriile în scop particular

„Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (40,4% din numărul total de turişti nerezidenţi), dintre acestea evidenţiindu-se călătoriile pentru vacanţe (55% din total călătorii în scop particular).

Ca şi în cazul călătoriilor pentru afaceri, cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor efectuate de turiştii nerezidenţi sosiţi în România în scop particular o reprezintă cheltuielile pentru cazare (46,5%), din care cazarea cu mic dejun inclus deţine ponderea principală (74,0%)”, menţionează INS.

Cheltuielile efectuate în baruri şi restaurante au avut o pondere de 17,9% din totalul cheltuielilor în scop personal

Cheltuielile efectuate în baruri şi restaurante au avut o pondere de 17,9% din totalul cheltuielilor în scop personal, iar cheltuielile pentru cumpărături au reprezentat 16,0% din totalul cheltuielilor turiştilor nerezidenţi sosiţi în România în interes personal.

Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 57,8% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 29,4% din totalul cheltuielilor pentru recreere .

Peste 30% din nerezidenţi şi-au organizat sejurul în România pe cont propriu

Peste 30% din nerezidenţi şi-au organizat sejurul în România pe cont propriu, iar principalul mijloc de transport folosit pentru sosirea în România a fost avionul. Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România, 38,6% şi-au organizat sejurul pe cont propriu, iar 33,1% au apelat la agenţii de turism. Restul sejururilor au avut alt organizator (sindicate etc.) 22%, precum şi agenţia de turism, o parte, şi turistul nerezident cealaltă parte, 6,3%.

Principalul mijloc de transport utilizat de turiştii nerezidenţi pentru a sosi în România a fost avionul

Principalul mijloc de transport utilizat de turiştii nerezidenţi pentru a sosi în România a fost avionul (78,2% din numărul total de turişti). Autoturismele proprii au reprezentat 19,4%, urmate de autocare şi autobuze cu 1,4% şi alte mijloace (tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) 1%.

Numărul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată (apartamente şi camere de închiriat) în semestrul I 2021 a fost de 6.700, cheltuielile acestora în România fiind de 4,9 milioane de lei.

Cheltuieli efectuate în România de turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată

Din totalul cheltuielilor efectuate în România de turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată în semestrul I 2021 se evidenţiază: cheltuielile pentru cazare (26,8%), cheltuielile făcute în baruri şi restaurante (26,1%), cheltuielile pentru transport (23,3%) şi cheltuieli pentru activităţi culturale, sportive şi pentru petrecerea timpului liber (10,5%).

Din totalul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată, 82,3% au avut ca scop al călătoriei pe cel particular, iar 17,7% pe cel profesional. Din călătoriile în scop particular, ponderi mai importante au avut călătoriile de tranzit (21,7%), iar din cele profesionale, afacerile (88,2%).

În primele şase luni din 2021 turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată şi-au organizat în mare parte pe cont propriu călătoria în România (95,2% din total), utilizând ca mijloc de transport avionul (35,0%), autoturismul propriu (33,6%), autocarul şi autobuzul (4,6%), trenul (12,2%) şi alte mijloace de transport (14,6%). Agerpres

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 87,1 miliarde de lei, la 30 septembrie 2021, în creştere cu 24,7% faţă de nivelul existent la 30 septembrie 2020, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 53,297 miliarde de lei, respectiv 61,19%. Pe locul doi de aflau acţiunile, cu 21,684 miliarde de lei (24,89%). Obligaţiunile corporative se situau pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 5,031 miliarde de lei, respectiv 5,78% din totalul activelor.

Conform datelor ASF, valoarea activului total al fondurilor de pensii de la Pilonul II era de 87,104 miliarde de lei, în septembrie 2021, iar valoarea activului net era de 87,061 miliarde de lei.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau 7,732 milioane de participanţi. Conform datelor ASF, de la începutul colectării în sistem au fost virate contribuţii pentru 7,627 milioane de participanţi.

În luna iulie 2021, au fost virate contribuţii pentru 3,871 milioane de participanţi, iar pentru 3,841 milioane nu au fost virate contribuţii.

Pe pilonul II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life Pensii, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital. Agerpres