EDUCATIE
Duminica Tomii și Paștele Blajinilor. Semnificații, obiceiuri și superstiții legate de această zi. Cine a fost Apostolul Toma
În prima duminică după Paște, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Apostol Toma. Este Numită și Duminica Tomii, și este urmată, luni, de Paștele Blajinilor.
Mântuitorul s-a aratat ucenicilor dupa Înviere. Pentru ca Toma nu credea în Învierea Mântuitorului, Iisus l-a îndemnat să-i atingă rănile rămase pe corp, după răstignire.
După acest moment, Toma îl mărturiseste fără nici o îndoială pe Iisus Hristos ca Domn și Dumnezeu, realitatea Invierii Domnului fiind dovedită astfel încă o dată pentru cei care nu puteau crede.
Această zi reprezintă momentul întâlnirii dintre Sfântul Apostol Toma și Mântuitor, întâlnire care îi dă și apostolului ”necredincios” dovada Învierii Domnului.
Cine a fost apostolul Toma
Despre Toma, unul din cei doisprezece apostoli, evangheliile ne oferă puține date. Numele său apare înainte de plecarea lui Iisus în Betania și la Cina cea de Taină.
După înălțarea la cer a Domnului, Sfântul Toma a propovăduit creștinismul în India, unde moare ca martir, ucis de suliță.
Tradus în ebraică, numele lui Toma înseamnă „geamănul”.
Apostolul Toma s-a născut în Pansada, un oraș galileean și a fost pescar. Auzind vestea cea bună a lui Iisus Hristos, el a lăsat totul în urma sa și l-a urmat pe Mântuitorul.
Apare astfel în lista de Apostoli din Matei 10, 3 și Faptele Apostolilor 1, 13.
Sfântul Evanghelist Ioan povestește reacția ucenicilor, atunci când Mântuitorul le-a spus că se va întoarce în Iudeea:
„Învățătorule, acum căutau iudeii să Te ucidă cu pietre, și iarăși Te duci acolo?”. Toma însă le-a spus celorlalți ucenici: „Să mergem și noi și să murim cu El”.
„Toma, fiind odată mai slab în credință față de ceilalți apostoli”, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, „prin Harul lui Dumnezeu, a trudit cu mai mult curaj, cu mai mult zel și fără odihnă decât toți ceilalți, astfel încât a propovăduit aproape peste tot pământul, netemându-se să ducă Cuvântul lui Dumnezeu popoarelor sălbatice”.
Pentru că i-a convertit pe fiul și pe soția guvernatorului orașului indian Meliapur (Melipur), Sfântul Apostol a fost întemnițat, torturat, și în final, fiind străpuns cu cinci sulițe, el s-a dus la Domnul.
O parte din moaștele Sfântului Apostol Toma sunt în India, în Ungaria și la Muntele Athos.
În conformitate cu Tradiția Bisericii, Sfântul Apostol Toma a înființat Bisericile Creștine din Palestina, Mesopotamia, Parția, Etiopia și India
Îndoiala lui Toma
Imediat după Înviere, Hristos se arată apostolilor, intrând prin ușile încuiate (de frica iudeilor) și rostind binecuvântarea: „Pace vouă!” Din rândurile lor lipsea însă unul: Toma.
Aceștia îi spun la întoarcere despre arătarea lui Hristos, dar acesta nu crede, conștient fiind de posibilitatea unor vedenii:
„Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.” Toma credea în Învierea lui Hristos, dar nu credea că s-a arătat apostolilor. O săptămână Toma trăiește chinurile unei cumplite îndoieli.
După opt zile, Iisus Hristos revine, arătându-se din nou, în același mod. Înainte chiar de a-i spune ceva Toma, Domnul îl îndeamnă:
„Adu degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele şi adu mâna ta şi o pune în coasta Mea şi nu fi necredincios ci credincios.” Toma nu pune, practic, mâna pe rănile lui Hristos, pentru că este cucerit de arătarea Lui și cade în genunchi. În lipsa cuvintelor, rostește doar atât: „Domnul meu și Dumnezeul meu!”
Unele icoane mai recente care descriu acest eveniment se numesc „Toma necredinciosul”. Acest lucru este incorect.
În grecește, inscripția se citește „Atingerea lui Toma”. În slavonă se numește „Încredințarea lui Toma”. Când Sfântul Toma a pipăit rana de Viață dătătoare a Domnului, el nu a mai avut nici un fel de îndoială.
În această duminică este rânduit să se citească în cadrul Sfintei Liturghii pericopa evanghelică de la Ioan din capitolul 20, versetele 19-31.
Obiceiuri în Duminica Sfântului Apostol Toma
Duminică dimineața, după slujba Utreniei, ouăle și colacii vor fi sfințiți de preoți. Apoi se vor căuta irugi, cursuri curate de ape curgătoare. Aici, oul, colacul și o lumânare aprinsă sunt așezate în fiecare coșuleț împletit și se dă drumul pe apă pentru a ajunge la sufletele morților.
Oamenii cred că prin aceste ofrande sufletele morților vor fi eliberate de o parte din păcatele grele și vor putea umbla în locurile în care doresc.
După Sfânta Liturghie, preoții ortodocși vor merge în cimitire și vor face slujbe pentru cei plecați în ”lumea blajinilor”, sfințind mormintele și pomenile aduse de familiile celor ce-și dorm somnul de veci.
În Brașov se vor desfășura Serbările Junilor, legate de Sfintele Paști, care durează până la Duminica Tomii. În această ultimă zi din Săptămâna Luminată, alaiul junilor îmbrăcați în costumele lor originale, călare pe cai împodobiți cu ciucuri și cocarde tricolore, vor străbate străzile din centrul vechi al Brașovului, timp de câteva ore. Apoi, alaiul se va deplasa la Pietrele lui Solomon unde vor petrece până seara târziu într-o mare serbare câmpenească.
În Banat, femeile dau pomeni pe ape curate, curgătoare, pentru slobozirea sufletelor răposaților. Bătrânele caselor înroșesc ouăle în ajunul sărbătorii, iar copiii adună ramuri fragede de alun sau de salcie, din care împletesc mici coșulețe.
Lunea după Duminica Tomii – Paştele Blajinilor
În credința populară, în lunea după Duminica Tomii se sărbătorește Paștele Blajinilor. În folclor, Blajinii mai sunt cunoscuți și sub numele de rohmani.
Paștele blajinilor este o sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc.
În credința ortodoxă se pune accent și pe cultul morților. Paștele blajinilor sau Paștele morților reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au murit, fie ei pregătiți — spovediți, împărtășiți și cu lumânare — sau nepregătiți.
Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina și Maramureș.
Blajinii, oameni blânzi și pașnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pamântului.
Ei sunt anunțați că a sosit Paștele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroșitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască).
sursă: Agerpres, ro.orthodoxwiki.org
Conform calendarului aprobat de Ministerul Educației, elevii din București vor intra în vacanță vineri, după încheierea cursurilor, și se vor întoarce la școală luni, 26 februarie.
Aceasta este vacanţa de o săptămână care se poate lua la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti în perioada 12 februarie – 3 martie.
Următoarele vacanţe sunt programate astfel:
* de sâmbătă, 27 aprilie, până marţi, 7 mai;
* de sâmbătă, 22 iunie, până duminică, 8 septembrie.
Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară până pe 26 aprilie 2024, în intervale de câte cinci zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ.
Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.
Prin excepţie, se stabilesc următoarele: pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 7 iunie 2024, iar pentru clasa a VIII-a anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 14 iunie 2024.
Pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică şi pentru clasele din învăţământul profesional anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 28 iunie 2024. Agerpres
Pentru admiterea din acest an, Universitatea din București pune la dispoziție peste 21.000 de locuri, distribuite astfel: 11.200 pentru programele de licență, 8.986 pentru programele de masterat, 111 pentru programele de masterat didactic și 839 pentru programele de doctorat.
Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei de învăţământ superior transmis vineri AGERPRES, concursul admitere sesiunea iulie 2024 la facultăţile Universităţii Bucureşti se desfăşoară pentru programele de licenţă, masterat şi doctorat, în perioada 1 – 26 iulie, iar data-limită de afişare a rezultatelor este 31 iulie.
Pentru sesiunea de toamnă, facultăţile Universităţii din Bucureşti fac înscrieri pe locurile rămase neocupate în perioada 2 – 16 septembrie, iar data-limită de afişare a rezultatelor este 21 septembrie.
„Pentru admiterea 2024, majoritatea facultăţilor Universităţii din Bucureşti vor oferi viitorilor studenţi, masteranzi şi doctoranzi un proces online de înscriere şi admitere, precum şi posibilitatea de achitare online a taxei de înscriere.
De asemenea, unele facultăţi ale Universităţii din Bucureşti vor organiza şi o sesiune online de preînscriere, oferind candidaţilor posibilitatea de a-şi manifesta interesul pentru facultăţile respective şi de a fi la curent cu ultimele noutăţi cu privire la procesul de admitere”, informează sursa citată.
Universitatea din București are astăzi 19 facultăţi
Universitatea din Bucureşti organizează în acest an, atât pentru programele de studii universitare de licenţă, cât şi pentru programe de studii universitare de masterat, o sesiune de admitere specială pentru olimpicii internaţionali şi sportivii medaliaţi la competiţii europene şi mondiale pentru sporturile olimpice şi şah şi la jocurile olimpice şi paralimpice, anterior organizării sesiunii de admitere pentru toţi candidaţii.
În perioada imediat următoare vor fi publicate pe www.unibuc.ro şi pe admitere.unibuc.ro atât oferta anuală de şcolarizare şi regulamentul de admitere, cât şi detaliile cu privire la calendarul acestei sesiuni speciale de admitere.
Universitatea din Bucureşti a fost înfiinţată prin Decretul nr. 765 din 4/16 iulie 1864 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar astăzi are 19 facultăţi care oferă 95 de programe de licenţă, 223 de programe de masterat, 23 de şcoli doctorale pe domenii specifice şi o şcoală pentru studii doctorale interdisciplinare, peste 50 de centre şi nouă staţiuni de cercetare. Agerpres
EDUCATIE
Timiş: Numărul studenţilor care vor să devină ingineri a scăzut cu 15 % în ultimul deceniu, potrivit rectorului UPT
Vineri, rectorul Universității Politehnica Timișoara (UPT), Florin Drăgan, a subliniat că în ultimii zece ani, la nivel național, interesul pentru cariera de inginer a înregistrat o scădere de aproape 15%, în ciuda cererii semnificative de pe piața muncii.
Un raport privind starea învăţământului superior din România, realizat de Ministerul Educaţiei, arată că la facultăţile de inginerie erau anul trecut înscrişi 75.331 de studenţi.
În 2014 erau cu 11.000 mai mulţi.
Deşi universităţile tehnice au reuşit să menţină în general cifrele de şcolarizare, universităţile generaliste care aveau şi specializări de inginerie au fost nevoite să reducă numărul de locuri pentru a creşte specializările considerate mai uşoare, arată un comunicat al UPT, remis AGERPRES.
Rectorul UPT, Florin Drăgan, consideră că este nevoie de o mai bună promovare a unor materii precum Matematică sau Fizică în licee. De asemenea, pentru a le face mai atractive profesorii trebuie să adopte metode interactive de predare.
„Din păcate, sunt multe cauze ce au dus la această scădere a studenţilor la facultăţile de inginerie.
Putem vorbi de o migrare a tinerilor spre universităţi de afară, de scăderea populaţiei şcolare, dar şi de o scădere a numărului de locuri la inginerie a universităţilor generaliste.
Noi, ca universitate tehnică, am menţinut numărul de locuri în ultimii zece ani la acelaşi nivel, însă unele universităţi generaliste care aveau şi facultăţi de inginerie au redirecţionat aceste locuri spre facultăţi mai uşoare pentru studenţi pentru a nu pierde finanţarea de la Ministerul Educaţiei.
În perioada de după pandemie a crescut şi abandonul universitar
În plus, în perioada de după pandemie a crescut şi abandonul universitar.
Studiile inginereşti sunt considerate mai dificile, indiferent de beneficiile pe care tânărul le are după finalizarea lor. Putem vorbi de salarii mai mari, dar şi de o rată de angajabilitate de peste 90% în domeniu”, susţine rectorul Florin Drăgan, citat în comunicatul menţionat.
Raportul Ministerului Educaţiei analizează numărul total de studenţi din perioada 2014-2023, înscrişi la universităţile din toată România.
În raport se poate observa o creştere a numărului celor ce studiază la specializările ce ţin de „tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor” (IT&C), însă această creştere nu compensează scăderea din inginerie.
De exemplu, în 2023 erau înscrişi la licenţă 31.160 de studenţi la specializări IT&C, în timp ce în urmă cu zece ani erau 27.000 de studenţi.
Conform sursei citate, multe companii multinaţionale nu mai fac în România doar producţie, ci acum au şi departamente cercetare, ceea ce a determinat o creştere a nevoii de ingineri pe piaţa muncii în ultimii ani.
De altfel, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) are în componenţă numeroase proiecte de digitalizare şi de infrastructură, astfel că nevoia de ingineri va creşte şi mai mult în viitorul apropiat.
Declarațiile rectorului Florin Drăgan
„Atât timp cât companiile multinaţionale din industrie se axau strict pe producţie în România, criza de ingineri nu era foarte vizibilă.
În ultimii ani, numai în vestul ţării au fost numeroase companii care şi-au mutat parţial diviziile de cercetare din alte ţări sau au deschis centre de cercetare în România.
Unele dintre ele nu au finalizat acest proces, aşa că au nevoie în continuare de specialişti.
Practic din acel moment problema forţei de muncă înalt calificată a devenit atât de vizibilă.
De altfel, este o problemă întâlnită la nivel european şi este nevoie de măsuri rapide şi concrete.
Există şi o comoditate parţială a tinerei generaţii pentru că îşi doreşte un parcurs universitar mai lejer, în detrimentul unei calificări puternice pe piaţa muncii”, a mai evidenţiat rectorul Florin Drăgan. Agerpres
Procentajul de participare la proba de Limba și literatura română din cadrul simulării Evaluării Naționale a atins 93,4%, cu un total de 164.600 de elevi prezenți, conform informațiilor furnizate luni de către Ministerul Educației.
Potrivit sursei citate, şase elevi au fost eliminaţi, ca urmare a unor tentative de fraudă.
„Platforma destinată evaluării digitalizate a funcţionat în parametri optimi pe toată durata derulării procesului de încărcare a lucrărilor, cu excepţia unui scurt interval de timp (aproximativ 20 de minute), însă fără a se înregistra blocaje”, adaugă sursa amintită.
Simularea Evaluării naţionale continuă marţi cu proba scrisă la Matematică, şi se încheie miercuri cu proba scrisă la Limba şi literatura maternă.
Subiectele sunt elaborate pe baza conţinuturilor/competenţelor asociate acestora, conform programelor pentru simulare, aprobate de Ministerul Educaţiei.
Subiectele şi baremele se publică în fiecare zi de examen, la ora 15,00.
Rezultatele
Rezultatele vor fi comunicate individual pe 23 februarie şi vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ prin discuţii cu elevii, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situaţii în parte, pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare.
„Notele obţinute nu se trec în catalog.
Prin excepţie, la solicitarea scrisă a elevului/a părintelui, acestea pot fi trecute în catalog.
Obiectivele urmărite prin organizarea simulărilor sunt familiarizarea elevilor cu rigorile unei examen real şi optimizarea rezultatelor obţinute de către elevi la finalul studiilor gimnaziale”, menţionează Ministerul Educaţiei. Agerpres
Femeie de 30 de ani, CĂZUTĂ de la înălțime, în Baciu. A fost dusă la SPITAL
Ce s-ar întâmpla dacă un oraș din România ar trece la un consum full-electric: Trei scenarii legate de costurile pentru populație
Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a vizitat duminică Băile Sărate de la Ocna Mureș, înainte de deschiderea pentru public
Tânără de 17 ani, din Sebeș, prinsă la volan de polițiști. Un alt tânăr i-a dat mașina, deși știa că nu are permis
Vitezoman de 23 de ani, prins de RADAR lângă Jucu, în Cluj. Avea 194 km/h
Tragedie la Răhău: Un tânăr de 17 ani a fost găsit spânzurat de un copac, în grădina casei
„Bișnițar” din Piața mare din municipiul Botoșani, aspru amendat de polițiști după ce l-au prins cu țigări
