Connect with us

ACTUALITATE

Echipa de Fed Cup a României va juca împotriva Italiei la Cluj-Napoca. Cat costă un bilet

Publicat



Echipa de Fed Cup a României va disputa meciul cu Italia din play-off-ul Grupei Mondiale în Sala Polivalentă din Cluj-Napoca, biletele pentru întâlnirea din 17 şi 18 aprilie fiind puse în vânzare la preţuri de 70 şi 90 de lei, informează site-ul oficial al Federaţiei Române de Tenis.

“Federaţia Română de Tenis anunţă locul de desfăşurare a întâlnirii de Fed Cup dintre România şi Italia, din 17 şi 18 aprilie 2020, din play-off-ul Grupei Mondiale. Astfel, meciul va avea loc în Sala Polivalentă din Cluj-Napoca, cea care a găzduit până acum alte importante întâlniri ale echipei de Fed Cup a României, în 2016, cu Cehia şi Germania, în 2018, cu Canada şi Elveţia, şi, în 2020, cu Rusia. Echipa care va câştiga această întâlnire va juca şi în 2021 în Grupa Mondială a Fed Cup”, se arată pe site-ul citat.

Tichetele de intrare au fost puse în vânzare online pe site-ul www.bilete.ro după cum urmează: Inel 1 – 90 lei, Inel 2 – 70 lei. Pe o comandă pot fi achiziţionate cel mult şase bilete pentru fiecare dintre cele două zile.

Copiii preşcolari, dar nu mai mici de 3 ani, au acces gratuit, ocupând acelaşi loc cu persoanele majore care îi însoţesc şi care posedă un bilet valabil.

România – Italia, meci din play-off-ul Grupei Mondiale, se va disputa în 17 şi 18 aprilie în Sala Polivalentă din Cluj-Napoca. Întâlnirea se desfăşoară după sistemul cel mai bun din cinci meciuri: primele două partide de simplu în ziua de vineri, 17 aprilie, urmând ca sâmbătă, 18 aprilie, să se dispute celelalte două meciuri de simplu şi cel de dublu. Orele de începere ale partidelor pentru fiecare dintre cele două zile vor fi anunţate ulterior.
AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

TAROM suspendă zborurile către și dinspre Austria, până la sfârșitul lunii iulie

Publicat

Ca urmare a restricțiilor impuse, TAROM suspendă zborurile către și dinspre Austria, în perioada 16 iulie – 31 iulie 2020 inclusiv, a anunțat, marți, compania aeriană.

Începând cu data de 16 iulie, Austria interzice zborurile regulate directe din România, dar și din alte nouă state. Biletele pot fi reprogramate pentru date viitoare de călătorie, fără taxe de modificare sau pot fi rambursate, precizează Tarom în anunțul postat pe Facebook.

CITEȘTE ȘI: Austria interzice de joi cursele aeriene directe din zece state, inclusiv din România

Modificările se pot face în 12 luni de la data emiterii biletelor.

”Menționăm faptul că de la aceste restricții sunt exceptate anumite categorii de curse aeriene: cele considerate în interesul Republicii Austriece, precum şi cele care transportă mărfuri (curse cargo), bolnavii, cetăţeni austrieci repatriaţi, personal de îngrijire sau muncitori sezonieri în agricultură și zborurile de repatriere (chartere speciale)”, mai precizează compania.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Serbia şi Muntenegru, care înregistrează creșteri a numărului de infectări cu coronavirus, excluse de UE de pe lista ţărilor terţe sigure

Publicat

Uniunea Europeană a decis să excludă Serbia şi Muntenegrul de pe lista ţărilor terţe sigure, dinspre care sunt permise călătoriile neesenţiale, au declarat oficialităţi europene, citate marţi de Reuters.

Preşedinţia germană a Consiliului UE a propus excluderea Serbiei şi a Muntenegrului de pe lista respectivă ca urmare a recrudescenţei cazurilor de COVID-19 în cele două state. Lista actualizată va fi publicată în viitorul apropiat.

UE discută, de asemenea, despre posibila excludere a Algeriei şi a Marocului de pe lista ţărilor sigure, dar multe state membre se opun unui asemenea scenariu întrucât numărul noilor persoane infectate cu noul coronavirus în cele două ţări este relativ mic.

După excluderea Serbiei şi a Muntenegrului, pe lista ţărilor terţe sigure rămân 13 nume: Algeria, Australia, Canada, China, Georgia, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Rwanda, Coreea de Sud, Thailanda, Tunisia şi Uruguay. În pofida prezenţei Chinei pe listă, călătoriile dinspre acest stat vor fi permise numai dacă autorităţile chineze vor permite intrarea călătorilor din UE. Condiţia reciprocităţii nu se aplică în cazul altor ţări aflate pe listă.

Într-o reuniune desfăşurată luni, Luxemburgul şi Ciprul au susţinut includerea Emiratelor Arabe Unite pe listă pe baza datelor furnizate de autorităţile cipriote, dar alte state membre s-au opus, au explicat diplomaţi europeni.

La 30 iunie, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o recomandare privind ridicarea graduală a restricţiilor asupra călătoriilor neesenţiale dinspre ţări terţe, fiind elaborată o listă de 15 state din care vor fi permise călătoriile către blocul comunitar începând de la 1 iulie. Lista este reanalizată şi actualizată la fiecare 15 zile.

Criteriile pentru determinarea ţărilor terţe pentru care actualele restricţii de călătorie trebuie să fie ridicate acoperă în particular situaţia epidemiologică şi măsurile de izolare, inclusiv distanţarea fizică, precum şi considerente de natură economică şi socială. Ele sunt aplicate în mod cumulativ.

Referitor la situaţia epidemiologică, ţările terţe listate trebuie să îndeplinească următoarele criterii în special:

– numărul noilor cazuri de COVID-19 în ultimele 14 zile şi raportat la 100.000 locuitori să fie apropiat sau inferior mediei Uniunii Europene;
– tendinţă stabilă sau descendentă a noilor cazuri în această perioadă în comparaţie cu precedentele 14 zile;
– răspunsul general la COVID-19 luând în calcul informaţiile disponibile, printre care aspecte precum testarea, supravegherea, urmărirea contacţilor, izolarea, tratamentul şi raportarea, precum şi fiabilitatea informaţiilor şi, dacă este necesar, scorul mediu total pentru Reglementările de Sănătate Internaţionale (IHR) – trebuie să se ţină cont, de asemenea, de informaţiile furnizate de delegaţiile UE cu privire la aceste aspecte;
– reciprocitatea ar trebui să fie luată în calcul periodic şi de la caz la caz.

Pentru ţările unde continuă să se aplice restricţii de călătorie, ar trebui să fie exceptaţi cetăţenii UE şi membrii familiilor lor şi rezidenţii în UE cu viză de lungă şedere, precum şi membrii familiilor lor.

Această recomandare a Consiliului UE nu este un instrument cu obligativitate juridică. Autorităţile statelor membre rămân responsabile pentru implementarea conţinutului recomandării. Ele pot, în deplină transparenţă, să ridice doar gradual restricţiile de călătorie către ţările listate.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

De la 1 ianuarie, maşinile cu volan pe dreapta, provenite din Marea Britanie, nu se mai pot înmatricula în România

Publicat

Mașinile cu volan pe dreaptă aduse din Marea Britanie nu vor mai putea fi înmatriculate în România, începând cu data de 1 ianuarie 2021, cu excepţia situaţiei în care perioada de tranziţie dintre UK şi Uniunea Europeană (UE), în contextul Brexit, nu va fi prelungită, se arată într-un comunicat de presă al Registrului Auto Român (RAR), transmis marţi AGERPRES.

“Dat fiind interesul public ridicat pentru situaţia autovehiculelor care provin din UK, în contextul Brexit, precizăm şi cu această ocazie că până la data de 31 decembrie 2020 este în vigoare o perioadă de tranziţie stabilită ca urmare a Acordului de retragere, dar care poate fi prelungită. În consecinţă, până la 31.12.2020 se acceptă, în aceleaşi condiţii, omologările UE emise de UK, adică şi autovehiculele cu volan pe partea dreaptă care provin din UK vor putea primi CIV, dacă respectă celelalte condiţii aplicabile. De la 1 ianuarie 2021, dar numai dacă perioada de tranziţie dintre UK şi Uniunea Europeană nu va fi prelungită, omologarea emisă de Regatul Unit nu va mai fi valabilă în România, iar vehiculele cu volan pe dreapta provenite din UK vor fi tratate asemenea oricărui alt vehicul care provine dintr-un stat terţ din afara UE şi nu vor mai primi CIV, deci nu vor mai putea fi înmatriculate în România. În ceea ce priveşte autovehiculele echipate cu postul de conducere pe partea dreaptă şi care sunt deja înmatriculate în România, menţionăm că nu există în acest moment nicio altă prevedere legislativă care să oblige la modificarea poziţiei postului de conducere pe partea stângă”, precizează sursa citată.

Modul în care autovehiculele cu volan pe partea dreaptă introduse individual în România pot primi CIV este precizat în Reglementările RNTR 7, aprobate prin OMTCT nr. 2.132/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, în secţiunea “Sistemul de direcţie” din Capitolul IV, se stipulează că: “Postul de conducere trebuie să fie situat pe partea stângă în raport cu planul median longitudinal al autovehiculului. Sunt exceptate autovehiculele speciale utilizate în serviciile publice comunitare (curăţenie stradală), precum şi autovehiculele care au fost înmatriculate ultima dată într-un alt stat membru al UE şi care nu au suferit modificări în raport cu configuraţia de înmatriculare iniţială. Pentru acestea din urmă, în cazul autovehiculelor din categoriile M2 şi M3, uşile de serviciu vor fi amplasate pe partea dreaptă, în raport cu planul median longitudinal al autovehiculului”.

Pe de altă parte, RNTR 7 impune obligativitatea înlocuirii farurilor originale cu unele care emit un fascicul luminos asimetric, orientat spre partea dreaptă a drumului.

O altă prevedere legală face referire la omologarea individuală a autovehiculelor cu volan pe partea dreaptă, dar care au suferit modificări constructive: “Omologarea autovehiculelor echipate cu postul de conducere pe partea dreaptă în raport cu planul median longitudinal al vehiculului şi care au suferit modificări ale caracteristicilor constructive menţionate în CIV se acordă numai dacă postul de conducere se schimbă pe partea stângă în raport cu planul median longitudinal al vehiculului”.

În acest sens, RAR menţionează că, în mod concret, dacă un autovehicul înmatriculat în România cu volanul pe partea dreaptă se prezintă la inspecţie după ce i-au fost aduse modificări constructive, acesta va putea fi reomologat doar dacă şi postul de conducere a fost mutat pe partea stângă.

Registrul evidenţiază faptul că acţionează doar în cadrul legal disponibil în acest moment, fără a aplica măsuri care nu respectă prevederile interne sau ale UE în domeniu.

“Pentru clarificarea poziţiei naţionale cu privire la acest subiect, trebuie precizat că legislaţia din România transpune şi pune în aplicare legislaţia UE în domeniu, legislaţie care nu permite introducerea de interdicţii de natură tehnică referitoare la autovehiculele echipate cu volan pe partea dreaptă. Comisia Europeană consideră că introducerea interdicţiei de înmatriculare a unor astfel de autovehicule constituie o barieră pentru libera circulaţie a mărfurilor, fiind o măsură disproporţionată în raport cu obiectivul public de asigurare a siguranţei rutiere şi protecţiei sănătăţii şi vieţii cetăţenilor UE. În acest sens, trebuie avut în vedere faptul că există deja două hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu privire la cauzele C-639/11 (Comisia Europeană împotriva Poloniei) şi C-61/12 (Comisia Europeană împotriva Lituaniei), prin care Curtea de Justiţie a constatat că statele respective, care aveau restricţii naţionale privind înmatricularea autovehiculelor cu volan pe partea dreaptă, nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce le revin, prin nerespectarea prevederilor legislaţiei UE aplicabile. S-a considerat că introducerea interdicţiei de înmatriculare a unor astfel de autovehicule este contrară regulilor UE privind libera circulaţie a mărfurilor (art. 34 din Tratatul de Funcţionare a UE) şi reprezintă o încălcare a legislaţiei UE de omologare (de exemplu Directiva cadru 2007/46/CE), fiind o măsură disproporţionată în raport cu obiectivul public de asigurare a siguranţei rutiere şi protecţiei sănătăţii şi vieţii cetăţenilor din UE”, notează RAR.

În consecinţă, instituţia subliniază că, la momentul actual, introducerea unei restricţii privind omologarea şi/sau eliberarea cărţii de identitate pentru autovehiculele echipate cu volan pe partea dreaptă nu poate fi avută în vedere, deoarece aceasta ar duce la introducerea unei proceduri de “infringement” din partea Comisiei Europene pe un subiect pe care Curtea de Justiţie a UE s-a pronunţat deja în defavoarea statelor membre care aveau astfel de restricţii. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Scădere cu aproape 32% a pieţei auto din România, în primul semestru al anului

Publicat

Piaţa auto din România a scăzut în primul semestru al anului cu aproape 32% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor Auto (APIA), publicate luni.

La nivelul lunii iunie 2020, au fost înregistrate 11.955 de autovehicule (autoturisme, vehicule comerciale uşoare şi grele, minibuze şi autobuze), cu 38,9% mai multe decât în luna mai, cifră care este, însă, inferioară (-26,6%) celei din luna similară a anului trecut, când au fost înmatriculate 16.280 de autovehicule.

Astfel, după şase luni din 2020 se înregistrează o scădere generală a pieţei auto de 31,8%, comparativ cu perioada similară din 2019.

În ceea ce priveşte achiziţiile de autoturisme noi din Uniunea Europeană, este relevantă situaţia din ţările Europei de Vest care, după primele şase luni din 2020, înregistrează, pe ansamblu, o evoluţie generală negativă (-40,2%), comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, după o scădere în luna iunie de 24,8%, în revenire, însă, faţă de scăderea de 57,3% înregistrată în luna aprilie.

Topul general pe mărci (autoturisme + autovehicule comerciale), în primul semestru al anului, este condus de Dacia, cu 15.768 unităţi, urmată de Volkswagen, cu 4.679 unităţi, Renault (4.521), Ford (3.953), Skoda (3.877) şi Hyundai (3.494).

La autoturisme s-a consemnat o scădere a vânzărilor de 30,7%, în primele şase luni faţă de aceeaşi perioadă don 2019, în timp ce la nivelul lunii iunie diminuarea a fost de 27,5% faţă de iunie 2019.

La finalul primelor şase luni din 2020, topul pe mărci este condus de Dacia, cu 14.574 unităţi şi cotă de piaţă 29,8%), urmată de către Volkswagen (3.915 unităţi, cotă de piaţă 8%), Skoda (3.877 unităţi, cotă de piaţă 7,9%), Renault (3.659 unităţi, cotă de piaţă 7,5%) şi Hyundai (3.494 unităţi, cotă de piaţă 7,1%).

Pe modele, cu cele 6.195 unităţi vândute, Dacia Logan rămâne cel mai bine comercializat după şase luni, în scădere cu 47,3%, urmat de Dacia Duster – cu 3.789 de unităţi (-21,3%), Dacia Sandero – 3.406 unităţi (-2,5%), Renault Clio – cu 1.553 unităţi (-44,7%) şi Skoda Octavia – cu 1.529 unităţi (-33,7%).

În funcţie de tipul de combustibil al achiziţiilor de autoturisme, în luna iunie 2020, ponderea autoturismelor diesel continuă să scadă, ajungând la o cotă de piaţă de 22,7%, mult mai mică decât cea înregistrată în lunile anterioare (în aprilie, 43%, iar in mai 27,7%). Cu toate acestea, pe ansamblul perioadei, autoturismele diesel înregistrează o creştere a cotei de piaţă în 2020, respectiv 29%, comparativ cu 28,4% cât se înregistra în 2019.

Pe ansamblul primelor şase luni ale anului în curs, autoturismele pe benzină continuă să deţină cea mai mare pondere, respectiv 65,1% din total (în scădere faţă de cota înregistrată anul trecut, 67,6%).

Categoria autoturismelor “verzi”, respectiv cele electrice (100% şi hibride plug-in), precum şi cele hibride (care dispun de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă) a înregistrat, în perioada analizată, un volum în creştere (+2,7%), comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Pe subcategorii, se consemnează o creştere de 31,6% la autoturismele full electrice şi una mult mai consistentă, de 107,8%, la cele plug-in. Pe de altă parte, autoturismele hibride care dispun şi de propulsie electrică, înregistrează după primele 6 luni din 2020, o scădere de 9,2%.

“În continuare, este de aşteptat ca, în acest an, achiziţiile de autoturisme “verzi” să înregistreze volume semnificativ mai mari decât cele din anul anterior, acestea fiind, în mare măsură, stimulate de Programul Rabla Plus, care a avut o contribuţie importantă la creşterea semnificativă a vânzărilor de autoturisme electrice care, şi în acest an 2020, are un impact favorabil. Afirmaţia este susţinută de faptul că, la această dată, programul înregistrează peste 1.000 de rezervări de autoturisme electrice şi plug-in faţă de doar 640, anul trecut”, se menţionează în comunicatul APIA.

În privinţa tipului proprietarului, cele mai multe achiziţii de autoturisme, după şase luni din 2020, sunt realizate de către persoanele juridice, care acoperă 60% din totalul achiziţiilor de autoturisme, celor fizice revenindu-le restul de 40%.

La autovehicule comerciale uşoare (inclusiv minibuse si pick-up) s-a înregistrat o scădere importantă în luna iunie (-12,7%), mult mai puţin amplă comparativ cu autoturismele, fapt care contribuie la consemnarea unei scăderi generale de 26,2% în intervalul analizat faţă de primele şase luni din anul anterior. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate