Connect with us

ECONOMIE

Efectul cutremurelor recente din Turcia și județul Gorj: Vânzările de asigurări pentru locuinţe au crescut semnificativ

Publicat

cutremur.jpg

Vânzările de poliţe facultative pentru asigurarea locuinţelor au înregistrat o creştere semnificativă după impactul produs de cutremurele recente din Turcia şi din judeţul Gorj, însă asigurătorii se întreabă dacă ritmul se va păstra sau a fost doar o reacţie de moment a pieţei.

„Vânzările zilnice de poliţe facultative pentru locuinţe emise de Generali România s-au majorat de până la cinci ori în perioada imediat următoare evenimentelor din Turcia şi ulterior a celor din România, din judeţul Gorj”, a declarat pentru AGERPRES Valentin Ciobanu, director Departament Asigurări Generale Retail şi IMM Generali România.

El a explicat că, în urma analizei solicitărilor primite în ultima perioadă, se constată faptul că trendul de creştere pentru asigurările facultative de locuinţe a fost determinat de seismul din Turcia şi Siria, care a generat distrugeri masive şi un număr foarte ridicat de victime. Seismele din Gorj au majorat amplitudinea acestei creşteri pentru că s-au produs într-o zonă a ţării noastre fără un istoric seismic îngrijorător, dar unde, deşi aceste ultime cutremure au fost de magnitudine relativ redusă, au generat totuşi pagube materiale.

De asemenea, Ramona Juncu, director general adjunct al NN Asigurări, a subliniat că intensificarea activităţii seismice din regiune în ultima perioadă a crescut gradul de conştientizare privind importanţa unor măsuri de protecţie într-o astfel de situaţie neprevăzută care poate pune în pericol vieţile oamenilor şi casele lor.

Ea a declarat că se observă tot mai mult interes pentru soluţii care să ajute oamenii să protejeze tot ce contează mai mult pentru ei, printre care şi locuinţa, care poate fi afectată de un cutremur sau de alte situaţii pe care nu le pot preveni.

La rândul său, Adina Ionuţiu, underwriting and reinsurance manager, Signal Iduna Asigurări, a transmis că vânzările de asigurări pentru locuinţe au crescut cu peste 40% în urma evenimentelor recente care au avut loc în Turcia şi în Gorj.

Efectul cutremurelor recente din Turcia și județul Gorj. „Seismele puternice din Turcia au dus la pierderea de vieţi omeneşti”

„Cu toate acestea, nu ne aşteptăm ca acest procent să se menţină tot anul, însă prognozăm o creştere de peste 20% în 2023 comparativ cu anul 2022”, a declarat Adina Ionuţiu.

Ea a afirmat că ambele evenimente au avut impact puternic asupra românilor, cu atât mai mult cu cât seismele s-au produs unul după altul, la perioade apropiate de timp.

„Seismele puternice din Turcia au dus la pierderea de vieţi omeneşti şi la un lanţ de tragedii, milioane de oameni rămânând fără acoperiş deasupra capului precum şi fără toate bunurile care făceau din locuinţa lor acasă.

Din cauza proporţiilor uriaşe ale catastrofei, existând două seisme la un interval mai mic de 24 de ore, cu sute de replici, impactul la nivel emoţional a fost covârşitor.

Seismele din Gorj au avut un impact asupra românilor ca urmare a faptului că zona era mai puţin cunoscută din punct de vedere al riscului de cutremur, cât şi ca urmare a faptului că s-au petrecut imediat după cele din Turcia.

Chiar şi specialiştii au fost surprinşi de apariţia unor seisme într-o zonă care nu era până acum cunoscută ca fiind una cu un potenţial risc. Aici, impactul a fost mai mult în zona de conştientizare a riscului, prin faptul că o posibilă catastrofă poate avea loc oriunde şi oricând”, a spus Adina Ionuţiu.

De asemenea, reprezentanţii Omniasig Vienna Insurance Group susţin că au observat o creştere a asigurărilor de locuinţe obligatorii şi facultative încheiate în special după cutremurele din Gorj, o creştere mai puternică în primele zile de după evenimente, iar ulterior ritmul s-a mai temperat, însă a rămas ascendent.

Efectul cutremurelor recente din Turcia și județul Gorj. Cutremurele din Turcia, cât şi cele din Gorj, au avut un impact important asupra conştientizării riscului seismic

„De-a lungul timpului, în urma unor incidente majore, s-a remarcat o tendinţă crescută a conştientizării riscurilor, naturale sau cauzate de alte orice altă sursă, asupra cărora sunt supuse atât locuinţele private, cât şi orice alte tipuri de clădiri, cu scop comercial sau sedii ale unor companii sau instituţii.

Desigur, atât cutremurele din Turcia, cât şi cele din Gorj, au avut un impact important asupra conştientizării riscului seismic şi a importanţei asigurării locuinţei în vederea protejării vieţii şi a continuităţii acesteia. Cutremurul din Turcia a avut un impact devastator asupra locuitorilor ţării învecinate, şi cu siguranţă a avut un impact emoţional şi asupra românilor.

Impactul la nivel local era doar unul emoţional, dar la un nivel relativ scăzut, riscul părând ceva mai îndepărtat, dar cu siguranţă cutremurul din Gorj a avut un impact mult mai puternic asupra noastră, a românilor.

Ambele au demonstrat cât de vulnerabile pot fi locuinţele şi cum pierderile materiale şi de vieţi omeneşti pot fi devastatoare în cazul unor incidente naturale puternice şi neaşteptate.

Cutremurul, care şi-a făcut simţite efectele nu doar în Gorj, ci şi in alte zone ale ţării, nu doar că a avut efectul de a creşte gradul de conştientizare, ci a şi readus în discuţie necesitatea şi utilitatea unei măsuri de protecţie care să ofere stabilitatea ulterioară şi recuperarea unui ritm de viaţă relativ normal, după un astfel de incident”, au afirmat pentru AGERPRES reprezentanţii Omniasig Vienna Insurance Group.

Efectul cutremurelor recente din Turcia și județul Gorj. Precizările lui Bogdan Zamfirescu

La rândul său, Bogdan Zamfirescu, membru al Directoratului Asirom, a declarat că piaţa românească este reactivă la evenimente majore, la tragedii precum cele din Turcia sau evenimentele recente din Gorj.

„Nu avem un comportament normal de prevenţie prin asigurări ale bunurilor pe care le dobândim. Sunt reacţii de moment, generate de frică şi panică, care însă se diluează rapid, pe măsură ce zilele trec.

După catastrofa din Turcia, românii pare că nu au conştientizat serios riscul de a avea astfel de evenimente şi în România, motiv pentru care nu am observat o tendinţă evidentă de creştere a volumelor normale de vânzări pe asigurări facultative ale locuinţei.

Însă, în momentul în care s-a produs evenimentul din Gorj (14 februarie), în zilele următoare am înregistrat o creştere susţinută a volumului de poliţe facultative vândute, cu aproximativ 50% mai mare faţă de tendinţa normală a perioadei. Este interesant însă de văzut cât va dura acest impuls”, a explicat Bogdan Zamfirescu.

O creştere a vânzărilor au constatat şi reprezentanţii companiei de asigurări Allianz-Ţiriac.

„Am observat o intensificare a solicitărilor de ofertă pentru asigurările de locuinţă. Oamenii întreabă, cer detalii despre cum funcţionează asigurarea, despre diferenţele dintre poliţa obligatorie şi cea facultativă, despre acoperiri.

Efectul cutremurelor recente din Turcia și județul Gorj. 29% dintre cei intervievaţi şi-au arătat intenţia de a achiziţiona în perioada următoare ambele tipuri de poliţe de locuinţe

Acest interes în creştere se vede şi la nivelul vânzărilor. Numărul poliţelor emise de Allianz-Ţiriac a crescut cu 16% în ultimele trei săptămâni, perioadă care s-a suprapus cu seismul din Turcia şi Siria, dar şi cu cele de la nivel local.

Creşterile noastre sunt de două cifre pe toate reţele de distribuţie, cu un avans semnificativ pe platforma de vânzare online, care permite obţinerea unui tarif în timp real, dar şi încheierea pe loc a asigurării – atât poliţa obligatorie (PAD), cât şi cea facultativă”, au declarat reprezentanţii Allianz-Ţiriac.

Alexandru Ciuncan, preşedinte & director general al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), a concluzionat că la nivel general se poate vedea un interes în creştere al proprietarilor de locuinţe pentru a accesa o astfel de soluţie de protecţie financiară.

„Tendinţa a fost relevată şi anterior de studiile de piaţă pe care le realizăm la nivel de UNSAR în fiecare an. Astfel, încă din perioada pandemică, românii au început să fie mai interesaţi de existenţa unei plase de siguranţă pentru locuinţa lor.

Conform celui mai nou studiu sociologic dedicat asigurărilor de locuinţe, realizat la solicitarea UNSAR în a doua jumătate a anului precedent, 29% dintre cei intervievaţi şi-au arătat intenţia de a achiziţiona în perioada următoare ambele tipuri de poliţe de locuinţe, obligatorii şi facultative, în timp ce 22% au susţinut că vor încheia doar poliţa obligatorie.

Efectul cutremurelor recente din Turcia și județul Gorj. Asigurările obligatorii PAD acoperă trei riscuri catastrofale

Important este să avem în vedere că există soluţii de asigurare adaptate pe specificul unei locuinţe, care acoperă mult mai multe riscuri – inclusiv, riscurile de care se tem romanii cel mai mult (incendiu, cutremur, furtuni si vijelii, explozie şi inundaţii)”, a spus Alexandru Ciuncan.

Asigurările obligatorii PAD acoperă trei riscuri catastrofale: cutremure, inundaţii şi alunecări de teren în limita a 10.000 euro sau 20.000 euro, în funcţie de tipul locuinţei.

Poliţele facultative de asigurări pot acoperi mai multe riscuri. Astfel, pe lângă locuinţa propriu-zisă, printr-o asigurare facultativă se pot asigura şi bunurile din locuinţă, dar şi răspunderea civilă faţă de terţe persoane.

Conform datelor de PAID, un număr de 484 dosare de daună au fost deschise până joi în urma cutremurelor din Gorj, produse în zilele de 13 şi 14 februarie.

Pentru trei dintre acestea PAID a efectuat deja plata daunelor, în valoare de aproximativ 15.000 de lei.

Potrivit unei postări pe pagina de Facebook a PAID, în total, pentru dosarele avizate până în prezent, a fost constituită o rezervă de daună de peste 3 milioane de lei. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023

Publicat

Arhivă foto

Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.

Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).

În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).

Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.

Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).

Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE în luna ianuarie

Publicat

1698564091 bani lei pixabay e1663503847879.jpg
sursa foto: pixabay.com

Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.

Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.

În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.

De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%

Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.

Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat

Publicat

energie
Arhivă foto

Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).

Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).

În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).

La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).

În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.

Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).

Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).

Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România

Publicat

comisia europeana
Arhivă foto

Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.

Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.

În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.

Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.

Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres

Citește mai departe