ECONOMIE
Efectul cutremurelor recente din Turcia și județul Gorj: Vânzările de asigurări pentru locuinţe au crescut semnificativ
Vânzările de poliţe facultative pentru asigurarea locuinţelor au înregistrat o creştere semnificativă după impactul produs de cutremurele recente din Turcia şi din judeţul Gorj, însă asigurătorii se întreabă dacă ritmul se va păstra sau a fost doar o reacţie de moment a pieţei.
„Vânzările zilnice de poliţe facultative pentru locuinţe emise de Generali România s-au majorat de până la cinci ori în perioada imediat următoare evenimentelor din Turcia şi ulterior a celor din România, din judeţul Gorj”, a declarat pentru AGERPRES Valentin Ciobanu, director Departament Asigurări Generale Retail şi IMM Generali România.
El a explicat că, în urma analizei solicitărilor primite în ultima perioadă, se constată faptul că trendul de creştere pentru asigurările facultative de locuinţe a fost determinat de seismul din Turcia şi Siria, care a generat distrugeri masive şi un număr foarte ridicat de victime. Seismele din Gorj au majorat amplitudinea acestei creşteri pentru că s-au produs într-o zonă a ţării noastre fără un istoric seismic îngrijorător, dar unde, deşi aceste ultime cutremure au fost de magnitudine relativ redusă, au generat totuşi pagube materiale.
De asemenea, Ramona Juncu, director general adjunct al NN Asigurări, a subliniat că intensificarea activităţii seismice din regiune în ultima perioadă a crescut gradul de conştientizare privind importanţa unor măsuri de protecţie într-o astfel de situaţie neprevăzută care poate pune în pericol vieţile oamenilor şi casele lor.
Ea a declarat că se observă tot mai mult interes pentru soluţii care să ajute oamenii să protejeze tot ce contează mai mult pentru ei, printre care şi locuinţa, care poate fi afectată de un cutremur sau de alte situaţii pe care nu le pot preveni.
La rândul său, Adina Ionuţiu, underwriting and reinsurance manager, Signal Iduna Asigurări, a transmis că vânzările de asigurări pentru locuinţe au crescut cu peste 40% în urma evenimentelor recente care au avut loc în Turcia şi în Gorj.
Efectul cutremurelor recente din Turcia și județul Gorj. „Seismele puternice din Turcia au dus la pierderea de vieţi omeneşti”
„Cu toate acestea, nu ne aşteptăm ca acest procent să se menţină tot anul, însă prognozăm o creştere de peste 20% în 2023 comparativ cu anul 2022”, a declarat Adina Ionuţiu.
Ea a afirmat că ambele evenimente au avut impact puternic asupra românilor, cu atât mai mult cu cât seismele s-au produs unul după altul, la perioade apropiate de timp.
„Seismele puternice din Turcia au dus la pierderea de vieţi omeneşti şi la un lanţ de tragedii, milioane de oameni rămânând fără acoperiş deasupra capului precum şi fără toate bunurile care făceau din locuinţa lor acasă.
Din cauza proporţiilor uriaşe ale catastrofei, existând două seisme la un interval mai mic de 24 de ore, cu sute de replici, impactul la nivel emoţional a fost covârşitor.
Seismele din Gorj au avut un impact asupra românilor ca urmare a faptului că zona era mai puţin cunoscută din punct de vedere al riscului de cutremur, cât şi ca urmare a faptului că s-au petrecut imediat după cele din Turcia.
Chiar şi specialiştii au fost surprinşi de apariţia unor seisme într-o zonă care nu era până acum cunoscută ca fiind una cu un potenţial risc. Aici, impactul a fost mai mult în zona de conştientizare a riscului, prin faptul că o posibilă catastrofă poate avea loc oriunde şi oricând”, a spus Adina Ionuţiu.
De asemenea, reprezentanţii Omniasig Vienna Insurance Group susţin că au observat o creştere a asigurărilor de locuinţe obligatorii şi facultative încheiate în special după cutremurele din Gorj, o creştere mai puternică în primele zile de după evenimente, iar ulterior ritmul s-a mai temperat, însă a rămas ascendent.
Efectul cutremurelor recente din Turcia și județul Gorj. Cutremurele din Turcia, cât şi cele din Gorj, au avut un impact important asupra conştientizării riscului seismic
„De-a lungul timpului, în urma unor incidente majore, s-a remarcat o tendinţă crescută a conştientizării riscurilor, naturale sau cauzate de alte orice altă sursă, asupra cărora sunt supuse atât locuinţele private, cât şi orice alte tipuri de clădiri, cu scop comercial sau sedii ale unor companii sau instituţii.
Desigur, atât cutremurele din Turcia, cât şi cele din Gorj, au avut un impact important asupra conştientizării riscului seismic şi a importanţei asigurării locuinţei în vederea protejării vieţii şi a continuităţii acesteia. Cutremurul din Turcia a avut un impact devastator asupra locuitorilor ţării învecinate, şi cu siguranţă a avut un impact emoţional şi asupra românilor.
Impactul la nivel local era doar unul emoţional, dar la un nivel relativ scăzut, riscul părând ceva mai îndepărtat, dar cu siguranţă cutremurul din Gorj a avut un impact mult mai puternic asupra noastră, a românilor.
Ambele au demonstrat cât de vulnerabile pot fi locuinţele şi cum pierderile materiale şi de vieţi omeneşti pot fi devastatoare în cazul unor incidente naturale puternice şi neaşteptate.
Cutremurul, care şi-a făcut simţite efectele nu doar în Gorj, ci şi in alte zone ale ţării, nu doar că a avut efectul de a creşte gradul de conştientizare, ci a şi readus în discuţie necesitatea şi utilitatea unei măsuri de protecţie care să ofere stabilitatea ulterioară şi recuperarea unui ritm de viaţă relativ normal, după un astfel de incident”, au afirmat pentru AGERPRES reprezentanţii Omniasig Vienna Insurance Group.
Efectul cutremurelor recente din Turcia și județul Gorj. Precizările lui Bogdan Zamfirescu
La rândul său, Bogdan Zamfirescu, membru al Directoratului Asirom, a declarat că piaţa românească este reactivă la evenimente majore, la tragedii precum cele din Turcia sau evenimentele recente din Gorj.
„Nu avem un comportament normal de prevenţie prin asigurări ale bunurilor pe care le dobândim. Sunt reacţii de moment, generate de frică şi panică, care însă se diluează rapid, pe măsură ce zilele trec.
După catastrofa din Turcia, românii pare că nu au conştientizat serios riscul de a avea astfel de evenimente şi în România, motiv pentru care nu am observat o tendinţă evidentă de creştere a volumelor normale de vânzări pe asigurări facultative ale locuinţei.
Însă, în momentul în care s-a produs evenimentul din Gorj (14 februarie), în zilele următoare am înregistrat o creştere susţinută a volumului de poliţe facultative vândute, cu aproximativ 50% mai mare faţă de tendinţa normală a perioadei. Este interesant însă de văzut cât va dura acest impuls”, a explicat Bogdan Zamfirescu.
O creştere a vânzărilor au constatat şi reprezentanţii companiei de asigurări Allianz-Ţiriac.
„Am observat o intensificare a solicitărilor de ofertă pentru asigurările de locuinţă. Oamenii întreabă, cer detalii despre cum funcţionează asigurarea, despre diferenţele dintre poliţa obligatorie şi cea facultativă, despre acoperiri.
Efectul cutremurelor recente din Turcia și județul Gorj. 29% dintre cei intervievaţi şi-au arătat intenţia de a achiziţiona în perioada următoare ambele tipuri de poliţe de locuinţe
Acest interes în creştere se vede şi la nivelul vânzărilor. Numărul poliţelor emise de Allianz-Ţiriac a crescut cu 16% în ultimele trei săptămâni, perioadă care s-a suprapus cu seismul din Turcia şi Siria, dar şi cu cele de la nivel local.
Creşterile noastre sunt de două cifre pe toate reţele de distribuţie, cu un avans semnificativ pe platforma de vânzare online, care permite obţinerea unui tarif în timp real, dar şi încheierea pe loc a asigurării – atât poliţa obligatorie (PAD), cât şi cea facultativă”, au declarat reprezentanţii Allianz-Ţiriac.
Alexandru Ciuncan, preşedinte & director general al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), a concluzionat că la nivel general se poate vedea un interes în creştere al proprietarilor de locuinţe pentru a accesa o astfel de soluţie de protecţie financiară.
„Tendinţa a fost relevată şi anterior de studiile de piaţă pe care le realizăm la nivel de UNSAR în fiecare an. Astfel, încă din perioada pandemică, românii au început să fie mai interesaţi de existenţa unei plase de siguranţă pentru locuinţa lor.
Conform celui mai nou studiu sociologic dedicat asigurărilor de locuinţe, realizat la solicitarea UNSAR în a doua jumătate a anului precedent, 29% dintre cei intervievaţi şi-au arătat intenţia de a achiziţiona în perioada următoare ambele tipuri de poliţe de locuinţe, obligatorii şi facultative, în timp ce 22% au susţinut că vor încheia doar poliţa obligatorie.
Efectul cutremurelor recente din Turcia și județul Gorj. Asigurările obligatorii PAD acoperă trei riscuri catastrofale
Important este să avem în vedere că există soluţii de asigurare adaptate pe specificul unei locuinţe, care acoperă mult mai multe riscuri – inclusiv, riscurile de care se tem romanii cel mai mult (incendiu, cutremur, furtuni si vijelii, explozie şi inundaţii)”, a spus Alexandru Ciuncan.
Asigurările obligatorii PAD acoperă trei riscuri catastrofale: cutremure, inundaţii şi alunecări de teren în limita a 10.000 euro sau 20.000 euro, în funcţie de tipul locuinţei.
Poliţele facultative de asigurări pot acoperi mai multe riscuri. Astfel, pe lângă locuinţa propriu-zisă, printr-o asigurare facultativă se pot asigura şi bunurile din locuinţă, dar şi răspunderea civilă faţă de terţe persoane.
Conform datelor de PAID, un număr de 484 dosare de daună au fost deschise până joi în urma cutremurelor din Gorj, produse în zilele de 13 şi 14 februarie.
Pentru trei dintre acestea PAID a efectuat deja plata daunelor, în valoare de aproximativ 15.000 de lei.
Potrivit unei postări pe pagina de Facebook a PAID, în total, pentru dosarele avizate până în prezent, a fost constituită o rezervă de daună de peste 3 milioane de lei. Agerpres
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres