Piaţa auto din România a înregistrat o contracţie de 34,2% la nivelul primelor şapte luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor Auto (APIA), publicate luni.

Conform analizei sectoriale, din ianuarie până în iulie, topul general pe mărci (autoturisme + autovehicule comerciale) este condus de către Dacia – cu 20.252 unităţi, urmată de către Volkswagen (5.779), Renault (5.667), Skoda (5.000), Ford (4.905) şi Hyundai (4.064).

Pe segmentul autoturismelor s-a consemnat, în primele şapte luni din 2020, o scădere generală de 34%, în comparaţie cu intervalul similar din anul anterior. Ierarhia vânzărilor este condusă de către Dacia, cu 18.950 de unităţi (-33,8% faţă de 2019, cotă de piaţă 30,7%).

Pe locurile următoare se clasează Skoda – cu 5.000 de unităţi (-34,6% faţă de primele şapte luni din 2019 şi cotă de piaţă de 8,1%), Volkswagen – cu 4.880 unităţi (-24,5%, cotă de piaţă 7,9%), Renault – cu 4.678 de unităţi (-44,3%, cotă de piaţă 7,6%) şi Hyundai – cu 4.064 de unităţi (-8,9%, cotă de piaţă 6,6%).

De asemenea, pe modele, cu cele 8.353 de unităţi vândute, Dacia Logan este cel mai bine vândut după primele şapte luni din 2020, în scădere cu 46,6%, comparativ cu datele din anul trecut, urmat de Dacia Duster (4.731 unităţi, -25,9%), Dacia Sandero (4.576 unităţi, -7,6%), Renault Clio (2.074 unităţi, -44,6%) şi Skoda Octavia (1.795
unităţi, -39%).

În funcţie de tipul de combustibil al achiziţiilor de autoturisme, în intervalul ianuarie – iulie, autoturismele pe benzină continuă să deţină cea mai mare pondere, respectiv 65,6% din total (în scădere faţă de cota înregistrată anul trecut, de 69,5%).

Autoturismele “verzi”, respectiv cele electrice (100% şi hibride plug-in), precum şi cele hibride (care dispun de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă) au înregistrat un volum în creştere de 3,6%), comparativ cu perioada similară a anului trecut. Pe subcategorii, o creştere importantă (de 38,6%) a fost consemnată la autoturismele 100% electrice, dar şi una mult mai consistentă, de 115,1%, la cele hibride plug-in.

Pe de altă parte, autoturismele hibride care dispun de propulsie electrică (nu sunt incluse aici cele mild hibrid) înregistrează după primele şapte luni din 2020 o evoluţie negativă (-11,5%).

În cazul autovehiculelor comerciale uşoare (inclusiv minibuse si pick-up), statistica APIA relevă faptul că această categorie a înregistrat o scădere importantă în luna iulie (-36,4%), respectiv de 27,9%, pe primele şapte luni ale acestui an.

Potrivit sursei citate, la nivel general, cele mai multe achiziţii de autoturisme au fost realizate, în intervalul de referinţă, de către persoanele juridice, care acoperă 58% din totalul achiziţiilor de autoturisme. AGERPRES

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, luni, că nu are competenţa materială să judece cererea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei în dosarul ”10 august”, procesul fiind mutat la Tribunalul Bucureşti.

Instanţa a admis în acest sens o cerere făcută de foştii şefi ai Jandarmeriei implicaţi în acest caz, care au solicitat ca procesul să fie mutat la Tribunalul Bucureşti.

“Admite excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală – judecător de cameră preliminară. Declină competenţa de soluţionare a cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, dispuse prin ordonanţa nr.111/II-2/2020 din 04.08.2020 a procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în favoarea Tribunalului Bucureşti – judecător de cameră preliminară. În baza art.29 alin.5 din Legea nr.47/1992 respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.90 din Legea nr.135/2010 (Codul de procedură penală), formulată de intimatul Cucoş Gheorghe Sebastian, prin apărător. Cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare în privinţa dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale. Definitivă în privinţa restului dispoziţiilor”, se arată în decizia luată de judecătoarea Ruxandra Grecu de la Curtea de Apel Bucureşti.

De altfel, foştii şefi ai Jandarmeriei au încercat luni să amâne dezbaterile, solicitând schimbarea magistratului care se ocupă de acest caz, judecătoarea Ruxandra Grecu, însă cererea lor a fost respinsă.

Ruxandra Grecu a înaintat săptămâna trecută o cerere de abţinere în dosar, însă şi solicitarea sa a fost respinsă.

Luni dimineaţa, în faţa sediului instanţei s-a desfăşurat un protest inedit al comunităţi Declic, care a plasat un imens elefant de culoare roz pe care scria: “#10 AUGUST NU UITĂM”.

Procurorul şef al DIICOT, Giorgiana Hosu, a infirmat parţial, săptămâna trecută, soluţia de clasare a dosarului ”10 august” şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie.

Dacă decizia DIICOT va fi confirmată de un judecător, procurorii vor redeschide urmărirea penală faţă de colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române; maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti; colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române; comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.

Aceştia vor fi cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

De asemenea, dosarul se va redeschide sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, fals intelectual şi uz de fals.

În ordonanţa de redeschidere a anchetei, Giorgiana Hosu explică faptul că procurorul Doru Stoica, cel care a clasat acuzaţiile la adresa şefilor Jandarmeriei, nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar în dosarul ”10 august” şi nici nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii.

Giorgiana Hosu arată că şefii Jandarmeriei nu au vrut să dea declaraţii atunci când au fost chemaţi la Parchetul Militar, însă ei trebuiau citaţi la DIICOT, după preluarea dosarului de la procurorii militari.

De asemenea, nicio persoană vătămată şi niciun martor nu au fost citaţi la DIICOT, cu excepţia unor oficiali – şi anume Carmen Dan, Speranţa Cliseru, Aurelian Bădulescu şi Alin Ionel Mastan.

În plus, spune Giorgiana Hosu, nu au fost readministrate probele strânse de Parchetul Militar.

Giorgiana Hosu mai spune că nu au fost solicitate mai multe probe de natură tehnică, în condiţiile în care o parte din înregistrările video aflate la dosar nu au putut fi accesate.

“Mai mult, deşi la 10.06.2020 s-a procedat la vizionarea imaginilor înregistrate pe mediile de stocare a datelor şi s-a constatat că un hard disk pus la dispoziţie de Poliţia locală Sector 3 nu poate fi accesat, 3 DVD-uri şi 2 CD-uri reprezentând înregistrări înaintate de B1 Tv sunt neînregistrate, un suport optic tip CD înregistrat cu nr. 38/27.08.2018 nu poate fi accesat întrucât este deteriorat, un suport optic tip CD înregistrat cu nr. 147/15.10.2018 nu poate fi accesat întrucât este deteriorat, nu s-au făcut demersuri pentru obţinerea datelor conţinute de aceste suporturi optice de la sursa iniţială. Cu toate că suspecţii nu au dat declaraţii, iar percheziţia terminalelor mobile nu a putut fi efectuată, nu au fost solicitate mijloace de probă de natură tehnică, respectiv obţinerea datelor de trafic şi de localizare, prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pentru a clarifica existenţa comunicărilor între suspecţi”, precizează Hosu. AGERPRES

În ultimele 24 de ore, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalitățile de control aproximativ 99.900 persoane, cetățeni români și străini, cu peste 32.300 mijloace de transport (dintre care 7.900 automarfare), informează luni IGPF.

Pe sensul de intrare au fost aproximativ 55.100 persoane cu 17.700 mijloace de transport, iar pe cel de ieşire 44.800 persoane cu 14.600 mijloace de transport.

Frontiera cu Ungaria, prin cele 11 puncte de trecere, a fost tranzitată de aproximativ 35.000 de persoane şi 17.600 de mijloace de transport (3.000 automarfare), din care pe sensul de intrare în ţară au fost aproximativ 19.400 de persoane cu 10.600 mijloace de transport.

Informaţii privind situaţia punctelor de frontieră deschise traficului internaţional se regăsesc pe aplicaţia Trafic on-line care poate fi accesată la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/ .

În ceea ce priveşte activităţile specifice, în zonele de competenţă – punctele de trecere şi “frontiera verde” – poliţiştii de frontieră au constatat 57 fapte ilegale (15 infracţiuni şi 42 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini.

Au fost descoperite, independent sau în colaborare cu alte instituţii, bunuri nedeclarate (ce urmau a fi introduse ilegal în ţară), care depăşeau plafonul vamal admis ori suspecte a fi contrafăcute, în valoare totală de aproximativ 13.500 lei.

Potrivit IGPF, valoarea amenzilor contravenţionale aplicate se ridică la peste 9.100 lei.

Nu s-a permis intrarea în ţară a 114 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege şi de asemenea, nu s-a permis ieşirea a 16 cetăţeni români din diferite motive legale.