Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) a decis, în şedinţa de duminică, interzicerea activităţii restaurantelor şi cafenelelor în interiorul clădirilor, având în vedere incidenţa COVID-19 de peste 3 la mia de locuitori în Capitală.

Măsurile au fost dispuse de CMBSU începând din 8 martie, ora 00:00, pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia.

“Se interzice activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum şi în interiorul altor spaţii publice închise care au acoperiş, plafon sau tavan şi care sunt delimitate de cel puţin doi pereţi, indiferent de faptul că sunt construcţii cu caracter temporar sau permanent”, prevede hotărârea CMBSU.

Potrivit acesteia, este interzisă activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, cu excepţia deservirii persoanelor cazate în interiorul acestor unităţi.

CMBSU a hotărât că este permisă prepararea, comercializarea şi consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, precum şi în spaţiile publice dacă au un tavan şi un singur perete cu asigurarea unei distanţe de minimum 2 metri între mese şi participarea a maximum 6 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite şi cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii, ministrului economiei, antreprenoriatului şi turismului şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Conform hotărârii CMBSU, este permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu se consumă în spaţiile respective.

Actul normativ mai prevede că este interzisă activitatea în baruri, cluburi şi discoteci, precum şi cea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc, cu excepţia desfăşurării activităţii de comercializare a biletelor de tip LOTO, pariuri şi loz, cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară.

Hotărârea CMBSU interzice organizarea şi desfăşurarea activităţii cu publicul în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, inclusiv celor de tipul drive-in. Nu este permisă organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale.

Este obligatorie purtarea măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spaţiile publice deschise.

În funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice la nivelul Municipiului Bucureşti se va putea institui orice altă măsură de siguranţă cu avizul Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti şi cu respectarea normelor legale în vigoare. AGERPRES

Aproximativ 47% din cetăţenii Uniunii Europene, cu vârsta între 16 şi 74 de ani, au obţinut anul trecut informaţii de pe site-urile autorităţilor publice, o creştere semnificativă faţă de 2008 (plus 33%), iar cel mai scăzut procent de cetăţeni care au folosit site-urile autorităţilor publice pentru a obţine informaţii s-a înregistrat în România (10%), arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Conform Eurostat, oamenii folosesc tot mai mult internetul pentru rezolvarea problemelor de zi cu zi. În ultimii ani, a devenit din ce în ce mai populară utilizarea guvernării electronice (e-guvernare) deoarece permite cetăţenilor să obţină informaţii în orice moment sau să rezolve de la distanţă problemele administrative.

Pe grupe de vârstă, cea mai mare creştere a procentului de persoane care au folosit site-urile autorităţilor publice pentru a obţine informaţii s-a înregistrat la categoria 25-34 de ani (59%) şi la cei de 35-44 ani (56%). Deşi este mai puţin probabil ca vârstnicii să obţină informaţii de pe site-urile autorităţilor publice, peste un sfert (26%) dintre cetăţenii Uniunii Europene cu vârsta între 65 şi 74 de ani au folosit aceste site-uri guvernamentale în 2020.

Dezvoltarea guvernării electronice şi disponibilitatea informaţiilor online variază considerabil în rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.

În 2020, cel mai ridicat procent de cetăţeni care au folosit site-urile autorităţilor publice pentru a obţine informaţii publice s-a înregistrat în Danemarca (89%), Finlanda (85%), Olanda (81%) şi Suedia (79%), iar cel mai scăzut în România (10%), Italia şi Bulgaria (ambele cu 19%).

Datele Eurostat sunt publicate cu ocazia celebrării Zilei Internaţionale a Datelor Deschise (Open Data Day). AGERPRES

Sute de muncitori de la un şantier naval au rămas blocaţi pe un vas de croazieră nou nouţ în portul german Bremerhaven după ce doi dintre ei au fost diagnosticaţi cu coronavirus, transmite dpa.

Muncitorii nu pot părăsi vasul, conform reglementărilor autorităţii sanitare portuare, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt pentru şantierul naval Meyer Werft.

Cazurile au fost detectate miercuri şi confirmate prin teste de tip PCR a doua zi. Cei doi pacienţi au fost separaţi de restul angajaţilor, deşi nu este clar dacă au părăsit vasul de croazieră.

Muncitorii sunt acum testaţi în fiecare zi, dar nu au mai fost detectate alte cazuri. Reprezentanţii şantierului naval au declarat că discută următorii paşi cu autorităţile germane.

Un purtător de cuvânt al autorităţii sanitare din oraş a declarat pentru dpa că în prezent nu există niciun caz de coronavirus confirmat în laborator. Totuşi, vasul nu a primit autorizaţia de a părăsi portul, deoarece autoritatea medicală portuară încă mai anchetează contagierile.

Vasul de croazieră, numit Odiseea Mărilor, a ajuns în port la sfârşitul săptămânii trecute. AGERPRES

Rusia a încheiat acorduri pentru a furniza vaccinul anti-COVID către peste 40 de țări, în condițiile în care națiunile mai sărace se luptă să acceseze dozele occidentale. Sputnik V câștigă teren în America Latină, Europa de Est, Asia și Africa, relatează Business Insider.

Fondul rus de investiții directe, organismul care a susținut vaccinul și se ocupă de comercializarea acestuia, a listat națiunile într-un comunicat de presă, scrie MEDIAFAX.

Acestea sunt în Europa: Rusia, Belarus, Serbia, Slovacia, Ungaria, Armenia, Muntenegru, San Marino, Moldova, în Asia: Turkmenistan, Pakistan, Kazahstan, Uzbekistan, Siria, Kârgâzstan, Myanmar, Siria, Mongolia, Sri Lanka, în America: Argentina, Bolivia, Venezuela, Paraguay, Mexic, Nicaragua, Guyana, Sfântul Vincent și Grenadine, Honduras, Guatemala, iar în Africa și Orientul Mijlociu: Algeria, Angola, Republica Congo, Djibouti, Republica Guineea, Tunisia, Emiratele Arabe Unite, Iran, Bahrain, Liban, Gabon, Egipt, Ghana.

Vaccinul este, de asemenea, aprobat de Autoritatea Palestiniană și de Republica Srpska din Bosnia și Herțegovina, se arată în comunicatul de presă.

Desigur, nu este vorba doar de sănătate publică. Există și un avantaj pentru Rusia. Efortul de a distribui vaccinuri în întreaga lume este o șansă de a-și îmbunătăți imaginea în străinătate și de a-și întări alianțele, în timp ce majoritatea națiunilor occidentale sunt concentrate pe proprii cetățeni.

Astfel că distribuirea Sputnik apare ca parte a noii „diplomații a vaccinului”.

Kirill Dmitriev, CEO al RDIF, a declarat pentru Insider pe 2 februarie că nu prea are interes să vadă vaccinul utilizat în SUA și doar un interes moderat să îl trimită în Europa.

Dar în afara acestor piețe există o piață largă. În afară de SUA și Europa de Vest, există relativ puține doze disponibile de la producătorii AstraZeneca, Moderna, Pfizer și Johnson & Johnson.

Națiuni, inclusiv SUA, Canada și Marea Britanie, au comandat suficiente doze pentru a-și vaccina populația de mai multe ori. De asemenea, primesc dozele mai devreme.

Un mecanism destinat să ofere acces celor mai sărace țări, programul COVAX al Organizației Mondiale a Sănătății, se mișcă lent, primele doze ajunând abia luni în Africa.

Lawrence Gostin, profesor de medicină la Universitatea Georgetown, care este directorul Collaborating Center on National and Global Health Law al OMS a declarat pentru Insider într-un interviu că distribuția dozelor a fost evident nedreaptă.

„Ceea ce ar trebui să fie o resursă medicală științifică neutră din punct de vedere politic este divizată în întreaga lume, în conformitate cu sferele de influență politice și geostrategice”, a spus el.

RDIF nu ascunde intențiile sale. “Prioritățile noastre sunt Orientul Mijlociu, America Latină, Asia, Africa, acele țări care sunt foarte dornice să procure Sputnik”, a declarat Dmitriev către presa Arabă, Arab News, într-un interviu din 18 ianuarie.

“Rusia vinde oamenilor disperați”, a spus Gostin. „Guvernele își dau seama că oamenii mor, că pandemia le spulberă economiile și că pierd încrederea publicului”.

Argentina este lider în ceea ce privește numărul de vaccinuri Sputnik V administrate în America Latină, cu mult de 270.000 de doze inițiale și 45.000 de doze secundare în ianuarie, a informat Reuters pe 28 ianuarie. Argentina a comandat 20 de milioane de doze de vaccin.

Mexic, Venezuela, Bolivia și Paraguay au primit, de asemenea, doze și așteaptă mai multe.