Un număr de 513.186 de români îşi sărbătoresc onomastica pe 1 ianuarie, cu ocazia sărbătorii Sfântului Ierarh Vasile cel Mare.

Este vorba despre 435.346 bărbaţi şi 77.840 de femei, informează Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Vasile – 413.983 de persoane.

Alte nume derivate, mai des întâlnite la bărbaţi, sunt Sică – 367, Sile – 438, Silică – 219, Vasi – 131, Vasilică – 20.208.

Poartă prenumele Vasilica 74.967 de femei.

Printre femei se întâlnesc mai des şi următoarele prenume: Suca – 827, Silica – 506, Vasi – 23, Vasilica – 317, Vasilca – 1.200.

Cine a fost Sfântul Vasile

Sfântul Vasile cel Mare s-a născut în anul 330, în Capadocia, într-o familie numeroasă. A avut patru surori și patru frați iar cinci din cei nouă au devenit sfinți în calendarul Bisericii Ortodoxe, alături de părinții lor, Vasilie, Emilia și Macrina cea Bătrână, bunica Sfântului Vasile.

A devenit cel mai bogat dintre oameni la vârsta de 12 ani, moştenind averea familiei. O atenţie deosebită a acordat Sf. Vasile păturii sărace şi celor oprimaţi, iniţiind nenumărate acte de caritate.

Este primul ierarh care întemeiază, pe lângă biserici, aziluri şi spitale pentru săraci, leprozerie şi un aşezământ pentru recuperarea prostituatelor.

În iunie 370, Sfântul Vasile a ajuns episcop al Cezareii

Sfântul Vasile a depus un efort enorm în organizarea Bisericii, a luptat pentru drepturile clerului, punând mare accent pe temeinica pregătire canonică şi spirituală a preoţilor. Între scrierile sale de mare importanţă teologică, la loc de cinste este Liturghia „Sf. Vasile cel Mare”.

Sfântul Vasile a murit în anul 379, când încă nu împlinise 50 de ani, iar la înmormântarea sa au participat mulţime de creştini şi păgani, dovadă a marii sale popularităţi. Este unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari şi e considerat păzitor de duhuri rele, cu mare putere asupra dracilor.

În tradiţia populară, Sfântul Vasile apare ca „mare beţiv”, care stă călare pe poloboc, iar de ziua lui se fac petreceri şi chefuri. Se spune că s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou.

sursă: Agerpres