Connect with us

ECONOMIE

Euro a atins un nou MAIXM istoric. Cursul stabilit de BNR: 4,7729 lei/euro

Publicat


bani

Leul s-a depreciat luni cu 0,62 bani (0,13%) faţă de euro, moneda europeană atingând un nou maxim istoric, iar cursul stabilit de Banca Naţională a României (BNR) este de 4,7729 lei/euro.

BNR a cotat vineri euro la 4,7667 de lei.

Leul a mai atins o cotaţie minimă record joi, 14 noiembrie, când cursul a fost de 4,7669 lei/euro. Pe piaţa interbancară moneda naţională s-a tranzacţionat între 4,7675 şi 4,7764 de lei pentru un euro.

Pe de altă parte, leul a câştigat teren în faţa dolarului american, care a ajuns la 4,3159 lei, în scădere cu 0,65 de bani (-0,15%), faţă de cursul de vineri, respectiv 4,3224 lei/dolar.

Moneda naţională s-a apreciat şi faţă de francul elveţian, cu 0,99 de bani (-0,23%). Astfel, cotaţia francului a ajuns la 4,3586 lei, comparativ cu 4,3685 de lei/franc.

Gramul de aur s-a ieftinit cu 1,3 lei (-0,64%), până la 202,3260 lei, de la 203,6272 lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă.AGERPRES

ECONOMIE

Când începe programul Rabla 2020. Numărul voucherelor ar putea creşte cu 20%

Publicat

rabla

Programul “Rabla Clasic” va demara în luna martie, iar numărul de vouchere va fi de minimum 60.000, a declarat, luni, la Digi 24, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe.

“Programul ‘Rabla’ este cel mai vechi program pe care îl derulează Administraţia Fondului pentru Mediu. Acesta este şi cel mai longeviv. Important e că în ultimul an a funcţionat şi ne propunem ca pentru 2020 să creştem numărul de vouchere pe care le acordăm. Am avut discuţii inclusiv cu premierul României şi cu cei din industria auto şi pentru 2020 ne propunem un număr de minim 60.000 de vouchere pentru ‘Rabla Clasic’.

Programul va demara în luna martie şi a rămas să stabilim cu colegii din minister şi cu cei din Administraţia Fondului pentru Mediu, săptămâna viitoare, care va bugetul şi care vor fi exact etapele în care va fi demarat. Vreau ca atunci când informăm cetăţenii, care sunt beneficiarii acestui program, să ne ţinem de termene, pentru că au fost programe derulate de Ministerul Mediului care efectiv au avut termene decalate şi de aici pleacă neîncrederea populaţiei în actul guvernamental. Sincer, eu nu-mi doresc acest lucru”, a spus Alexe.

Potrivit ministrului, de la înfiinţarea Programului “Rabla”, cel puţin 600.000 de autovehicule au fost scoase din uz şi circa 550.000 de autovehicule noi au fost achiziţionate.

În ceea ce priveşte Programul “Rabla Plus”, oficialul a menţionat că valoarea voucherului va fi de 10.000 de euro, iar numărul de tichete ar putea creşte cu până la 20% faţă de ediţia anterioară.

“Pentru Rabla Plus, în 2020 ne propunem să păstrăm cel puţin acelaşi buget şi vrem o creştere cu 10-20% a numărului de vouchere pe care să-l acordăm, astăzi voucherul fiind de 10.000 de euro. Discutăm la nivel de Comisie Europeană de green deal, cum avem ţinte pentru 2030 pe mediu sau de 2050 când ar trebui să avem neutralitate climatică. Noi ne propunem ca, de la an la an, să creştem bugetul şi pentru voucherele privind maşinile electrice şi mai ales să dezvoltăm numărul de staţii de încărcare. Acesta este viitorul. România trebuie să facă eforturi pentru a ajunge statele europene. Nu ştiu dacă suntem neapărat la coadă. Ministerul Mediului din România este ministerul care alocă cred că una dintre cele mai mari, dacă nu cea mai mare, finanţare privind voucherul pentru maşini electrice, de 10.000 de euro”, a subliniat Costel Alexe.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a adăugat că autorităţile doresc ca, de la an la an, să crească finanţarea pentru dezvoltarea staţiilor de încărcare a maşinilor electrice.

“În discuţiile pe care le-am avut cu cei de la Dacia şi înţeleg că şi cei de la Ford au un plan ca în următorii ani să dezvolte maşini care să aibă acest sistem. Degeaba fac producătorii auto, dacă statul nu susţine programul şi degeaba îşi doreşte statul, dacă producătorul nu dezvoltă aceste sisteme de alimentare.

De la an la an, ne propunem să creştem finanţarea pentru dezvoltarea acestor staţii. Preţul maşinilor electrice a scăzut faţă de acum câţiva ani, astfel încât astăzi nu mai este restrictiv pentru o persoană să-şi achiziţioneze o maşină electrică. Investind în această reţea de staţii de încărcare, sunt convins că într-un viitor nu foarte îndepărtat în România vom avea un număr din ce în ce mai mare de cetăţeni care vor beneficia şi de programul nostru.

Ne dorim foarte mult să achiziţionăm prin Administraţia Fondului pentru Mediu 130 de troleibuze şi 100 de autobuze electrice-hibrid. Nu facem altceva decât să încurajăm mijloacele de transport în comun electrice, nepoluante, astfel încât traficul în Bucureşti şi în marile oraşe să fie cel apreciat”, a menţionat demnitarul.

Ediţia a 15-a a Programelor “Rabla Clasic” şi “Rabla Plus” au demarat în 2019, pe data de 12 aprilie. Lansarea ediţiei 2019 a acestor programe a avut loc la Titu, iar bugetul anunţat a fost de 350 de milioane de lei pentru 35.000 de prime de casare.

Valoarea unui voucher clasic a rămas la 6.500 de lei, acesta putând fi cumulat, în funcţie de motorizare, cu un ecobonus de 1.000 de lei sau de 1.700 lei pentru maşinile hibrid. Totodată, s-a menţinut ecobonusul de 10.000 de euro acordat la achiziţionarea unei maşini nepoluante, 100% la sută electrică. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Fermierii pot depune la APIA cereri de plată pentru bunăstarea păsărilor

Publicat

bani

Sesiunea de depunere a cererilor de plată pentru anul 2020 aferentă Măsurii 14 – ”Bunăstarea animalelor” din pachetul ”Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor” se desfăşoară în perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2020, informează joi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) într-un comunicat.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri, precizează APIA.

Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 – “Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, pachetul Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, a fost publicat pe site-ul APIA.

Ghidul solicitantului pune la dispoziţia potenţialilor beneficiari informaţiile necesare privind: condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii în vederea obţinerii plăţilor; completarea şi depunerea cererii de plată, fluxul documentelor utilizate şi termenele ce trebuie respectate de solicitanţi pentru obţinerea plăţilor; angajamentele asumate pe care trebuie să le respecte solicitanţii în vederea accesării subpachetelor; respectarea prevederilor legale în vederea asigurării unei abordări exacte şi unitare a problemelor legate de completarea şi depunerea cererilor, respectarea obligaţiilor şi angajamentelor luate prin semnarea cererii şi a posibilelor sancţiuni şi reduceri pe care le suportă beneficiarii în cazul nerespectării acestora. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Amenzi URIAȘE pentru lipsa caselor de marcat. Ministerul Finanțelor vrea să modifice legea

Publicat

casa de marcat

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) propune sancţionarea operatorilor economici cu amenzi între 8.000 şi 10.000 de lei pentru nedotarea cu case de marcat, contravenţia referitoare la nerespectarea termenelor prevăzute de lege urmând să fie scoasă de sub incidenţa Legii prevenirii, potrivit unui proiect de Hotărâre aflat în dezbatere publică.

Reprezentanţii instituţiei explică decizia prin faptul că operatorii economici care nu şi-au îndeplinit obligaţia de dotare cu noile dispozitive nu au motive obiective pentru neconformare.

“Având în vedere faptul că, la această dată, Ministerul Finanţelor Publice a emis autorizaţii de distribuţie pentru toate tipurile de aparate de marcat, inclusiv pentru cele destinate activităţilor economice în care sunt utilizate modele dedicate, respectiv taximetrie, mari retaileri, schimb valutar, comerţ cu carburanţi, din informaţiile furnizate de distribuitorii autorizaţi, atât aceştia, cât şi unităţile acreditate pentru comercializare deţin, în cele mai multe cazuri, stocuri de aparate de marcat noi şi nu mai sunt semnalate dificultăţi legate de lipsa capacităţii de instalare a unităţilor de service, în condiţiile în care au fost emise autorizaţii de distribuţie pentru aparatele de marcat care acoperă toate tipurile de activităţi economice, iar distribuitorii autorizaţi au stocuri de aparate de marcat noi, solicitările de instalare şi punere în funcţiune a acestor dispozitive au scăzut drastic, această situaţie fiind întâlnită chiar şi în cazul aparatelor achiziţionate deja, sau pentru care au fost achitate avansuri (au fost semnalate numeroase cazuri în care aparatele au fost lăsate de utilizatori în custodie în depozitele distribuitorilor), fapt care denotă că, operatorii economici care nu şi-au îndeplinit obligaţia de dotare cu noile dispozitive, nu au motive obiective pentru neconformare”, se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.

Astfel, prin proiectul de act normativ se propune eliminarea contravenţiei referitoare la nerespectarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a termenelor prevăzute de lege, de a utiliza aparate de marcat cu jurnal electronic, autorităţile de control urmând să aplice de la prima abatere sancţiunile prevăzute la art.11 alin. (1) lit. f) din OUG nr. 28/1999, respectiv amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei, precum şi suspendarea activităţii operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor şi confiscarea sumelor nejustificate.

Totodată, reprezentanţii MFP amintesc că au comunicat public faptul că măsura introducerii sancţiunii pentru nedotarea cu aparate de marcat cu jurnal electronic sub incidenţa Legii prevenirii va fi în vigoare temporar şi este ultimul sprijin care poate fi acordat contribuabililor în perioada de implementare a noilor aparate de marcat.

Mai mult, potrivit sursei citate, perpetuarea situaţiei în care o mare parte dintre operatorii economici au achiziţionat şi instalat aparate de marcat cu jurnal electronic, iar o altă parte, a rămas în expectativă, discriminează operatorii economici corecţi şi generează nemulţumiri în rândul acestora.

Regimul utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale este reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 şi de Normele metodologice pentru aplicarea acesteia

Însă, având în vedere faptul că operatorii economici care aveau obligaţia să se doteze cu noile aparate de marcat până la data de 1 septembrie 2018 riscau sancţiuni drastice fără ca vinovăţia să fie directă şi exclusivă a acestora, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 701/2018 prin care a fost introdusă sub incidenţa Legii prevenirii contravenţia pentru nedotarea la termen cu noile aparate de marcat, astfel încât să se asigure o abordare de tip preventiv, stimulativ şi nu de sancţionare imediată de la prima abatere a operatorilor economici.

În procesul de implementare a noilor aparate de marcat sunt implicate Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti, care testează prototipurile noilor aparate de marcat cu jurnal electronic şi eliberează, dacă acestea îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, avizul tehnic favorabil, Ministerul Finanţelor Publice, prin Comisia de autorizare a distribuitorilor pentru aparate de marcat electronice fiscale avizate tehnic, care autorizează distribuitorii de aparate de marcat după ce au obţinut avizul tehnic favorabil de la ICI Bucureşti, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), prin structurile teritoriale, care eliberează numărul unic de identificare necesar pentru fiscalizarea aparatelor de marcat, operatorii economici distribuitori de aparate de marcat, care depun documentaţia şi prototipurile de aparate, la ICI Bucureşti, în vederea obţinerii avizului tehnic favorabil, şi operatorii economici care au obligaţia de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Potrivit datelor MFP, până la data de 14 noiembrie 2019, ICI Bucureşti a emis 125 avize tehnice favorabile, Ministerul Finanţelor a emis 119 autorizaţii de distribuţie pentru toate tipurile de aparate de marcat, ANAF a emis numere unice de înregistrare  pentru 512.469 aparate de marcat, iar la nivel naţional au fost instalate 481.111 aparate de marcat dotate cu jurnal electronic.

“Din informaţiile deţinute de MFP a rezultat că procesele de implementare a aparatelor de marcat cu jurnal electronic au înregistrat un declin accentuat în perioada ianuarie – octombrie 2019, comparativ cu perioada septembrie – decembrie 2018, astfel: numărul aparatelor de marcat înregistrate în sistemul informatic al ANAF de către producători/distribuitori/importatori a scăzut în medie cu 78%, ritmul de atribuire a seriilor fiscale a scăzut în medie cu 60%, ritmul de instalare a aparatelor de marcat cu jurnal electronic a scăzut în medie cu 40%”, se menţionează în nota de fundamentare. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Producţia de lapte de consum a crescut cu 7,4% în perioada ianuarie-noiembrie 2019. Importul, în scădere cu 15,2%

Publicat

supermarket, cumparaturi

Producţia de lapte de consum a crescut cu 7,4% în perioada ianuarie-noiembrie 2019, un avans de 20.631 tone, în timp ce importul de lapte brut s-a redus cu 15,2%, o diminuare de 17.380 tone, faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate miercuri.

Astfel, producţia de lapte de consum obţinută în 11 luni din 2019 a fost de 299.892 tone, iar importurile de lapte brut au totalizat 96.819 tone.

În perioada ianuarie-noiembrie 2019, creşteri ale producţiei au mai fost înregistrate la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 9.271 tone (+4,6%), brânzeturi cu 2.131 tone (+2,4%), smântână de consum cu 897 tone (+1,5%). În schimb, producţia de unt a scăzut cu 219 tone (-2,2%).

Unităţile de procesare au colectat de la fermieri mai mult cu 12.509 tone de lapte, respectiv 1,2%, în primele 11 luni ale anului 2019, ajungând la o cantitate de 1,037 milioane tone.

În luna noiembrie 2019, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile de procesare a scăzut cu 5.906 tone (-6,8%), la 81.349 tone. De asemenea, au fost înregistrate scăderi ale producţiei la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 3.935 tone (-18,8%), smântână de consum cu 456 tone (-7,7%), lapte de consum cu 1.884 tone (-6,1%), unt cu 57 tone (-5,7%) şi brânzeturi cu 306 tone (-4%).

Datele INS arată că doar cantitatea de lapte brut importat de către unităţile de procesare a scăzut în noiembrie faţă de octombrie cu 786 tone (-6,6%), totalizând 11.173 tone.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna noiembrie 2019, cantitatea de lapte colectată de unităţile de procesare a scăzut cu 1.019 tone (-1,2%). Astfel, s-a redus şi producţia la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 2.503 tone (-12,8%), unt cu 108 tone (-10,3%), smântână de consum cu 267 tone (-4,7%).

Pe de altă parte, au fost consemnate creşteri ale producţiei la lapte de consum cu 2.811 tone (+10,8%) şi brânzeturi cu 444 tone (+6,5%), dar şi un avans la importul de lapte brut cu 1.045 tone (+10,3%) în noiembrie 2019 faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.AGERPRES

Citește mai departe