Până în acest moment, Agenția Națională de Integritate (ANI) a verificat sub aspectul veniturilor și cheltuielilor 162 de persoane și a descoperit 159 de averi nejustificate, valoarea acestora fiind de 30 milioane de euro, scrie Europa Liberă.

Potrivit unei analize a Agenției Naționale de Integritate (ANI) transmisă la cererea Radio Europa Liberă în baza legii 544/2001,suma totală identificată în cazurile privind diferențe nejustificate între averea dobândită și veniturile realizate, privind 162 persoane este de 124.996.253 de lei, adică 30 milioane de euro.

Dintre aceste procese, 29 de cazuri au fost câștigate definitiv și irevocabil de ANI, 33 de cazuri au fost pierdute de Agenție. Restul sunt pe rolul a diferite instanțe de judecată din țară.

Cele mai importante procese privind averi nejustificate câștigate de ANI:

• Dan Ioan Popescu fost ministru al Economiei – 200.000 de euro
• Șerban Brădișteanu, medic, șef de Secție – 737.000 de franci elvețieni
• Gheorghe Vlăsceanu, fost comisar șef Direecția Permise Argeș – 935.000 de euro
• Alexandru Noapteș, fost director general al CFR – 1.438.000 de euro
• Doru Mihai Giugula – fost consilier general primăria București – 250.000 de euro

Cele mai importante procese privind averi nejustificate pierdute de ANI:

• Adrian Claudiu Pop, fost deputat – 135.000 de euro
• Aurelian Vasea Șoric – fost șef al IPJ Neamț – 80.000 de euro
• Cristian Rădulescu – fost senator – 120.000 de euro
• Viorica Dinu, fost judecător – 40.000 de euro
• Tudor Dorobanțu – consillier local – 580.000 de euro.

Bani de la prieteni

Conform analizei, în majoritatea dosarelor aflate pe rolul Comisiei de Cercetare a Averilor ori pe rolul Curților de Apel din țară, în sala de judecată se invocă existența unor împrumuturi primite de către persoana evaluată de la terțe persoane. Aceste împrumuturi sunt dovedite doar prin declarații de martori sau chitanțe scrise de mână.

O altă tehnică folosită de funcționari pentru a-și justifica averile o reprezintă așa-zisele restituiri de împrumuturi contractate înainte de a ocupa funcția publică. Astfel, judecătorii audiază un prieten al cerui verificat, iar primul susține că i-a restituit funcționarului o sumă împrumutată anterior ocupării funcției publice. Și de această dată, prietenul funcționarului prezintă o chitanță scrisă de mână care nu poate fi verificată dacă a fost sau nu antedatată.

Donații de la părinți

Alte persoane a căror averi sunt verificate arată în timpul procesului că au primit cadouri sau donații de la părinți sau alte rude, deși nu sunt trecute în declarațiile de avere. De fiecare dată, pentru a confirma cele spuse, sunt aduși martori care declară în fața judecătorului că au fost de față când respectivul a primit un cadou scump, lucru imposibil de verificat.

Banii obținuți la diverse evenimente de familie cum ar fi nunțile și botezurile reprezintă o altă metodă prin care funcționarii publici scapă de confiscarea averilor obținute ilicit. Aceștia propun ca martori în proces nașii, părinții, alte rude sau participanți la eveniment, care susțin varianta celui evaluat.

”Ajutor” din străinătate

O altă metodă de a justifica banii este aceea a construcțiilor ridicate prin forțele proprii. Deși expertiza tehnică arată că un imobil este mult mai scump decât este prezentat în acte, cel verificat susține că a fost ajutat de unchi, veri, nepoți care au lucrat voluntar la construcția imobilului. Mai mult, unii au susținut că au primit gratis materiale de construcții de la rude.

În cazul funcționarilor publici care au rude în străinătate, lucrurile sunt și mai simple. Ei declară că au fost ajutați de cei plecați din țară. Când binevoitorul este chemat în fața instanței, susține că și-a ajutat ruda cu banii câștigați în străinătate, sumele fiind aduse personal în țară sau trimise prin șoferii de autocare, nu prin bancă sau prin servicii specializate în acest sens.

Concluzia analizei este că funcționarii nu-și mai țin averile în cercul familial.

În ciuda cheltuielilor exorbitante, când sunt verificați se observă că nu au nimic pe numele lor, bunurile fiind trecute pe firmele sau pe numele unor intermediari. În plus, multe bunuri nejustificate sunt transferate în străinătate, iar schimbul de informații între instituțiile din lume care sunt responsabile de verificarea averilor este aproape inexistent.

sursa: Europa Libera