Proastele obiceiuri alimentare, precum creşterea consumului de produse ultraprocesate, a provocat o epidemie de obezitate în Europa, care nu numai că sporeşte riscul de a suferi boli grave, ci presupune totodată un cost uriaş şi o provocare majoră pentru sistemele publice de sănătate, relatează marţi EFE.

Mai mult de jumătate din populaţia adultă din Uniunea Europeană este supraponderală sau suferă de obezitate, în timp ce un copil din trei se confruntă cu acelaşi probleme, potrivit unui raport publicat marţi de United European Gastroenterology (UEG), care reuneşte principalele asociaţii din domeniul sănătăţii digestive.

Acestea sunt cifre alarmante, care "în viitorul apropiat nu vor face decât să crească şi să determine una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea publică cu care ne confruntăm", avertizează Markus Peck, responsabil pe probleme medicale al UEG.

Documentul avertizează că există studii care demonstrează că obezitatea poate spori cu 50 % riscul de a suferi de cancer colorectal, mai ales în rândul bărbaţilor. De asemenea, aproape trei sferturi dintre obezi suferă de grăsime la ficat, ceea ce poate degenera în steatohepatită non-alcoolică (NASH) şi provoca probleme mult mai grave.

Raportul dezvăluie că incidenţa obezităţii infantile este mai mare în ţările din sudul Europei, unde dieta mediteraneeană, bogată în vegetale şi un consum limitate de carne roşie, a fost înlocuită de produsele procesate. Malta, Croaţia, Italia, Spania, Cipru, Grecia şi Portugalia se clasează în fruntea membrilor comunitari cu cel mai mare procent de copii supraponderali.

Se avertizează totodată asupra cercului vicios între obezitate şi sărăcie: există studii ce corelează veniturile mici de obezitate, fapt care poate avea repercusiuni asupra sănătăţii mintale a copiilor, provocând anxietate şi depresie şi un randament scăzut la şcoală. Studiul subliniază şi importanţa pentru viitorul copilului pe care o are alimentaţia în primii ani de viaţă.

Pe de altă parte, obezitatea presupune şi o povară pentru societate, nu doar în ce priveşte costul tratamentelor medicale pe care le implică, ci şi a pierderilor economice derivate din scăderea productivităţii şi pierderea calităţii vieţii. Un cost pe care studiul îl cifrează la 81 de miliarde de euro pe an în Uniunea Europeană.

Raportul consideră vinovate alimentele ultraprocesate, produsele precongelate, cărnurile procesate şi chipsurile ambalate. Potrivit UEG, aceste alimente produse de mari companii sunt destinate consumului pe o durată mai lungă de timp, comparativ cu alimentele sănătoase dar perisabile.

Raportul corelează şi consumul acestor produse, care au un conţinut mare de sare, zahăr şi grăsimi saturate, de o creştere a riscului de cancer. Produsele ultraprocesate asigură între 25% şi 50 % din totalul consumului energetic zilnic. De aceea, restricţiile la accesul acestor produse se numără printre măsurile reclamate atât de UE cât şi de ţările membre pentru a reduce riscul, costul şi impactul social al bolilor digestive.

Se cere, printre alte măsuri, să se limiteze publicitatea şi disponibilitatea aşa-numitelor alimente "junk food" mai ales în rândul copiilor, să se impună taxe fiscale asupra băuturilor carbogazoase şi o etichetare mai clară privind valoarea calorică şi cea nutriţională.

În general, UEG cere reducerea producţiei de alimente procesate şi mai mute campanii de conştientizare menite să schimbe cultura alimentară în favoarea alimentelor sănătoase. "Obiectivul nostru este de a obţine o transformare la nivel european în favoarea unor regimuri alimentare sănătoase pentru 2050", a explicat responsabilul pe probleme medicale al UEG.

Markus Peck recomandă dublarea consumului de fructe, legume, nuci şi verdeţuri şi reducerea la jumătate a cărnurilor roşii şi a zahărului în următorii 30 de ani. Zahărul ar trebui să reprezinte, de asemenea, mai puţin de 10% din consumul total de energie zilnică, iar grăsimile suprasaturate sub 10%.

Raportul UEG recomandă totodată limitarea pe cât posibil, sau chiar interzicerea, consumului aşa-numitelor grăsimi trans, care cresc nivelul de colesterol LDL (colesterol rău) şi scad în acelaşi timp nivelul de colesterol HDL (colesterol bun) - această combinaţie nefericită fiind un factor important în producerea unor afecţiuni cardiace şi altor boli. AGERPRES