Connect with us

ACTUALITATE

Europarlamentare 2019: alegeri pentru PE şi referendum pe Justiţie. Peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot, aşteptaţi la urne

Publicat



alegeri

Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi, duminică, 26 mai, la urne pentru a-i desemna pe cei 33 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European, dar şi pentru a vota la referendumul naţional consultativ convocat de preşedintele Klaus Iohannis pe teme legate de Justiţie.

Alegătorii vor primi trei buletine – unul pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum. Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată nu atrage nulitatea acestuia.

Alegătorii votează în aceleaşi secţii, în acelaşi interval de timp, între orele 7,00 – 21,00, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea “VOTAT”, pe buletine de vot separate – unul pentru alegerile europarlamentare şi câte unul pentru fiecare întrebare a referendumului.

La referendum, cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin “Da” sau “Nu” cu privire la următoarele întrebări:

1. ”Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”

2. ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.

Potrivit art. 5 din Legea 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare, referendumul este validat dacă la consultare participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

În secţia de votare vor fi instalate trei urne de vot, câte una pentru fiecare buletin.

Alegătorul poate să voteze pentru un singur tip de scrutin sau pentru amândouă. El prezintă operatorului de calculator actul de identitate şi precizează pentru ce tip de scrutin doreşte să voteze.

Prezenţa la vot va fi consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin.

Pe actul de identitate se va aplica o singură dată ştampila cu menţiunea “VOTAT” şi data scrutinului sau, după caz, un singur timbru autocolant cu menţiunea “VOTAT” şi data scrutinului.

*** 13 formaţiuni politice şi 3 candidaţi independenţi – în cursa electorală pentru un loc în Parlamentul European

În confruntarea electorală au intrat candidaţi din partea PSD, Alianţa 2020 USR PLUS, Partidul Pro România, UDMR, PNL, ALDE, Partidul PRODEMO, PMP, Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat Independent, Partidul România Unită, UNPR, Blocul Unităţii Naţionale – BUN. În competiţie sunt şi trei candidaţi independenţi – Gregoriana-Carmen Tudoran, George Nicolae Simion şi Peter Costea.

*** 18.949.141 cetăţeni cu drept de vot, aşteptaţi la urne

Potrivit ultimei informări a AEP, numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la 31 martie este de 18.949.141.

Pentru cele două scrutine de duminică vor fi organizate 18.730 de secţii de votare pe teritoriul naţional, în străinătate cetăţenii români putând să voteze în 441 de secţii.

Pentru cele 441 de secţii de votare înfiinţate pentru alegătorii români din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe a trimis 4.000.500 de buletine de vot, atât pentru alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendumul naţional. Au fost distribuite câte 1.333.500 de buletine de vot pentru alegerea candidaţilor României în Parlamentul European, pentru întrebarea nr. 1 de la referendumul naţional, respectiv pentru întrebarea nr. 2 de la referendumul naţional. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a expediat 1.301.230 de timbre autocolante şi 2.147 de ştampile cu menţiunea “VOTAT”.

În Bucureşti, vor fi 1.269 de secţii de votare. În sectorul 1 al Capitalei vor fi organizate 166 de secţii, în sectorul 2 – 202, în sectorul 3 – 287, în sectorul 4 – 183, în sectorul 5 – 197, iar în sectorul 6 – 234.

Cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua de referinţă inclusiv, au dreptul de a alege reprezentanţii României în Parlamentul European.

Alegătorii care în ziua alegerilor se află în localitatea de domiciliu sau reşedinţă votează la secţiile de votare la care sunt arondaţi. Cei care în ziua alegerilor se află în altă localitate (comună, oraş, municipiu) decât cea de domiciliu îşi vor exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi în lista electorală suplimentară.

Pot să voteze la europarlamentare şi cetăţenii comunitari care s-au înscris în listele speciale. Prin alegător comunitar se înţelege orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reşedinţa în România, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi. Alegătorii comunitari nu pot însă vota pentru referendum.

Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua de referinţă, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

De asemenea, nu pot vota pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European cetăţenii români care sunt înscrişi în listele electorale ale altor state membre. Aceştia pot vota doar listele/candidaţii din statul respectiv.

*** Votarea începe la ora 7,00 şi se încheie la ora 21,00

La sediile secţiilor de votare se afişează la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie votarea. Alegătorii pot vota la secţia unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială ori la orice altă secţie de votare.

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Alegătorul resortisant şi alegătorul comunitar prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate biroului electoral al secţiei de votare. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea “VOTAT”.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea “VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului independent pe care îl votează. Ştampila cu menţiunea “VOTAT” trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare. Este interzisă fotografierea sau filmarea buletinelor de vot în interiorul cabinei.

După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea “VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial.

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta, după care preşedintele sau acel membru aplică pe actul de identitate sau, după caz, pe documentul de identitate al alegătorului ştampila cu menţiunea “VOTAT” şi data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant cu menţiunea “VOTAT” şi data scrutinului.

Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Totodată, alegătorii care au optat şi şi-au exercitat dreptul de vot la alegerile de duminică pentru un singur scrutin şi cărora li s-a aplicat pe actul de identitate timbrul autocolant sau, după caz, ştampila cu menţiunea “VOTAT” şi data scrutinului vor mai putea să îşi exercite dreptul de vot pentru scrutinul la care nu au optat iniţial, în aceeaşi zi, până la ora 21,00, ora închiderii secţiilor de votare.

Dacă cetăţeanul se află în localitatea de domiciliu, el va vota la aceeaşi secţie de votare, caz în care va semna pe lista electorală permanentă corespunzătoare scrutinului pentru care nu a optat iniţial, pe locul de semnătură barat anterior, preşedintele urmând a scrie în dreptul acestuia menţiunea ‘revenire’, să semneze şi să aplice ştampila de control a secţiei de votare. În cazul în care alegătorul nu se află în localitatea de domiciliu, acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară corespunzătoare scrutinului pentru care iniţial nu a optat, de la secţia de votare unde se prezintă, potrivit BEC.

Alegătorilor le este interzis să părăsească localul secţiei de votare cu buletine de vot.

* Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat-o.

În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Australia: Frontierele internaționale rămân ÎNCHISE încă ”cel puțin trei luni”

Publicat

Australia va prelungi cu cel puţin trei luni închiderea frontierelor sale internaţionale, o politică de autoizolare menită să o protejeze de COVID-19 deja în vigoare de un an, a declarat marţi ministrul sănătăţii, Greg Hunt, citat de AFP.

Guvernul a fost avertizat de experţi în sănătate că “situaţia din jurul COVID-19 în străinătate continuă să prezinte un risc inacceptabil pentru sănătatea publică din Australia, mai ales apariţia unor mutaţii mai contagioase”, a declarat Greg Hunt.

Prin urmare, controlul strict la frontiere va fi prelungit până la 17 iunie, a adăugat el.

Australia şi-a închis rapid frontierele internaţionale după izbucnirea pandemiei de COVID-19, interzicând intrarea majorităţii străinilor, cu unele excepţii.

A fost limitat, de asemenea, numărul australienilor cărora li s-a permis să se întoarcă acasă în fiecare săptămână, blocând zeci de mii dintre ei în străinătate.

Călătorii autorizaţi să intre pe insulă trebuie să petreacă 14 zile de carantină într-un hotel, ceea ce costă mai multe mii de dolari.

Această politică s-a dovedit benefică: Australia a înregistrat mai puţin de 29.000 de cazuri de COVID-19 la o populaţie de 25 de milioane de locuitori şi impune în prezent puţine restricţii pe plan intern. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

O femeie s-a salvat din mâinile agresorului, în Italia, comandând o pizza la 112

Publicat

O femeie de 33 de ani s-a salvat din mâinile agresorului ei comandând o pizza la 112. Faptele s-au petrecut în Milano, unde femeia de 33 de ani era lovită de fostul ei iubit, un marocan de 25 de ani.

Poliția din Milano anunță că a arestat un marocan în vârstă de 25 de ani pentru vătămarea corporală a fostei partenere, în vârstă de 33 de ani.

Sâmbătă seara, femeia a fost de acord să-și întâlnească fostul partener de care s-a despărțit la sfârșitul lunii ianuarie 2021, iar la întâlnire cei doi s-au certat crunt, din cauza geloziei.

Tânăra de 33 de ani, lovită, s-a temut pentru viața ei și a decis să sune la 112 unde a comandat o pizza margherita, în așa fel încât fostul iubit să nu bănuiască nimic.

Salvatorii au înțeles imediat situația de urgență și au trimis la locuința respectivă Poliția.

Tânăra de 33 de ani, îngrijită apoi la spital din cauza loviturilor primite, le-a spus polițiștilor să este vorba doar despre ultimul episod dintr-un lung șir de violențe și hărțuire.

Un caz similar s-a petrecut tot în Italia, dar la Torino, în vara anului trecut, când o femeie originară din America de Sud a scăpat de agresor sunând la 112 și spunând că vrea să comande o pizza.

Sursă: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

Turismul medical schimbat de pandemie. Românii nu mai merg în Turcia pentru transplant de păr

Publicat

Sursă foto: hairhospital.ro

Turismul medical s-a schimbat odată cu restricţiile de călătorie. Dacă înainte românii mergeau în Turcia ca să îşi facă transplant de păr, acum apelează la clinicile din ţară.

La o clinică din Cluj de exemplu, care foloseşte un robot unic în Europa de Sud-Est pentru transplantul de păr, vin pacienţi din toate colţurile ţării.

În funcţie de zona unde se intervine, costurile pentru un transplant de păr pornesc aici de la 900 de euro şi pot să ajungă la 6000 de euro, iar intervenţia poate să dureze chiar şi două zile.

În Turcia, însă, costurile sunt într-adevăr mai mici, între 800 şi 2.500 de euro o intervenţie, dar pacienţii străini mai trebuie să suporte în plus cheltuielile de drum şi cazare.

„Există o adresabilitate mai mare a pacienţilor pentru clinicile din ţară pentru că s-au limitat posibilităţile pentru turismul medical. Vin mult mai mulţi pacienţi care se gândesc de două ori dacă să meargă în Turcia să facă un transplant. Pe lângă procedura de implant de păr manual, noi putem să oferim şi transplant de păr robotic. Asta înseamnă că timpul operator este scurtat cu două sau trei ore. Acest robot este unic în România şi în sud-estul Europei. Pacienţii vin practic din toată ţara, vin din Bucureşti, Timişoara, vin de peste tot. Recuperarea este rapidă, nu necesită o îngrijire deosebită. Rezultatele se văd undeva după patru luni”, a declarat Andrei Martin, chirurg plastician clinică transplant de păr Cluj.

La 60 de ani, Marin a venit din Satu Mare la Cluj ca să scape de un complex. Intervenţia l-a costat 3.000 de euro.

„Am venit să mă fac frumos la 60 de ani. Eu am ales Clujul pentru că am încredere în oamenii de aici. A contat foarte mult şi faptul că au robotul ăsta. Nu a fost dureroasă intervenţia. Eu m-am gândit la treaba asta demult. Am căutat, am visat ca toţi bărbaţii să găsesc un leac pentru asta, am încercat şi creme, s-a întărit părul, a căzut mai rar, dar totuşi asta e cea mai sigură soluţie”, a spus Marin Mureşan, pacient.

Sursă: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

Suma exorbitantă la care s-a vândut o sticlă de whisky scoţian îmbătrânit timp de 50 de ani

Publicat

Sursă foto: Bonhams Scotland

O sticlă de whisky scoţian îmbătrânit timp de 50 de ani a fost vândută pentru mai bine de 26.000 de lire sterline (37.000 de dolari) în cadrul unei licitaţii desfăşurate marţi, informează DPA.

Casa de licitaţii Bonhams a pus în vânzare Macallan Millennium Decanter, datând din 1949, care conţine whisky îmbătrânit în butoi începând din 1949 până în 1999, pentru o sumă de pornire cuprinsă între 18.000 şi 20.000 de lire sterline.

Produsul de lux s-a vândut în cele din urmă pentru 26.840 de lire sterline la licitaţia care a avut loc în Edinburgh.

Martin Green, specialistul în whisky al casei de licitaţii Bonhams, a spus că Macallan este mereu ”la mare căutare” în rândul colecţionarilor.

Carafa de 700 de mililitri a fost realizată de Caithness Glass din oraşul scoţian Crieff şi este păstrată într-o cutie elegantă din stejar. A fost îmbuteliată pe domeniu producătorului, în Scoţia, în 1999, pentru a marca intrarea într-un nou mileniu.

Un purtător de cuvânt din partea Bonhams a precizat pentru DPA că doar 900 de astfel de carafe au fost lansate pe piaţă şi că sunt foarte căutate, iar ca atare, atunci când apar la o licitaţie, ofertanţii trebuie să facă faţă ”unei competiţii acerbe”.

Whisky-ul produs de Macallan se comercializează începând de la 45 de lire sterline pentru o sticlă de 75 de centilitri şi poate ajunge la mii de lire sterline în funcţie de anul de fabricaţie, potrivit paginii de internet The Whisky Exchange, un magazin online de whisky. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate