ACTUALITATE
EUROPARLAMENTARE 2019: Vot în 26 mai, campanie electorală din 27 aprilie. Calendarul alegerilor, în atenţia Guvernului
Data de referinţă pentru desfăşurarea alegerilor europarlamentare în România este 26 mai, iar campania electorală se va desfăşura în perioada 27 aprilie – 25 mai, potrivit calendarului propus pentru aprobare în şedinţa Guvernului de vineri.
Guvernul are pe ordinea de zi aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2019 şi data de referinţă pentru alegerile europarlamentare.
“Potrivit Deciziei (UE, Euratom) 2018/767 a Consiliului din 22 mai 2018 de stabilire a perioadei pentru cea de a noua alegere a reprezentanților în Parlamentul European prin vot universal direct, alegerile membrilor Parlamentului European din anul 2019 se vor desfășura între 23 și 26 mai. Având în vedere cele menționate, rezultă că ziua de referință trebuie să fie data de 26 mai 2019”, se arată într-unul din cele două proiecte de hotărâre de Guvern cu această temă.
Până în 28 martie 2019, ora 24.00, partidele şi alianţele politice, precum şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele electorale şi candidaţii independenţi depun candidaturile, pentru înregistrare la Biroul Electoral Central (BEC).
În aceeaşi zi, prin tragere la sorţi, se desemnează judecătorii în birourile electorale judeţene, de sector şi pentru secţiile de votare.
Listele de candidaţi se fac publice până în 29 martie, prin afişare la sediile BEC, birourilor electorale judeţene şi de sector.
În 30 martie sau cel târziu 2 aprilie se fac publice semnele electorale admise.
În 16 aprilie, sunt făcute publice candidaturile definitive, în 17 aprilie se stabileşte numărul de ordine pe buletinele de vot al partidelor şi formaţiunilor politice, iar în 18 aprilie sunt publicate declaraţiile de avere şi interese ale candidaţilor.
Campania electorală se desfăşoară în perioada 27 aprilie – 25 mai, ora 7.00.
În 12 mai vor fi desemnaţi preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitorii acestora.
În 17 mai, primăriile pun la dispoziția partidelor şi formaţiunilor politice, la cererea acestora, extras din Registrul electoral, cuprinzând alegătorii din respectiva unitate administrativ-teritorială, respectiv numele, prenumele, data naşterii şi domiciliul, precum şi secţia de votare la care au fost arondaţi, pe suport electronic sau hârtie.
Ora 7.00 – începerea votării
Ora 21.00 – închiderea votării.
Numărarea voturilor se face în termen de cel mult 24 de ore de la încheierea votării.
Până cel târziu în 27 mai, ora 21.00, partidele şi formaţiunile politice şi candidaţii independenţi pot depune cereri pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală.
După primirea tuturor dosarelor de la birourile electorale județene și birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, Biroul Electoral Central calculează pragul şi coeficientul electoral şi stabileşte lista cu partidele şi candidaţii independenţi cărora li se pot repartiza mandate şi a celor aleşi.
După soluționarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală și centralizarea rezultatului alegerilor, Biroul Electoral validează alegerile şi publică rezultatul acestora în Monitorul Oficial.
Alegerile europarlamentare din mai 2019 vor avea ca rezultat un Parlament European cu 705 membri, faţă de 751 în prezent. Diferenţa este dată de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – dintre actualele 73 de mandate europarlamentare deţinute de britanici, 46 vor dispărea, iar celelalte 27 vor fi repartizate acelor state membre care sunt subreprezentate în legislativul UE. România va avea 33 de mandate în Parlamentul European, faţă de 32 câte are în prezent.
Precedentele alegeri europene au avut loc în perioada 22-25 mai 2014.
Reînnoirea Parlamentului European are loc la fiecare cinci ani.
Sursa: Alba24.ro
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
Autorităţile indiene au anunţat duminică suspendarea licenţelor de export pentru antiviralul Remdesivir, având în vedere creşterea numărului de cazuri de COVID-19 în ţară, care a atins niveluri record cu peste 152.000 de infectări confirmate într-o singură zi, informează AFP şi EFE.
În prezent, ”există 1,1 milioane de cazuri de COVID active şi acestea sunt în continuă creştere. Acest lucru a condus la o creştere bruscă a cererii de Remdesivir injectabil utilizat în tratamentul pacienţilor cu COVID. Există posibilitatea unei noi creşteri a acestei cereri în următoarele zile”, a explicat Ministerul indian al Sănătăţii într-un comunicat.
“În lumina celor de mai sus, Guvernul Indiei a interzis exportul de Remdesivir injectabil şi a ingredientelor sale farmaceutice active până când situaţia se îmbunătăţeşte”, comunică ministerul.
Cu cele 152.879 de noi infecţii confirmate duminică în India, bilanţul total este de 13,35 milioane de cazuri, cel mai mare după Statele Unite şi Brazilia. Totalul deceselor este de 169.275, conform datelor Ministerului Sănătăţii.
Remdesivir a fost unul dintre primele medicamente care au avut efect în scurtarea perioadei de recuperare pentru unii pacienţi cu COVID-19.
Gigantul farmaceutic american Gilead Sciences Inc care produce Remdesivir a semnat anul trecut acorduri de acordare a licenţelor cu companii de medicamente generice din India, Pakistan şi Egipt, care le vor permite să fabrice medicamentul pentru distribuţie în 127 de ţări, majoritatea cu venituri mici.
Remdesivir este produs în India de şapte companii şi are o capacitate instalată de aproximativ 3,8 milioane de unităţi pe lună, potrivit Ministerului Sănătăţii.AGERPRES
Sportiva Gianina-Elena Beleagă a adus României prima medalie la Campionatele Europene de canotaj de la Varese (Italia), argint în proba de simplu vâsle feminin, categorie uşoară, duminică.
Beleagă a fost înregistrată cu timpul de 07 min 45 sec 800/1000, fiind devansată de belarusa Alena Furman, 7 min 41 sec 81/1000. Medalia de bronz a revenit franţuzoaicei Claire Bove, în 7 min 48 sec 79/1000.
Tot duminică, Mihai Chiruţă a câştigat Finala B la simplu vâsle masculin (00:07:00.38), încheind pe poziţia a 7-a în clasamentul general. La dublu vâsle masculin, Ioan Prundeanu şi Marian-Florian Enache au încheiat pe patru în Finala B (00:06:28.51), clasându-se pe locul 10 în clasamentul general. Echipajul feminin de patru vâsle, compus din Cristina-Georgiana Popescu, Roxana-Iuliana Anghel, Dumitriţa Juncănariu şi Beatrice-Mădălina Pascari, a ocupat locul 5 în Finala B şi 11 la general (00:06:47.42).
Sportivii români vor evolua duminică în alte opt finale în care sunt puse în joc medalii la Varese.
AGERPRES
Sursa foto: Federaţia Română de Canotaj / Facebook
ACTUALITATE
Crestere explozivă în lume a cazurilor de Parkinson, o substanță chimică obișnuită poate fi de vină
Ray Dorsey neurolog la Universitatea din Rochester crede că o epidemie de Parkinson este la orizont. Parkinson este deja tulburarea neurologică cu cea mai rapidă creștere din lume; în SUA, numărul persoanelor cu Parkinson a crescut cu 35% în ultimii 10 ani, conform The Guardian.
„Credem că în următorii 25 de ani numărul cazurilor se va dubla din nou”, spune Dorsey. „Suntem pe vârful unui aisberg foarte, foarte mare”.
Majoritatea cazurilor de boală Parkinson sunt considerate idiopatice – le lipsește o cauză clară. Cu toate acestea, cercetătorii cred din ce în ce mai mult că un factor este expunerea la tricloroetilenă (TCE), un compus chimic utilizat în degresare industrială, curățare chimică și în produse de uz casnic, cum ar fi unele creme pentru pantofi și produse de curățat covoare.
Până în prezent, cele mai clare dovezi cu privire la riscul TCE pentru sănătatea umană provin de la lucrătorii care sunt expuși substanței la locul de muncă. Un studiu din 2008, din Annals of Neurology, a constatat că TCE este „un factor de risc pentru Parkinson”. Și un studiu din 2011 a reluat aceste rezultate, constatând „o creștere de șase ori a riscului de a dezvolta Parkinson la persoanele expuse la locul de muncă la tricloretilenă (TCE)”.
Dr. Samuel Goldman de la Institutul Parkinson din Sunnyvale, California, co-autor al studiului din Annals of Neurology, a scris: „Studiul nostru confirmă faptul că contaminanții de mediu obișnuiți pot crește riscul de a dezvolta Parkinson”. În urma studiilor de acest gen, Departamentul Muncii din SUA a emis o notă cu privire la TCE, spunând: „Consiliul recomandă […] ca expunerea la disulfură de carbon (CS2) și tricloretilenă (TCE) se fie considerată a provoca, contribui sau sau agrava Parkinsonul.”
TCE este un cancerigen legat de carcinomul celulor renale, cancerele de col uterin, ficat, căi biliare, sistem limfatic și țesut mamar masculin și de probleme cardiace fetale, printre alte efecte. Relația sa cunoscută cu Parkinson poate fi adesea trecută cu vederea pentru că expunerea la TCE poate preceda debutul bolii cu zeci de ani. În timp ce unele persoane expuse se pot îmbolnăvi rapid, altele pot, fără să știe, să lucreze sau să trăiască în zone contaminate cea mai mare parte a vieții lor înainte de a dezvolta simptome de Parkinson.
În timp ce unele țări reglementează în mare măsură TCE (utilizarea sa este interzisă în UE fără autorizație specială), substanța chimică este încă utilizată în SUA, contaminând aerul, solul și apa. Se estimează că TCE este prezent în prezent în aproximativ 30% din apele subterane din SUA.
Sursa: Mediafax
Germania a inoculat aproximativ 15% din populaţia sa cu o primă doză de vaccin coronavirus, conform celor mai recente date de la Institutul Robert Koch pentru controlul bolilor din ţară (RKI), transmite duminică dpa.
Datele RKI au arătat că 15,2%, sau 12,7 milioane de persoane, au primit cel puţin o doză până sâmbătă dimineaţă, iar 5,9% – sau 4,9 milioane de oameni – primiseră deja a doua doză.
Mai multe studii indică faptul că o singură doză oferă deja un anumit nivel de protecţie.
După ce medicii generalişti s-au alăturat efortului de vaccinare şi un număr mai mare de vaccinuri a devenit disponibil, numărul de doze administrate zilnic în Germania a crescut în ultima săptămână şi a ajuns joi la peste 700.000, dar a scăzut din nou după aceea.
În majoritatea landurilor germane medicii generalişti au început să administreze vaccinuri de miercuri. Peste 35.000 de medici vor lua parte la acest efort.
Cu toate acestea, ritmul vaccinării ar putea să se reducă din nou, în contextul în care numărul de doze disponibile pentru medicii generalişti urmează să scadă temporar la jumătatea lunii aprilie.
Gernot Marx, preşedintele asociaţiei germane de îngrijire de urgenţă DIVI, a avertizat vineri că situaţia din spitale este profund îngrijorătoare. Marx a explicat că observă o creştere constantă şi dramatică a numărului de pacienţi bolnavi de COVID-19.
Cel mai mare spital universitar din Germania, Charite din Berlin, a anunţat că numărul pacienţilor de la terapie intensivă a crescut semnificativ în ultimele două săptămâni. Grupul de vârstă 30-60 de ani este deosebit de afectat, deoarece este mai puţin probabil ca persoanele din această categorie să fi primit vaccinul, a declarat Martin Kreis, membru al consiliului de administraţie.
Germania se confruntă cu un al treilea val de infecţii cauzat în principal de varianta britanică a virusului. AGERPRES
30 de migranţi din Siria, Afganistan şi Irak, prinşi de poliţişti după ce au trecut Dunărea cu o ambarcaţiune
Bărbat decedat, găsit în albia râului Teleajen
FOTO: Pui de urs găsit pe marginea drumului, în județul Vrancea
India suspendă exportul antiviralului Remdesivir utilizat pentru tratarea COVID-19
O nouă tranşă de vaccin Pfizer/BioNTech soseşte luni în ţară
Gianina Beleagă, medaliată cu argint la Europenele de la Varese
Argeș: Un autoturism în care se aflau şapte persoane s-a răsturnat. Șoferul băuse şi avea permisul suspendat
Lucrări pe Autostrada A2 Bucureşti – Constanţa. Coloane de maşini de 2 kilometri
