Connect with us

ACTUALITATE

Evoluţia COVID-19 în România şi în lume până la 10 august 2020

Publicat



În săptămâna 3-9 august 2020, în România s-a înregistrat un nou record al numărului de cazuri de COVID-19 de la debutul epidemiei în ţara noastră: 8.582 de noi infectări. În intervalul respectiv, la data de 7 august au fost raportate cele mai multe noi cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19 într-o singură zi de la debutul epidemiei în România, respectiv 1.378 de cazuri.
La nivel mondial, numărul de infectări s-a triplat de la începutul verii, în 10 săptămâni, ajungându-se de la circa 6 milioane de cazuri la 31 mai 2020 la aproape 20 milioane de cazuri în 10 august 2020.

Evoluţia COVID-19 în România la 10 august 2020

Până la data de 10 august 2020, în România erau confirmate 62.547 de cazuri de infecţie cu noul coronavirus (SARS-CoV-2), cu 779 mai multe faţă de ultima raportare, de la 9 august 2020. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 30.311 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi şi 6.497 pacienţi asimptomatici au fost externaţi la zece zile după depistare, conform informării Grupului de Comunicare Strategică (GCS) de la ora 13.00.

GSC arată că până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 1.385.334 de teste. Dintre acestea, 6.607 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 4.738 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical, iar 1.869 la cerere.

Numărul total de decese în rândul persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 era, la 10 iulie 2020, de 2.729 persoane, numărul de decese înregistrate în ultimele 24 de ore fiind de 29. GCS arată că 28 dintre cele 29 de decese înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi.

La ATI, erau internaţi 476 pacienţi faţă de 419 de pacienţi în săptămâna precedentă.

Cu 8.582 de cazuri noi în ultimele 7 zile, România înregistrează o nouă creştere a numărului de infectări faţă de intervalul 27 iulie – 3 august 2020 (8.107 cazuri noi). Este a zecea săptămână, consecutiv, când numărul de cazuri noi creşte de la o săptămână la alta, după ce în anterioarele şase săptămâni consecutive s-au înregistrat scăderi ale numărului de cazuri noi de la o săptămână la alta.

Evoluţia COVID-19 în România în ultimele şapte zile: 8.582 de cazuri noi; între 19 şi 50 decese noi pe zi

În intervalul 3-10 august 2020, numărul cazurilor confirmate pozitiv cu noul coronavirus a crescut până la 62.547 de la la 54.009 în 3 august 2020, în intervalul 3-10 august înregistrându-se 8.538 cazuri noi.

Situaţia perioadei 3-10 august 2020, pe zile, a fost următoarea: 3 august – 823 cazuri noi, 4 august – 1.232 cazuri noi, 5 august – 1.309 cazuri noi, 6 august – 1.345 cazuri noi, 7 august – 1.378 cazuri noi, 8 august – 1.350 cazuri noi, 9 august – 1.145 cazuri noi.

Evoluţia deceselor la 24 de ore, în intervalul 3-10 august, a oscilat între 19 şi 50.

Evoluţia COVID-19 în România pe săptămâni: 3-10 august 2020, cea mai mare creştere săptămânală de la începutul epidemiei

În intervalul 3-10 august 2020, numărul de cazuri noi a fost de 8.582, în creştere semnificativă faţă de intervalul anterior (27 iulie – 3 august), când numărul de cazuri noi a fost 8.107.

Evoluţia numărului de cazuri în ultimele 16 săptămâni: 13-20 aprilie (circa 2.300 cazuri noi); 20-27 aprilie (circa 2.400 cazuri noi); 27 aprilie-4 mai (circa 2.200 cazuri noi); 4-11 mai (2.076 cazuri noi); 11-18 mai (1.448 cazuri noi); 18-25 mai (1.247 cazuri noi); 25 mai-1 iunie (1.115 cazuri noi); 1-8 iunie (1.206 cazuri noi); 8-15 iunie (1.561 cazuri noi); 15-22 iunie (2.126 cazuri noi); 22-29 iunie (2.291 cazuri noi); 29 iunie-6 iulie (2.641 cazuri noi); 6-13 iulie (3.725 cazuri noi); 13-20 iulie (5.191 cazuri noi), 20-27 iulie (7.763 cazuri noi), 27 iulie-3 august (8.107), 3-10 august (8.582 cazuri noi).

În privinţa numărului total de persoane decedate, situaţia pe ultimele săptămâni se prezintă după cum urmează: 13 aprilie – 317 decese; 20 aprilie – 451 decese; 27 aprilie – 631 decese; 4 mai – 803 decese; 11 mai – 972 decese; 18 mai – 1.107 decese; 25 mai – 1.193; 1 iunie – 1.270; 8 iunie – 1.334 decese; 15 iunie – 1.427 decese; 22 iunie – 1.523 decese; 29 iunie – 1.634 decese; 6 iulie – 1.768 decese; 13 iulie – 1.901 decese; 20 iulie – 2.038 decese; 27 iulie – 2.206 decese, 3 august – 2.432 decese, 10 august – 2.729 decese.

Evoluţia COVID-19 la nivel mondial în ultimele şapte zile şi pe săptămâni: 19.871.795 de cazuri şi 731.570 de decese până la 10 august 2020

La nivel mondial, în ultimele şapte zile, numărul de cazuri confirmate a crescut cu 1.777.904 cazuri, de la 18.093.891 de infectări în 3 august, la 19.871.795 cazuri la 10 august, ora 13.00, conform hărţii Arcgis, realizate de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţa şi Ingineria Sistemelor (sursa: https://coronavirus.jhu.edu/map.html).

Din totalul de 19.871.795 de cazuri în 10 august, 731.570 erau reprezentate de decese. În ultimele şapte zile, numărul deceselor a crescut la nivel mondial de la 689.625 în 3 august, la 731.570 în 10 august, ora 13.00, conform sursei citate.

Se menţine un trend ascendent al numărului de îmbolnăviri. Numărul săptămânal de îmbolnăviri noi a continuat să crească din 15 iunie.

Numărul deceselor noi (41.724) a fost, în intervalul 3-10 august 2020, în creştere faţă de săptămâna anterioară (40.659 decese). În săptămânile precedente, evoluţia deceselor a fost următoarea: circa 35.000 decese – 11 mai; aproximativ 32.000 decese – 18 mai; aproape 30.000 decese – 25 mai 2020; circa 30.000 – 2 iunie; circa 30.000 decese – 9 iunie; aproximativ 27.000 decese – 15 iunie; circa 34.000 decese – 22 iunie şi 29 iunie; în jur de 32.000 decese – 6 iulie; 34.500 decese – 13 iulie, peste 37.000 decese – 20 iulie, peste 42.000 decese – 27 iulie, peste 40.000 decese – 3 august.

La 10 august 2020, Statele Unite, Brazilia, India, Rusia, Africa de Sud, Mexic, Peru, Columbia, Chile şi Iran ocupă, aproape la fel ca în săptămâna precedentă, primele locuri în clasamentul ţărilor cu cele mai multe cazuri de COVID-19.

La 10 august, ora 13.00, în topul ţărilor cu cele mai multe infectări raportate, cu peste 200.000 de cazuri, se aflau: Statele Unite (5.044.864 cazuri şi 162.938 decese), Brazilia (3.035.422 cazuri şi 101.049 decese), India (2.215.074 cazuri şi 44.386 decese), Rusia (890.799 cazuri şi 14.973 decese), Africa de Sud (559.859 cazuri şi 10.408 decese), Mexic (480.278 cazuri şi 52.298 decese), Peru (478.024 cazuri şi 21.072 decese), Chile (373.056 cazuri şi 10.077 decese), Columbia (387.481 cazuri, 12.842 decese), Iran (326.712 cazuri şi 18.427 decese), Regatul Unit (312.574 cazuri şi 46.659 decese), Spania (314.362 cazuri şi 28.503 decese), Pakistan (284.660 cazuri şi 6.097 decese), Arabia Saudită (288.690 cazuri şi 3.167 decese), Italia (250.566 cazuri şi 35.205 decese), Bangladesh (260.507 cazuri şi 3.399 decese), Turcia (240.804 cazuri şi 5.844 decese), Franţa (235.237 cazuri şi 30.327 decese), Germania (217.300 cazuri şi 9.203 decese), Argentina (246.499 cazuri, 4.606 decese), indică harta Arcgis, realizată de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţă şi Ingineria Sistemelor (10 august, ora 13.00).

Ţările cu cele mai multe decese la nivel mondial erau, la 10 august 2020, ora 13.00: Statele Unite (162.938), Brazilia (101.049 decese), Mexic (52.298) Regatul Unit (46.659), India (44.386), Italia (35.205), Franţa (30.327), Spania (28.503), Peru (21.072), Iran (18.427), Rusia (14.973) etc.

Situaţia COVID-19 pe continente: America pe primul loc, Asia pe locul al doilea şi Europa pe locul trei

În privinţa distribuţiei COVID-19 pe continente, America se află pe primul loc, urmată de Asia şi Europa; Africa şi Oceania au cele mai puţine cazuri, informează site-ul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), www.ecdc.europa.eu.

Potrivit statisticilor ECDC, pe continentul african, la 3 august 2020, cele mai multe cazuri se înregistrau în Africa de Sud, Egipt, Algeria, Nigeria şi Sudan.

În Asia, primele cinci state care au raportat cele mai multe cazuri sunt: India, Iran, Turcia şi Indonezia, în timp ce în America de Sud şi Nord, primele cinci state cu cele mai multe îmbolnăviri erau: Statele Unite, Brazilia, Mexic, Peru şi Columbia.

Situaţia COVID-19 în Europa

Statele din Europa cu cele mai multe îmbolnăviri erau, la 10 august 2020, în ordine descrescătoare: Rusia, Spania, Regatul Unit, Italia şi Germania, conform https://www.ecdc.europa.eu.

Statele cu cele mai puţine cazuri din Europa (sub 10.000), erau, la data menţionată: Vatican (12), Liechtenstein (89), Monaco (133), San Marino (699), Andorra (955), Malta (1.089), Georgia (1.225), Cipru (1.242), Letonia (1.290), Islanda (1.958), Estonia (2.152), Slovenia (2.249), Lituania (2.252), Slovacia (2.596), Muntenegru (3.618), Ungaria (4.696), Grecia (5.623), Croaţia (5.640), Albania (6.411), Luxemburg (7.205), Finlanda (7.584), Norvegia (9.838), Kosovo (9.869) etc., conform hărţii Arcgis. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Astronauţii se vor confrunta la suprafaţa Lunii cu un nivel de radiaţii de 200 de ori mai ridicat decât pe Terra

Publicat

ecipsa una

Astronauţii care vor explora suprafaţa Lunii vor fi expuşi unui nivel de radiaţii de aproximativ 60 de microsieverţi pe oră, de cinci până la 10 ori mai mare decât nivelul de expunere al pasagerilor dintr-un zbor transatlantic sau de aproximativ 200 de ori mai mare decât nivelul de radiaţii de la nivelul mării.

“Cu alte cuvinte, o şedere pe termen mediu sau lung pe Lună îi va expune pe astronauţi la doze mari de radiaţii”, conform coautorului acestui studiu, Thomas Berger, fizician specializat în radiaţii de la Institutul de Medicină Aerospaţială din cadrul Centrului Aerospaţial German din Koln.

Nivelul de radiaţii este mare, într-adevăr, însă nu suficient de mare pentru a stopa ambiţiile de revenire a astronauţilor pe suprafaţa selenară, notează Space.com.

Oamenii de ştiinţă cunosc de mai mult timp că nivelul radiaţiilor este relativ ridicat pe Lună, corp cosmic care nu are o atmosferă şi un câmp magnetic care să îi protejeze suprafaţa de radiaţiile solare. Însă nivelul exact de radiaţii la care sunt expuşi astronauţii pe Lună nu era până acum cunoscut.

Spre exemplu, dozimetrele (aparate pentru măsurarea radiaţiilor, n.r.) duse pe Lună de astronauţi în era misiunilor Apollo (1969 – 1972) au înregistrat expunerea cumulativă la radiaţii pentru întreaga misiune şi nu nivelurile de radiaţii existente la suprafaţa satelitului natural al Pământului. Noul studiu ne oferă acest detaliu important.

Nivelurile de radiaţii au fost detectate cu ajutorul instrumentului LND (Lunar Lander Neutron and Dosimetry), construit de germani şi folosit în cadrul misiunii selenare chineze Chang’e 4. Misiunea Chang’e 4 a scris istorie în ianuarie 2019, devenind prima misiune care a aselenizat controlat pe aşa-numita faţă nevăzută a Lunii.

Misiunea Chang’e 4 este formată din roverul Yutu-2 (“Iepurele de Jad 2”) şi dintr-un modul de aselenizare, ambele încă în stare de funcţionare.

Instrumentul LND face parte din bagajul de instrumente instalate la bordul modulului de aselenizare, iar poziţia sa parţial ferită ne oferă “un bun indiciu cu privire la nivelul de radiaţii care se înregistrează în interiorul unui costum de astronaut’, conform lui Berger.

Particulele ionizate, aşa cum sunt radiaţiile cosmice galactice (GCR), care sunt accelerate la viteze extreme în supernove îndepărtate, reprezintă aproximativ 75% din nivelul total de radiaţii de 60 microsieverţi pe oră măsurat de LND pe Lună.

Astfel, expunerea la GCR pe Lună este de aproximativ 2,6 ori mai ridicată decât cea la care sunt supuşi astronauţii la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), conform studiului publicat în cel mai recent număr al revistei Science Advances.

Staţia spaţială, deşi se află pe orbita Pământului la aproximativ 400 de kilometri altitudine, este încă protejată de câmpul magnetic terestru.

NASA a anunţat că va trimite din nou astronauţi pe Lună în 2024, în cadrul programului Artemis, care are drept obiectiv înfiinţarea unei baze permanente sau semipermanente pe satelitul natural al Pământului, până la sfârşitul acestui deceniu. Experienţa dobândită în cadrul programului Artemis va fi folosită şi pentru a trimite apoi un echipaj uman pe Marte, misiune pe care NASA o anunţă la orizontul anilor 2030.

Nivelul anunţat al radiaţiilor de pe Lună, deşi relativ ridicat, nu va pune în primejdie programul Artemis, conform regulilor privind expunerea la radiaţii ce au fost stabilite de NASA.

Aceste reguli stipulează că niciun astronaut nu trebuie să fie expus, de-a lungul carierei, la o doză de radiaţii care să-i mărească riscul de mortalitate de cancer cu peste 3%. Nivelul real al acestei doze variază în funcţie de genul astronautului şi de vârsta de la care a început să fie expus la radiaţii, printre alţi factori.

Femeile şi astronauţii tineri sunt expuşi celui mai mare risc. Spre exemplu, o femeie care îşi începe cariera de astronaut la 25 de ani are o limită de expunere pe perioada carierei de 1 milion de microsieverţi, pe când un bărbat care pleacă în misiune la vârsta de 55 de ani poate fi expus unui nivel de radiaţii de patru ori mai mare.

Însă într-un mediu de expunere la 60 de microsieverţi pe oră, o femeie astronaut în vârstă de 25 de ani îşi poate petrece aproape 700 de zile terestre explorând suprafaţa Lunii, înainte de a atinge nivelul considerat maxim de expunere pentru întreaga carieră.

În plus, NASA are în vedere şi alte măsuri pentru limitarea expunerii la radiaţii a astronauţilor care vor explora Luna. “În misiunile mai lungi, pe Lună, astronauţii vor trebui să se protejeze de radiaţii acoperindu-şi habitatul cu un strat gros de sol şi roci selenare”, conform celuilalt coautor al acestui studiu, Robert Wimmer-Schweingruber, de la Universitatea Christian-Albrecht din Kiel, Germania.

“Această măsură poate reduce riscul de cancer şi de alte boli asociate expunerii la radiaţii pentru perioade îndelungate de timp, în cadrul misiunilor selenare”, a mai precizat Wimmer-Schweingruber, a cărui echipă a construit, de altfel, instrumentul LND.

Astfel de măsuri vor proteja astronauţii şi de unele evenimente solare potenţial periculoase, aşa cum sunt exploziile de tip SPE (solar particle events). În perioada de timp acoperită de noul studiu, instrumentul LND nu a înregistrat niciun astfel de eveniment solar, însă viitorii exploratori selenari ar putea să se confrunte şi cu un astfel de scenariu, mai notează Space.com. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Organizația Mondială a Sănătății: Un milion de decese provocate de COVID-19, ”un prag foarte trist, însă virusul poate fi stopat”

Publicat

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat marţi că un milion de decese provocate de COVID-19 reprezintă “un prag foarte trist”, după ce multe victime au suferit “o moarte extrem de dificilă, în singurătate”, iar familiile lor nu au putut să-şi ia la revedere, relatează Reuters.

Numărul deceselor la nivel global a depăşit marţi un milion, potrivit unui bilanţ Reuters, o statistică sumbră a unei pandemii care a devastat economia mondială, a suprasolicitat sistemele de sănătate şi a schimbat modul în care trăiesc oamenii.

“Atât de mulţi oameni au pierdut atât de mulţi oameni şi nu au avut şansa de a-şi lua rămas bun. Mulţi oameni care au murit singuri … Este o moarte teribil de dificilă şi în singurătate”, a declarat purtătoarea de cuvânt a OMS, Margaret Harris, în cadrul unei conferinţe de presă la Geneva. “Singurul lucru pozitiv la acest virus este că poate fi stopat”, a mai spus ea. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Au fost distribuite 70.000 doze de vaccin gripal pentru imunizarea copiilor între 6 luni şi 3 ani

Publicat

vaccin

Ministerul Sănătăţii a anunţat marţi că a finalizat distribuirea unui număr de 70.000 doze de vaccin gripal pentru imunizarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi 3 ani la care este recomandată vaccinarea.

Ministerul Sănătăţii reaminteşte că a achiziţionat 3 milioane de doze de vaccin gripal pentru sezonul 2020-2021, o cantitate “dublă” faţă de anul trecut, în vederea imunizării unui număr cât mai mare de persoane cu risc ridicat de îmbolnăvire.

“Repartiţia dozelor de vaccin către direcţiile de sănătate publică se face în mai multe etape, la fel ca în anii trecuţi. În data de 14 septembrie 2020, Ministerul Sănătăţii a început campania de vaccinare prin distribuţia primelor 330.000 doze către direcţiile de sănătate publică în vederea începerii imunizărilor. Restul dozelor de vaccin vor fi distribuite la jumătatea lunii octombrie şi în luna noiembrie pentru continuarea vaccinării antigripale gratuite a populaţiei la risc”, informează un comunicat de presă al MS.

În cadrul campaniei de vaccinare gratuită a Ministerului Sănătăţii sunt imunizate persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cu boli cronice, în special boli respiratorii şi cardiovasculare, boli metabolice, copii şi bătrâni instituţionalizaţi, personal medical, precum şi gravide, conform recomandărilor OMS şi ECDC.

“Din categoriile de persoane cu risc ridicat de îmbolnăvire, în această perioadă, specialiştii au recomandat vaccinarea, cu prioritate, a copiilor cu vârste între 3 şi 5 ani, în special a celor care sunt la prima imunizare de acest fel şi care necesită 2 doze, la interval de 30 de zile, gravide, persoane, adulţi şi copii, rezidente în instituţii de ocrotire socială, personal sanitar”, afirmă MS.

Campania Ministerului Sănătăţii se va derula “ca în fiecare an” prin cabinetele medicilor de familie şi în unităţi sanitare cu paturi.

Ministerul Sănătăţii recomandă populaţiei care nu intră în categoria de risc ridicat de îmbolnăvire să achiziţioneze vaccinul în vederea imunizării, având în vedere situaţia epidemiologică.

De asemenea, Ministerul Sănătății solicită unităţilor farmaceutice să se aprovizioneze din timp cu vaccin gripal.

“Respectarea regulilor de igienă reprezintă o regulă esenţială pentru prevenirea îmbolnăvirilor”, mai afirmă Ministerul Sănătății. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Se reiau zborurile internaţionale de pe Aeroportul Oradea spre orașe mari din Germania, Italia și Marea Britanie

Publicat

Se reiau zborurile internaţionale de pe Aeroportul Oradea, a informat marţi Primăria Municipiului Oradea, care a făcut demersuri pentru aprobarea unor măsuri de sprijin din fonduri europene.

Potrivit comunicatului remis AGERPRES, Primăria Oradea, prin Asociaţia pentru Promovarea Turismului în Oradea şi Regiune, a demarat în cursul lunii mai anul curent procedurile pentru aprobarea unor măsuri de sprijin pentru dezvoltarea accesibilităţii aeriene a oraşului şi judeţului Bihor.

În luna august a fost emisă decizia Comisiei Europene prin care se aproba o schemă de ajutor de stat de 1 milion de euro pentru operatorii aerieni care vor dezvolta noi destinaţii internaţionale pentru reducerea impactului pandemiei de COVID-19.

“Procedura publică de selecţie a ofertelor a fost publicată în data de 17 august şi, ca urmare a analizei ofertelor depuse, suntem bucuroşi să anunţăm azi că Ryanair a fost declarată câştigătoare pentru suma de 800.000 de euro (valoarea maximă/companie).

Începând cu luna decembrie 2020, va opera 4 zboruri internaţionale, cu două frecvenţe pe săptămână pentru fiecare destinaţie. Destinaţiile sunt: Londra (Stansted), Milano (Bergamo), Bologna şi Dusseldorf (Weeze)”, se arată în comunicatul Primăriei Oradea.

Primarul Ilie Bolojan, care a câştigat duminică alegerile pentru conducerea CJ Bihor, a declarat că este bucuros că licitaţia organizată de Aeroport cu finanţarea asigurată de Primăria Oradea, chiar în condiţii de pandemie, a readus compania Ryanair la Oradea.

“S-a dovedit că soluţia pentru conectarea externă a unui aeroport de tipul celui din Oradea presupune acordarea unor facilităţi companiilor pentru noile zboruri în primii ani, până la consolidarea unui anumit număr de pasageri.

Dacă acum doi ani şi jumătate, când s-au pierdut zborurile externe, ar fi fost o disponibilitate mai mare a Consiliului Judeţean Bihor de a oferi facilităţi, sunt convins că ar fi putut fi menţinute zborurile.

După preluarea mandatului de către cei care am fost aleşi duminică, Consiliul Judeţean va colabora cu Primăria Oradea pentru a susţine zborurile şi pentru a asigura conectarea aeriană a judeţului Bihor cu mai multe aeroporturi din Europa în anii următori. Respect pentru bihoreni!”, a declarat Ilie Bolojan. AGERPRE

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate