Connect with us

ACTUALITATE

Evoluţia COVID-19 în România şi în lume până la 10 august 2020

Publicat



În săptămâna 3-9 august 2020, în România s-a înregistrat un nou record al numărului de cazuri de COVID-19 de la debutul epidemiei în ţara noastră: 8.582 de noi infectări. În intervalul respectiv, la data de 7 august au fost raportate cele mai multe noi cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19 într-o singură zi de la debutul epidemiei în România, respectiv 1.378 de cazuri.
La nivel mondial, numărul de infectări s-a triplat de la începutul verii, în 10 săptămâni, ajungându-se de la circa 6 milioane de cazuri la 31 mai 2020 la aproape 20 milioane de cazuri în 10 august 2020.

Evoluţia COVID-19 în România la 10 august 2020

Până la data de 10 august 2020, în România erau confirmate 62.547 de cazuri de infecţie cu noul coronavirus (SARS-CoV-2), cu 779 mai multe faţă de ultima raportare, de la 9 august 2020. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 30.311 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi şi 6.497 pacienţi asimptomatici au fost externaţi la zece zile după depistare, conform informării Grupului de Comunicare Strategică (GCS) de la ora 13.00.

GSC arată că până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 1.385.334 de teste. Dintre acestea, 6.607 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 4.738 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical, iar 1.869 la cerere.

Numărul total de decese în rândul persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 era, la 10 iulie 2020, de 2.729 persoane, numărul de decese înregistrate în ultimele 24 de ore fiind de 29. GCS arată că 28 dintre cele 29 de decese înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi.

La ATI, erau internaţi 476 pacienţi faţă de 419 de pacienţi în săptămâna precedentă.

Cu 8.582 de cazuri noi în ultimele 7 zile, România înregistrează o nouă creştere a numărului de infectări faţă de intervalul 27 iulie – 3 august 2020 (8.107 cazuri noi). Este a zecea săptămână, consecutiv, când numărul de cazuri noi creşte de la o săptămână la alta, după ce în anterioarele şase săptămâni consecutive s-au înregistrat scăderi ale numărului de cazuri noi de la o săptămână la alta.

Evoluţia COVID-19 în România în ultimele şapte zile: 8.582 de cazuri noi; între 19 şi 50 decese noi pe zi

În intervalul 3-10 august 2020, numărul cazurilor confirmate pozitiv cu noul coronavirus a crescut până la 62.547 de la la 54.009 în 3 august 2020, în intervalul 3-10 august înregistrându-se 8.538 cazuri noi.

Situaţia perioadei 3-10 august 2020, pe zile, a fost următoarea: 3 august – 823 cazuri noi, 4 august – 1.232 cazuri noi, 5 august – 1.309 cazuri noi, 6 august – 1.345 cazuri noi, 7 august – 1.378 cazuri noi, 8 august – 1.350 cazuri noi, 9 august – 1.145 cazuri noi.

Evoluţia deceselor la 24 de ore, în intervalul 3-10 august, a oscilat între 19 şi 50.

Evoluţia COVID-19 în România pe săptămâni: 3-10 august 2020, cea mai mare creştere săptămânală de la începutul epidemiei

În intervalul 3-10 august 2020, numărul de cazuri noi a fost de 8.582, în creştere semnificativă faţă de intervalul anterior (27 iulie – 3 august), când numărul de cazuri noi a fost 8.107.

Evoluţia numărului de cazuri în ultimele 16 săptămâni: 13-20 aprilie (circa 2.300 cazuri noi); 20-27 aprilie (circa 2.400 cazuri noi); 27 aprilie-4 mai (circa 2.200 cazuri noi); 4-11 mai (2.076 cazuri noi); 11-18 mai (1.448 cazuri noi); 18-25 mai (1.247 cazuri noi); 25 mai-1 iunie (1.115 cazuri noi); 1-8 iunie (1.206 cazuri noi); 8-15 iunie (1.561 cazuri noi); 15-22 iunie (2.126 cazuri noi); 22-29 iunie (2.291 cazuri noi); 29 iunie-6 iulie (2.641 cazuri noi); 6-13 iulie (3.725 cazuri noi); 13-20 iulie (5.191 cazuri noi), 20-27 iulie (7.763 cazuri noi), 27 iulie-3 august (8.107), 3-10 august (8.582 cazuri noi).

În privinţa numărului total de persoane decedate, situaţia pe ultimele săptămâni se prezintă după cum urmează: 13 aprilie – 317 decese; 20 aprilie – 451 decese; 27 aprilie – 631 decese; 4 mai – 803 decese; 11 mai – 972 decese; 18 mai – 1.107 decese; 25 mai – 1.193; 1 iunie – 1.270; 8 iunie – 1.334 decese; 15 iunie – 1.427 decese; 22 iunie – 1.523 decese; 29 iunie – 1.634 decese; 6 iulie – 1.768 decese; 13 iulie – 1.901 decese; 20 iulie – 2.038 decese; 27 iulie – 2.206 decese, 3 august – 2.432 decese, 10 august – 2.729 decese.

Evoluţia COVID-19 la nivel mondial în ultimele şapte zile şi pe săptămâni: 19.871.795 de cazuri şi 731.570 de decese până la 10 august 2020

La nivel mondial, în ultimele şapte zile, numărul de cazuri confirmate a crescut cu 1.777.904 cazuri, de la 18.093.891 de infectări în 3 august, la 19.871.795 cazuri la 10 august, ora 13.00, conform hărţii Arcgis, realizate de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţa şi Ingineria Sistemelor (sursa: https://coronavirus.jhu.edu/map.html).

Din totalul de 19.871.795 de cazuri în 10 august, 731.570 erau reprezentate de decese. În ultimele şapte zile, numărul deceselor a crescut la nivel mondial de la 689.625 în 3 august, la 731.570 în 10 august, ora 13.00, conform sursei citate.

Se menţine un trend ascendent al numărului de îmbolnăviri. Numărul săptămânal de îmbolnăviri noi a continuat să crească din 15 iunie.

Numărul deceselor noi (41.724) a fost, în intervalul 3-10 august 2020, în creştere faţă de săptămâna anterioară (40.659 decese). În săptămânile precedente, evoluţia deceselor a fost următoarea: circa 35.000 decese – 11 mai; aproximativ 32.000 decese – 18 mai; aproape 30.000 decese – 25 mai 2020; circa 30.000 – 2 iunie; circa 30.000 decese – 9 iunie; aproximativ 27.000 decese – 15 iunie; circa 34.000 decese – 22 iunie şi 29 iunie; în jur de 32.000 decese – 6 iulie; 34.500 decese – 13 iulie, peste 37.000 decese – 20 iulie, peste 42.000 decese – 27 iulie, peste 40.000 decese – 3 august.

La 10 august 2020, Statele Unite, Brazilia, India, Rusia, Africa de Sud, Mexic, Peru, Columbia, Chile şi Iran ocupă, aproape la fel ca în săptămâna precedentă, primele locuri în clasamentul ţărilor cu cele mai multe cazuri de COVID-19.

La 10 august, ora 13.00, în topul ţărilor cu cele mai multe infectări raportate, cu peste 200.000 de cazuri, se aflau: Statele Unite (5.044.864 cazuri şi 162.938 decese), Brazilia (3.035.422 cazuri şi 101.049 decese), India (2.215.074 cazuri şi 44.386 decese), Rusia (890.799 cazuri şi 14.973 decese), Africa de Sud (559.859 cazuri şi 10.408 decese), Mexic (480.278 cazuri şi 52.298 decese), Peru (478.024 cazuri şi 21.072 decese), Chile (373.056 cazuri şi 10.077 decese), Columbia (387.481 cazuri, 12.842 decese), Iran (326.712 cazuri şi 18.427 decese), Regatul Unit (312.574 cazuri şi 46.659 decese), Spania (314.362 cazuri şi 28.503 decese), Pakistan (284.660 cazuri şi 6.097 decese), Arabia Saudită (288.690 cazuri şi 3.167 decese), Italia (250.566 cazuri şi 35.205 decese), Bangladesh (260.507 cazuri şi 3.399 decese), Turcia (240.804 cazuri şi 5.844 decese), Franţa (235.237 cazuri şi 30.327 decese), Germania (217.300 cazuri şi 9.203 decese), Argentina (246.499 cazuri, 4.606 decese), indică harta Arcgis, realizată de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţă şi Ingineria Sistemelor (10 august, ora 13.00).

Ţările cu cele mai multe decese la nivel mondial erau, la 10 august 2020, ora 13.00: Statele Unite (162.938), Brazilia (101.049 decese), Mexic (52.298) Regatul Unit (46.659), India (44.386), Italia (35.205), Franţa (30.327), Spania (28.503), Peru (21.072), Iran (18.427), Rusia (14.973) etc.

Situaţia COVID-19 pe continente: America pe primul loc, Asia pe locul al doilea şi Europa pe locul trei

În privinţa distribuţiei COVID-19 pe continente, America se află pe primul loc, urmată de Asia şi Europa; Africa şi Oceania au cele mai puţine cazuri, informează site-ul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), www.ecdc.europa.eu.

Potrivit statisticilor ECDC, pe continentul african, la 3 august 2020, cele mai multe cazuri se înregistrau în Africa de Sud, Egipt, Algeria, Nigeria şi Sudan.

În Asia, primele cinci state care au raportat cele mai multe cazuri sunt: India, Iran, Turcia şi Indonezia, în timp ce în America de Sud şi Nord, primele cinci state cu cele mai multe îmbolnăviri erau: Statele Unite, Brazilia, Mexic, Peru şi Columbia.

Situaţia COVID-19 în Europa

Statele din Europa cu cele mai multe îmbolnăviri erau, la 10 august 2020, în ordine descrescătoare: Rusia, Spania, Regatul Unit, Italia şi Germania, conform https://www.ecdc.europa.eu.

Statele cu cele mai puţine cazuri din Europa (sub 10.000), erau, la data menţionată: Vatican (12), Liechtenstein (89), Monaco (133), San Marino (699), Andorra (955), Malta (1.089), Georgia (1.225), Cipru (1.242), Letonia (1.290), Islanda (1.958), Estonia (2.152), Slovenia (2.249), Lituania (2.252), Slovacia (2.596), Muntenegru (3.618), Ungaria (4.696), Grecia (5.623), Croaţia (5.640), Albania (6.411), Luxemburg (7.205), Finlanda (7.584), Norvegia (9.838), Kosovo (9.869) etc., conform hărţii Arcgis. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Metrorex anunţă lucrări la staţia de metrou Piaţa Unirii 1. Pe unde se va face accesul

Publicat

Metrorex anunţă că săptămâna viitoare au loc lucrări la staţia de metrou Piața Unirii 1. Călătorii sunt rugați să intre în stația de metrou Piața Unirii 1 prin accesul A.

Metrorex informează că, în perioada 27 septembrie 3 octombrie, inclusiv în zilele de weekend, la accesul B al stației de metrou Piața Unirii 1 (situat la intersecția Splaiul Independenței cu Bd. Dimitrie Cantemir – Hotel Horoscop) se vor desfășura lucrări specifice de decopertare a plafonului fals din stație.

Pe toată perioada lucrărilor, zona va fi supravegheată de către personalul specializat Metrorex și securizată cu bandă de semnalizare.

Călătorii sunt rugați să acceseze stația de metrou Piața Unirii 1 prin accesul A al stației sau prin celelalte intrări disponibile ale stației de metrou Piața Unirii 2. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Studiu: Tinerii din România îşi aleg, astăzi, jobul în funcţie de ceea ce le place să facă

Publicat

Tinerii din România îşi aleg, astăzi, jobul în funcţie de ceea ce le place să facă cel mai mult, 51% şi-au propus să economisească iar 48% să câştige mai mulţi bani în 2021, comparativ cu pierderile suferite anul trecut, arată datele studiului naţional Insights PulseZ.

De asemenea, 62% dintre reprezentanţii generaţiei Z consideră împlinirea personală ca fiind cea mai importantă în viaţă, urmată de independenţa financiară (57%) şi de sănătate (41%).

45% dintre participanţi spun că sunt mult mai atenţi la cheltuielile pe care le fac, în vreme ce 25% dintre ei şi-au propus să investească mai mult ca anul trecut. De altfel, intenţiile de investiţii se remarcă îndeosebi în rândul sexului masculin (33%), în comparaţie cu reprezentantele sexului feminin (18%).

Intenţiile de a investi se remarcă mai mult în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani

Interesant este faptul că intenţiile de a investi se remarcă mai mult în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani (30%) decât în cazul celor de peste 21 de ani – doar 19% dintre aceştia având astfel de intenţii.

„Tinerii din generaţia Z (cei născuţi după 1995, n.r.) nu au în vedere economisirea doar în ideea clasică de a pune bani deoparte într-un cont separat, de exemplu, ci sunt foarte interesaţi de încheierea unor asigurări. Ei vizează produse de asigurare cu economisire pe termen mediu şi, de asemenea, vor să facă rezerve pentru situaţii neprevăzute.

Românii din segmentul foarte tânăr au un comportament matur şi responsabil

Este o concluzie interesantă şi îmbucurătoare a acestui studiu, pentru că ne arată faptul că românii din segmentul foarte tânăr au un comportament matur şi responsabil, în ceea ce priveşte planificarea financiară”, a declarat Sînziana Maioreanu, CEO al Aegon România şi partener în cadrul cercetării.

În ceea ce priveşte produsele pe care tinerii le achiziţionează, în prezent, cele de tip FMCG (băuturi răcoritoare, batoane de ciocolată, snacks-uri, mâncare comandată cu livrare) se numără printre consumabilele pe care aceştia le cumpără, în continuare, cel mai mult, raportat la perioada pandemiei.

Există categorii unde preferinţele de achiziţie sunt dictate de sex, de vârstă, de preferinţele personale ori de resursele financiare, după cum urmează: jocurile video – 17% dintre băieţi le cumpără la fel de des ca-n trecut (faţă de 6% dintre fete), cărţi/audiobooks – 32% dintre fete le achiziţionează la fel de des (vs. 25% dintre băieţi), produse IT & gadgeturi – 35% dintre băieţi le cumpără la fel de des (vs. 27% dintre fete), mâncarea cu livrare – 37% mai mult în prezent faţă de înainte de pandemie în rândul celor peste 21 de ani (vs. 21% – 16-18 ani).

A crescut numărul celor care au început să cumpere mai mult din online decât din offline

Comparativ cu anul trecut, a crescut numărul celor care au început să cumpere mai mult din online decât din offline (18% faţă de 12%), o ipoteză validă fiind ideea că achiziţiile online sunt un obicei accentuat post pandemie, potrivit autorilor cercetării.

95% dintre tineri preferă să utilizeze, cel mai des, plata cu numerar, o treime dintre ei declarând că fac peste 10 astfel de plăţi pe săptămână.

În ceea ce priveşte plata online, o altă modalitate de plată agreată de tineri, aceasta este utilizată între 1 şi 4 ori pe săptămână de 62% dintre ei. De altfel, şi cardul bancar utilizat la magazin este o metodă des folosită, el fiind menţionat de 80% dintre participanţi. Doar 45% dintre tineri folosesc telefonul ca mijloc de plată.

82% dintre participanţii la studiu au menţionat că îşi doresc să le placă ceea ce fac

Întrebaţi care sunt cei mai importanţi factori de care ţin cont în alegerea jobului şi a domeniului de activitate, 82% dintre participanţii la studiu au menţionat că îşi doresc să le placă ceea ce fac, dar şi echipa alături de care lucrează şi atmosfera de lucru (63%), precum şi pachetul salarial (60%) şi flexibilitatea programului (60%).

Fetele acordă şi mai mare importanţă faptului că se simt bine cu ceea ce fac la job (84%) comparativ cu băieţii (78%), iar 50% dintre tinere menţionează şi beneficiile extrasalariale printre aspectele motivatoare (vs. 42% în rândul băieţilor).

De altfel, domeniile umaniste (psihologie, resurse umane, sociologie) se află pe primul loc în rândul preferinţelor generaţiei Z (24%) – mai mult în rândul fetelor (32%) vs. a băieţilor (14%), urmate îndeaproape de domeniul IT şi de inginerie – prima alegere în cazul băieţilor (35%) vs. 12% fete. Totodată, cercetarea arată că tinerele sunt cele care aleg într-o mai mare măsură un job în educaţie (20% vs 10% băieţi) ori în publicitate, PR ori marketing (20% vs 5% băieţi).

Când vine vorba despre factorii care îi motivează cel mai mult în viaţă, aceştia sunt stabili, indiferent de vârstă, de contextul economic/social, iar preferinţele sunt clare: 62% consideră împlinirea personală ca fiind cea mai importantă, urmată de independenţa financiară (57%) şi de sănătate (41%).

Tinerii au început să acorde mai multă atenţie nevoii de dezvoltare psihologică şi emoţională

Totodată, tinerii au început să acorde mai multă atenţie nevoii de dezvoltare psihologică şi emoţională (36% în 2021 vs. 31% în 2020), în detrimentul unei cariere de succes (31% în 2021 vs. 36% în 2020).

Studiul „Insights PulseZ”, aflat la cea de-a doua ediţie naţională, a fost conceput şi coordonat de specialiştii programelor naţionale antreprenoriale „Vreau să Fiu Antreprenor” (VSFA) şi „Insights” – din cadrul organizaţiei Romanian Business Leaders (RBL) şi realizat de agenţia de studii de piaţă iZi data în rândul a aproximativ 1.200 de tineri din România – pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional (urban+rural, tineri cu vârste cuprinse intre 16 si 24 de ani).

„Vreau să fiu Antreprenor”

„Vreau să fiu Antreprenor” (VSFA) este un program naţional, lansat în 2013, parte a organizaţiei Romanian Business Leaders (RBL), care promovează gândirea şi acţiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România. În prezent, VSFA numără 10 comunităţi locale de antreprenori, care creează şi implementează proiecte de impact pentru aproximativ 32.000 de tineri.

Programul „Insights”, parte a asociaţiei Romanian Business Leaders, este de a sprijini organizaţiile să se dezvolte prin potenţialul şi creativitatea unora dintre cei mai inovatori antreprenori din România. În 2019, Insights a primit premiul pentru „Top 10 programe globale pentru dezvoltarea ecosistemului de inovaţie” din partea Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Informaţii şi Telecomunicaţii (ITU).

Romanian Business Leaders

Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, non-guvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Proiectele sale, care au la bază factori precum educaţia, antreprenoriatul şi buna guvernare, sunt iniţiate şi dezvoltate de cei peste 200 de membri voluntari, antreprenori şi executivi de top din România.

IZI data este o agenţie de studii de piaţă al cărei scop este să democratizeze cercetarea de piaţă, făcând-o uşor de folosit şi de înţeles, atât pentru branduri consacrate dar şi pentru start-ups, antreprenori, ONG-uri şi antreprenori sociali. IZI data utilizează instrumente agile, intuitive precum şi cele de tip DIY.

Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministrul german al sănătăţii estimează când pandemia de COVID-19 se va sfârşi în Germania

Publicat

Ministrul sănătăţii din Germania, Jens Spahn, consideră că pandemia de COVID-19 se va încheia în primăvară când s-ar putea ajunge la o imunitate colectivă în ţara sa, cu condiţia să nu apară noi variante ale coronavirusului împotriva cărora vaccinurile actuale nu sunt eficiente, relatează miercuri EFE.

‘Dacă nu vor apărea noi variante împotriva cărora vaccinurile din prezent nu oferă protecţie, ceea ce este foarte puţin probabil, vom putea ajunge la o imunitate colectivă în primăvară şi vom putea reveni la normalitate’, a declarat Spahn pentru ziarul Augsburger Allgemeine.

‘Întotdeauna se ajunge la o imunitate colectivă, problema este dacă aceasta se realizează prin vaccinare sau prin contaminare. Vaccinarea este calea cea mai sigură’, adaugă el.

Spahn a avertizat că există o probabilitate mare ca oricine refuză să se vaccineze să se infecteze în cele din urmă, menţionând că acest pericol nu trebuie subestimat, în pofida faptului că în Germania cifrele privind numărul cazurilor de infecţie sunt în descreştere.

‘În aceeaşi perioadă a anului trecut am înregistrat de asemenea o ameliorare’, a evocat ministrul, avertizând totodată că ‘toamna şi iarna, când oamenii stau mai mult în spaţii închise, iar sistemul imunitar este mai slăbit, creşte şi riscul de infecţie’.

Potrivit Institutului de virusologie Robert Koch (RKI), incidenţa săptămânală se ridica marţi la 65 de infecţii la 100.000 de locuitori, comparativ cu 68,5 – luni şi 77,9 în urma cu o săptămână.

În ultimele 24 de ore, în Germania au fost raportate 71 de decese asociate COVID-19, comparativ cu 83 cu o săptămână în urmă.

În pofida acestei tendinţe descrescătoare, Spahn a insistat că este prea devreme ca măsurile restrictive să fie ridicate.

‘Dacă nu am avea măsuri de precauţie, unităţile de terapie intensivă ar putea fi saturate din cauza numărului mare de persoane nevaccinate’, a spus ministrul sănătăţii, subliniind că rata vaccinării în Germania este încă scăzută pentru a decreta o ‘zi a libertăţii’ ca în alte ţări: 63% dintre germani sunt vaccinaţi cu schema completă, iar 67% cu cel puţin o doză.

Guvernul german depune eforturi pentru a accelera vaccinarea, confruntându-se cu o stare de scepticism în rândul unei părţi a populaţiei şi cu refuzul categoric din partea mişcării antivacciniştilor.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul deceselor zilnice asociate COVID-19 se menţine la peste 2.000 în Statele Unite

Publicat

Pentru a doua săptămână consecutiv, în Statele Unite, numărul de decese zilnice asociate COVID-19 continuă să rămână peste pragul de 2.000.

Tendinţa alarmantă a fost evidentă în majoritatea zilelor după 8 septembrie, ziua în care numărul deceselor asociate COVID la nivelul întregii ţări a depăşit pragul de 2.000 pentru prima dată din februarie.

Cu 2.331 de noi decese raportate marţi, numărul total al deceselor a crescut la 678.503 la nivelul întregii ţării, conform ultimelor date publicate de Universitatea Johns Hopkins.

Texasul a raportat marţi cel mai mare număr de cazuri – 15.953 – şi cele mai multe decese asociate COVID – 346.

Media săptămânală a deceselor marchează o creştere cu 36% în două săptămâni

Media săptămânală a deceselor asociate COVID – 2.046 – marchează o creştere cu 36% în două săptămâni. Circa 120.778 de cazuri noi au crescut numărul total al infecţiilor de coronavirus la nivelul întregii ţări la 42.413.623.

Conform celor mai recente date publicate de Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, în total 182.012.343 de persoane din Statele Unite, sau 54,8% din populaţie, au fost complet vaccinate împotriva coronavirusului. În total 63,9% din populaţie a primit cel puţin o doză de vaccin. Agerpres

Citește mai departe