Connect with us

ACTUALITATE

Evoluţia COVID-19 în România şi în lume până la 28 decembrie 2020

Publicat



În intervalul 21-28 decembrie 2020, în România s-au înregistrat 27.135 de cazuri noi de infecţie cu coronavirus, în scădere faţă de săptămâna anterioară (34.196).

Cele mai multe cazuri în 24 de ore de la debutul pandemiei în România s-au înregistrat la 18 noiembrie 2020, respectiv 10.269. Recordul de decese în 24 de ore a fost înregistrat la data de 8 decembrie 2020, când au fost semnalate 213 de persoane decedate. La nivel mondial, se observă o scădere şi a numărului de decese, şi a numărului de cazuri, în raport cu săptămâna anterioară.

Evoluţia COVID-19 în România până la 28 decembrie 2020

Până la data de 28 decembrie 2020, în România au fost confirmate 618.429 cazuri de COVID-19, cu 2.620 infectări mai mult decât în ziua precedentă. Au fost declaraţi vindecaţi 543.341 de pacienţi, conform raportării Grupului de Comunicare Strategică (GCS) din 28 decembrie 2020, ora 13.00.

În ultimele 24 de ore, 104 de persoane infectate cu noul coronavirus au murit, numărul total al deceselor în România ajungând la 15.334.

În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 era de 9.957. Dintre acestea, 1.197 erau internate la ATI.

Până la 28 decembrie, la nivel naţional, au fost prelucrate 4.726.466 teste privind infecţia cu SARS-CoV-2. Dintre acestea, 7.704 au fost efectuate în ultimele 24 de ore – 5.315 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 2.389 la cerere.

Evoluţia COVID-19 în România în intervalul 21-28 decembrie 2020: 27.135 de cazuri noi; între 85 şi 155 decese noi pe zi

În intervalul 21-28 decembrie 2020, numărul cazurilor confirmate pozitiv cu noul coronavirus a crescut până la 618.429 de la 593.783, în 21 decembrie 2020.

Evoluţia cazurilor în intervalul 21-28 decembrie, pe zile, a fost următoarea: 21 decembrie – 2.489 cazuri; 22 decembrie – 5.009 cazuri; 23 decembrie – 5.459 cazuri; 24 decembrie – 4.310 cazuri; 25 decembrie – 3.812 cazuri; 26 decembrie – 1.387 cazuri; 27 decembrie – 2.049 cazuri; 28 decembrie – 2.620 cazuri.

Numărul deceselor la 24 de ore, în intervalul 21-28 decembrie, a oscilat între 85 şi 155 pe zi.

Evoluţia COVID-19 în România, pe săptămâni: perioada 21-28 decembrie, în scădere faţă de săptămâna 14-21 decembrie 2020

În intervalul 21-28 decembrie 2020 s-a înregistrat un număr de 27.135 de cazuri, în scădere faţă de de săptămâna anterioară.

Evoluţia numărului de cazuri pe săptămâni: 13-20 aprilie (circa 2.300 cazuri); 20-27 aprilie (circa 2.400 cazuri); 27 aprilie-4 mai (circa 2.200 cazuri); 4-11 mai (2.076 cazuri); 11-18 mai (1.448 cazuri); 18-25 mai (1.247 cazuri); 25 mai-1 iunie (1.115 cazuri); 1-8 iunie (1.206 cazuri); 8-15 iunie (1.561 cazuri noi); 15-22 iunie (2.126 cazuri); 22-29 iunie (2.291 cazuri); 29 iunie-6 iulie (2.641 cazuri); 6-13 iulie (3.725 cazuri); 13-20 iulie (5.191 cazuri); 20-27 iulie (7.763 cazuri); 27 iulie-3 august (8.107 cazuri); 3-10 august (8.538 cazuri); 10-17 august (8.647 cazuri); 17-24 august: (8.136 cazuri); 24-31 august (8.210 cazuri); 31 august-7 septembrie (8.357 cazuri); 7-14 septembrie (8.290 cazuri noi); 14-21 septembrie (9.402 cazuri); 21-28 septembrie (10.355 cazuri); 28 septembrie-5 octombrie (13.547 cazuri); 5-12 octombrie (19.861 cazuri); 12-19 octombrie (25.502 cazuri); 19-26 octombrie (29.638 cazuri); 26 octombrie-2 noiembrie (38.212 cazuri); 9-16 noiembrie (58.221); 16-23 noiembrie (57.640); 23-30 noiembrie (52.510); 30 noiembrie-7 decembrie (41.874); 7 -14 decembrie (42.351); 14-21 decembrie (34.196); 21-28 decembrie (27.135).

În privinţa numărului total de decese, situaţia pe săptămâni se prezintă după cum urmează: 13 aprilie – 317; 20 aprilie – 451; 27 aprilie – 631; 4 mai – 803; 11 mai – 972; 18 mai – 1.107; 25 mai – 1.193; 1 iunie – 1.270; 8 iunie – 1.334; 15 iunie – 1.427; 22 iunie – 1.523; 29 iunie – 1.634; 6 iulie – 1.768; 13 iulie – 1.901; 20 iulie – 2.038; 27 iulie – 2.206; 3 august – 2.432; 10 august – 2.729; 17 august – 3.029; 24 august – 3.309; 31 august – 3.621; 7 septembrie – 3.926; 14 septembrie – 4.185; 21 septembrie – 4.458; 28 septembrie – 4.748; 5 octombrie – 5.048; 12 octombrie – 5.467; 19 octombrie – 5.931; 26 octombrie – 6.470; 2 noiembrie – 7.153; 9 noiembrie – 8.009; 16 noiembrie – 9.075; 23 noiembrie – 10.177; 30 noiembrie – 11.331; 7 decembrie – 12.447; 14 decembrie – 13.494; 21 decembrie – 14.481, 28 decembrie – 15.334.

Evoluţia COVID-19 la nivel mondial, în ultimele opt zile şi pe săptămâni: peste 80.800.000 de cazuri şi peste 1.765.000 decese până la 28 decembrie 2020

La nivel mondial, în ultimele opt zile, numărul de cazuri confirmate a crescut cu 3.942.617, de la 76.895.589 cazuri în 21 decembrie, la 80.838.206 în 28 decembrie, ora 13.00, conform hărţii Arcgis, realizate de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţa şi Ingineria Sistemelor (sursa: https://coronavirus.jhu.edu/map.html).

Din totalul de 80.838.206 cazuri din 28 decembrie 2020, 1.765.998 erau reprezentate de decese. Numărul deceselor a crescut la nivel mondial de la 1.694.715 în 21 decembrie la 1.765.998, în 28 decembrie, ora 13.00, conform sursei citate.

Numărul deceselor, în scădere

Numărul deceselor (71.283) a fost, în intervalul 21-28 decembrie 2020, în scădere faţă de cel din intervalul anterior (81.270). În săptămânile precedente, evoluţia deceselor a fost următoarea: circa 35.000 decese – 11 mai; aproximativ 32.000 decese – 18 mai; aproape 30.000 decese – 25 mai; circa 30.000 – 2 iunie; circa 30.000 decese – 9 iunie; aproximativ 27.000 decese – 15 iunie; circa 34.000 decese – 22 iunie şi 29 iunie; în jur de 32.000 decese – 6 iulie; 34.500 decese – 13 iulie; peste 37.000 decese – 20 iulie; peste 42.000 decese – 27 iulie; peste 40.000 decese – 3 august şi 10 august; circa 44.000 decese – 17 august; aproape 33.500 – 24 august; 42.362 de decese – 7 septembrie; 34.903 decese – 14 septembrie; 36.529 – 21 septembrie; 37.082 decese – 28 septembrie; 39.483 decese – 5 octombrie; 39.525 decese – 12 octombrie; 36.827 decese – 19 octombrie; 40.794 decese – 26 octombrie; 46.159 decese – 2 noiembrie; 56.391 – 9 noiembrie; 60.780 – 16 noiembrie; 70.893 – 23 noiembrie; 76.141 – 30 noiembrie; 72.070 – 7 decembrie; 76.375 – 14 decembrie; 81.271 – 21 decembrie; 71.283 – 28 decembrie.

Top țări cu peste un milion de cazuri

La 28 decembrie 2020, ora 13.00, în topul ţărilor cu cele mai multe infectări raportate, cu peste un milion de cazuri, se aflau: Statele Unite (19.136.158 cazuri şi 333.129 decese), India (10.207.871 cazuri şi 147.901 decese), Brazilia (7.484.285 cazuri şi 191.139 decese), Rusia (3.047.335 cazuri şi 54.559 decese), Franţa (2.616.510 cazuri şi 62.867 decese), Regatul Unit (2.295.228 cazuri şi 70.860 decese), Turcia (2.147.578 cazuri şi 19.878 decese), Italia (2.047.696 cazuri şi 71.925 decese), Spania (1.854.951 cazuri şi 49.824 decese), Germania (1.660.704 cazuri şi 30.300 decese), Columbia (1.594.497 cazuri şi 42.171 decese), Argentina (1.583.297 cazuri şi 42.650 decese), Mexic (1.383.434 cazuri şi 122.426 decese), Polonia (1.257.799 cazuri şi 27.118 decese), Iran (1.200.465 cazuri şi 54.693 decese), indică harta Arcgis, realizată de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţă şi Ingineria Sistemelor (28 decembrie 2020, ora 13.00).

Situaţia COVID-19 pe continente: America tot pe primul loc, Europa pe locul secund, Asia pe locul al treilea

În privinţa distribuţiei COVID-19 pe continente, la 23 decembrie 2020, data ultimei publicări, America se afla pe primul loc (cu peste 33,2 milioane de cazuri), Europa pe locul secund – 23,08 milioane cazuri şi Asia, a treia – 17,2 milioane cazuri. Urmează Africa, cu peste 2,5 milioane cazuri, şi Oceania, cu peste 54.300 cazuri, informează site-ul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), www.ecdc.europa.eu.

Primele cinci ţări cu cele mai multe îmbolnăviri de pe continentul american erau, la 28 decembrie 2020, Statele Unite, Brazilia, Columbia, Argentina şi Mexic. În Asia, primele cinci state care au raportat cele mai multe cazuri erau, la data menţionată, India, Iran, Indonezia, Irak şi Bangladesh.

Potrivit statisticilor ECDC, pe continentul african, la 23 decembrie 2020, cele mai multe cazuri se înregistrau în Africa de Sud, Maroc, Egipt, Tunisia şi Etiopia.

Cele cinci state din Europa cu cele mai multe îmbolnăviri erau, la 28 decembrie 2020: Rusia, Franţa, Regatul Unit, Turcia şi Italia, conform www.ecdc.europa.eu. Agerpres


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Vrancea: Drum judeţean închis traficului la Bilieşti, din cauza revărsării râului Putna. 20 de gospodării – inundate

Publicat

Drumul Judeţean DJ 204D a fost închis traficului duminică dimineaţa, după ce râul Putna a ieşit din matcă şi a inundat partea carosabilă, iar douăzeci de gospodării au fost inundate, a informat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Vrancea.

“Douăzeci de gospodării sunt inundate la Bilieşti, iar DJ 204D este blocat de apele revărsate. Alte zece curţi sunt inundate la Mirceşti, tot din cauza apelor râului Putna. De asemenea, la Coza, mai multe gospodării au fost inundate, iar la Nereju, DJ 205D, este blocat din cauza creşterii râului Zăbala”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Vrancea, Cristina Pârvu.

În judeţul Vrancea este în vigoare o avertizare meteo de ploi abundente până la ora 23,00. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Viktor Orban, mesaj antieuropean: la Bruxelles se construieşte un suprastat

Publicat

Premierul ultranaţionalist al Ungariei, Viktor Orban, a declarat sâmbătă că Uniunea Europeană se transformă într-un “imperiu” care contravine intereselor naţiunilor de pe continentul european, relatează EFE.

“În loc de Europa naţiunilor, la Bruxelles se construieşte un suprastat. De aceea, democraţii care se bazează pe valorile naţionale se confruntă astăzi cu cei care construiesc un imperiu”, a spus Orban într-un discurs, potrivit agenţiei MTI.

Potrivit acestuia, construirea unui imperiu european contravine ideii de democraţie şi că nimeni nu a autorizat astfel de politici.

“Noi ne dorim altceva, noi vrem democraţia democraţiilor, bazată pe naţiuni”, a reiterat premierul.

“Europa nu se va schimba şi nu se va îmbunătăţi singură, noi suntem cei care trebuie să o facem mai bună, să o reformăm şi să o repunem pe o cale care a avut succes la vremea respectivă”, a adăugat el, după ce a spus că UE se confruntă în prezent cu o criză la nivel social şi economic.

Între altele, Orban a spus că Parlamentul European ar trebui şi el reformat, crescând competenţele parlamentelor naţionale, care ar trebui să aibă dreptul să blocheze procesele legislative dacă ar considera că acestea contravin intereselor ţărilor comunităţii europene.

Parlamentul European a cerut recent Comisiei Europene să activeze mecanismele de condiţionare a fondurilor europene în cazul ţărilor care încalcă valorile comunitare, fiind vizate în special Ungaria şi Polonia.

Cele două ţări fac deja obiectul unor proceduri din partea Comisiei, ca urmare a încălcării normelor comunitare şi a politicilor lor autoritare, potrivit EFE.AGERPRES/

Citește mai departe

ACTUALITATE

Tulpina indiană poate deveni predominantă şi în România

Publicat

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a declarat sâmbătă că tulpina indiană a SARS-CoV-2 poate deveni predominantă şi în România, ea afirmând că spitalele sunt pregătite pentru valul patru al pandemiei.

“Ne dorim să creştem rata de imunizare şi procentul celor vaccinaţi, mai ales în contextul actual, în care vedem că, în anumite ţări, tulpina Delta este cu o răspândire destul de mare. Practic, ne uităm cu destul de multă îngrijorare la ce se întâmplă şi cum cresc incidenţele în Marea Britanie şi în Germania, incidenţe care cresc pe baza infectărilor cu tulpina Delta şi atunci cumva aş vrea să transmitem împreună acest mesaj că vaccinarea este cea care ne protejează, că încă nu am scăpat de pericol şi din nou vaccinurile sunt disponibile, centrele de vaccinare sunt deschise, caravanele mobile sunt active, medicii de familie vaccinează şi este singura cale prin care putem să ne păzim de un val la fel de intens ca şi cele prin care am trecut”, a precizat, la Sibiu, ministrul Sănătăţii.

Ioana Mihăilă afirmă că, potrivit estimărilor asociaţiilor europene, tulpina indiană, cunoscută ca şi varianta Delta, ar putea deveni predominantă şi în România.

“Ea (tulpina Delta – n.r.) este cu o rată de infectivitate mai mare decât celelalte tulpini circulante, conform estimărilor pe care asociaţiile europene le fac, durata până la care tulpina Delta şi rata de infectivitate a acesteia vor avea consecinţe nu este una foarte lungă. Este vorba probabil de mai multe săptămâni sau mai puţine luni până când şi la noi tulpina Delta va deveni predominantă. M-aş feri să dau o estimare exactă, pentru că există numeroşi factori care contribuie, aşa cum am văzut şi ce s-a întâmplat anul trecut pe perioada de vară, incidenţa a scăzut şi era un an în care nu am avut vaccinare, aşa cum vedem că se întâmplă în alte ţări, acolo unde există un procent mare de vaccinaţi cu două doze, cum este Israelul, incidenţa este ţinută sub control în continuare şi atunci cred că mesajul pe care trebuie din nou să îl transmitem împreună este că avem şanse mari să trecem cu bine prin săptămânile şi lunile ce urmează, dacă ne vaccinăm. Aşa cum am spus, noi suntem pregătiţi pentru oricare dintre posibilităţi. Am pregătit spitalele şi fluxurile din spitale, tocmai pentru a face faţă la o recrudescenţă a cazurilor de COVID. Suntem pregătiţi indiferent dacă această creştere va apărea sau nu sau dacă va apărea mai devreme sau mai târziu”, a subliniat ministrul Ioana Mihăilă.

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a vizitat sâmbătă un cabinet unde se face vaccinarea în localitatea Porumbacu de Jos (judeţul Sibiu) şi a discutat despre vaccinare cu medicii de familie şi conducerea Direcţiei de Sănătate Publică. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Amnesty cere anchetarea noului preşedinte iranian pentru ”crime împotriva umanităţii”

Publicat

Sursă foto: ProTV Chişinău

Organizaţia neguvernamentală Amnesty International a denunţat sâmbătă alegerea ultraconservatorului Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati la preşedinţia Iranului, afirmând că acesta ar trebui anchetat pentru “crime împotriva umanităţii” şi “reprimare brutală” a drepturilor omului, relatează AFP.

“Faptul că Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati a ajuns preşedinte în loc să facă obiectul unei anchete pentru crime împotriva umanităţii, omoruri, dispariţii forţate şi tortură este o aducere aminte sinistră că impunitatea domneşte în Iran”, acuză Amnesty într-un comunicat.

Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului, cu sediul la Londra, îl acuză pe Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati, câştigătorul alegerilor prezidenţiale de vineri din Iran, conform rezultatelor parţiale oficiale, că a fost membru într-o “comisie a morţii”, care s-a aflat – potrivit ei- la originea dispariţiilor forţate şi execuţiilor extrajudiciare comise în secret a mii de opozanţi reţinuţi în timp ce exercita funcţia de procuror adjunct al tribunalului revoluţionar din Teheran în 1988.

Întrebat în 2018 şi în 2020 despre aceste execuţii, Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati a negat că ar fi jucat vreun rol, dar a adus un “omagiu ordinului” dat, potrivit acestuia, de ayatollah Khomeini, fondatorul Republicii islamice Iran, pentru a proceda la această epurare.

Potrivit Amnesty, “soarta victimelor şi locul unde se află cadavrele sunt şi astăzi ascunse în mod sistematic de către autorităţile iraniene, ceea ce corespunde (de asemenea) crimelor împotriva umanităţii”.

Organizaţia îl acuză pe Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati şi pentru faptul că “a prezidat o represiune brutală a drepturilor omului” în timpul mandatului său de şef al Autorităţii judiciare în ultimii doi ani. Represiunea a afectat “sute de disidenţi paşnici, militanţi pentru drepturile omului şi membri ai minorităţilor persecutate care au fost reţinuţi în mod arbitrar”, potrivit acestei organizaţii neguvernamentale.

“El este, de asemenea, responsabil pentru arestarea a mii de manifestanţi şi sute de dispariţii forţate după manifestaţiile de protest din noiembrie 2019”, care au fost reprimate în sânge, potrivit aceleiaşi surse.

Amnesty invită statele membre ale Consiliului ONU pentru drepturile omului să ia “măsuri concrete ca reacţie la impunitatea sistematica în Iran”. AGERPRES

Citește mai departe