Connect with us

ECONOMIE

Factura de energie electrică primită de o familie din Alba Iulia. Suma este uriașă: 27.000 de lei

Publicat

O familie din Alba Iulia care și-a consultat online factura la electricitate a fost șocată de suma pe care va trebui să o plătească pentru consumul înregistrat până în perioada 12 iulie – 10 august.

Factură uriașă la energie electrică

Potrivit Alba24.ro, oamenii au citit și tot citit suma de plată pe care ar trebui să o achite, și anume, una de peste 27.000 de lei.

Revoltat, unul dintre membri familiei a posta pe Facebook următorul mesaj:

„Împreună. De peste 120 de ani…Şi facturile cred ca tot de-atunci se adună. Care este reacţia social acceptată când primeşti o factură de 27.808,13 lei, sâmbătă după-masa?”

Acum, familia speră că nota de plată la factură să fie doar greşeală, care va fi remediată de furnizorul de energie electrică.

Perioada de facturare înscrisă pe documentul primit este 12.07.2021 – 10.08.2021 și modul de stabilire a consumului este ”citire index”. Data scadentă a facturii este de 7 septembrie 2021.

Însă din comentariile de pe reţeaua de socializare rezultă că situația familiei din Alba Iulia nu este deloc una singulară.

O altă familie din Alba Iulia a primit o factură în valoare de de 6.000 de lei tot la energie electrică, furnizorul fiind un operator privat.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ECONOMIE

Peste 30 de noi contracte în valoare de 820 de milioane de lei, finanțate prin PNRR, semnate de ministrul Dezvoltării

Publicat

contracte noi ministerul dezvoltarii sursa foto fb
sursa foto: Facebook / Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei

Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, a semnat, miercuri, 7 decembrie 2022, un număr de 36 de noi contracte de finanţare prin componenta C10 – Fondul Local din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Contractele, în valoare totală de 820.996.245,61 lei, au fost încheiate între autorităţile publice locale din 36 de unităţi administrativ-teritoriale şi Ministerul Dezvoltării şi au ca obiective înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public, prin achiziţionarea de vehicule nepoluante, precum şi asigurarea infrastructurii pentru transportul verde, prin achiziţionarea de puncte de încărcare pentru vehicule electrice.

contracte noi ministerul dezvoltarii sursa foto fb

Până în prezent, prin cele trei componente ale PNRR, au fost semnate 1.012 contracte de finanţare, în valoare totală de 8.213.335.595,70 de lei, a precizat ministrul Dezvoltării, potrivit unui comunicat de presă. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Românii au cheltuit cu peste 30% mai mult pentru ieșitul în oraș în anul 2022, în comparație cu 2021

Publicat

sursa foto: pixabay

Cheltuielile românilor la restaurant, cafenea, pub sau fast-food pe parcursul acestui an, ar putea fi mai mari cu peste 30% decât în anul 2021. Astfel că va fi depășită suma de 7,5 miliarde de euro, un record absolut pentru industria de servicii alimentare, conform unui studiu cofinanţat de jucătorii din ospitalitate, lansat de Hospitality Culture Institute.

„Piaţa de servicii alimentare din România va depăşi în acest an toate aşteptările, cu vânzări totale de peste 7,5 miliarde de euro, record absolut pentru această industrie.

Practic, foodservice devine sectorul cel mai atractiv pentru investiţii, care se confruntă însă şi cu două mari probleme: slaba digitalizare şi lipsa de personal”, a arătat Florin Maxim, fondator Hospitality Culture Institute.

Conform sursei citate, 9% dintre românii care ies în oraş cheltuie mai mult de 100 de lei/persoană pe o masă la restaurant.

„Încă de la prima ediţie a reasearch-ului urmărim evoluţia bonului de cumpărături.

Românii au cheltuit cu peste 30% mai mult pentru ieșitul în oraș în anul 2022, în comparație cu 2021. În 2019 doar 2% dintre români cheltuiau mai mult de 100 de lei pentru masa în oraş

Dacă în 2019 doar 2% dintre români cheltuiau mai mult de 100 de lei pentru masa în oraş, în acest an estimăm că procentul va ajunge la 9%.

O altă direcţie la care ne uităm cu atenţie în studiul nostru este reprezentată de obiceiurile de consum ale românilor.

Spre exemplu, ştim că în pandemie, comanda de mâncare a câştigat rapid cotă de piaţă. Vedem însă că şi în acest an, chiar dacă restricţiile de funcţionare a unităţilor HoReCa au fost eliminate, sectorul de food delivery şi-a păstrat supremaţia”, adaugă Florin Maxim.

„Hospitality Culture Research”, aflat la a şasea ediţie, extrage date relevante atât prin metode cantitative cât şi calitative, fiind analizată industria de servicii alimentare, obiceiurile de consum ale românilor şi trendurile din piaţa de sitting, delivery dar şi retail (raioane gastro).

Hospitality Culture Institute reuneşte lideri din ospitalitate, profesionişti din diverse industrii, arhitecţi, reprezentanţi media, antreprenori şi manageri.

Misiunea Institutului este de a identifica tendinţe cu impact economic, social, politic şi cultural şi de a împărtăşi know-how şi soluţii aplicate. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Uniunea Europeană alocă 533 de milioane de euro pentru cooperare teritorială, incluzând Ucraina şi Republica Moldova

Publicat

comisia europeana
Arhivă foto

Comisia Europeană a aprobat la începutul lunii decembrie 2022, patru noi programe Interreg, incluzând 10 state membre, Ucraina şi Moldova, cu o finanţare din partea Uniunii Europene, în valoare de 533 de milioane de euro pentru perioada 2021-2027, destinată consolidării cooperării transfrontaliere şi transnaţionale, stimulării tranziţiei verzi şi sprijinirii asistenţei medicale şi educaţiei.

Aceste programe vor beneficia de finanţare consolidată în contextul deciziei Comisiei din martie de a suspenda cooperarea cu Rusia şi Belarus în urma invadării Ucrainei de către Rusia şi de a transfera 26,2 milioane de euro, alocaţi iniţial acestor două ţări, pentru consolidarea cooperării cu Ucraina şi Moldova.

Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, suma de 215 milioane de euro a fost alocată în sprijinul cooperării transnaţionale în regiunea Dunării pentru inovare şi energie din surse regenerabile.

Programul Interreg pentru regiunea Dunării va investi în cooperare pentru a imprima un caracter mai inovator şi mai sustenabil regiunii Dunării.

Programul va sprijini investiţiile verzi pentru a spori utilizarea surselor regenerabile de energie, a îmbunătăţi gestionarea apei şi a conserva biodiversitatea prin coridoare ecologice.

De asemenea, va investi în acţiuni comune, în scopul gestionării riscurilor legate de schimbările climatice.

Programul va sprijini în acelaşi timp o piaţă a muncii incluzivă, concentrată îndeosebi pe grupurile vulnerabile şi defavorizate.

Uniunea Europeană alocă 533 de milioane de euro pentru cooperare teritorială, incluzând Ucraina şi Republica Moldova. 54 de milioane de euro au fost alocaţi cooperării transfrontaliere dintre România şi Ucraina

De asemenea, 54 de milioane de euro au fost alocaţi cooperării transfrontaliere dintre România şi Ucraina pentru o calitate superioară a educaţiei şi a asistenţei medicale şi o mai bună conservare a naturii.

Programul Interreg NEXT România-Ucraina va investi în principal în educaţia incluzivă (de exemplu, infrastructură, planuri educaţionale, parteneriate între instituţii) şi în asistenţă medicală de calitate (de exemplu, crearea şi modernizarea serviciilor de urgenţă şi a unităţilor mobile de screening).

Investiţiile în adaptarea la schimbările climatice şi în protecţia naturii şi a biodiversităţii vor viza probleme comune precum incendiile forestiere, eroziunea solului, alunecările de teren, secetele şi incendiile care produc pagube terenurilor agricole. Programul va sprijini totodată reţeaua amplă de parcuri şi rezerve naturale.

Alte 77 de milioane de euro sunt destinate cooperării transfrontaliere dintre România şi Moldova pentru o calitate superioară a educaţiei şi a asistenţei medicale şi o mai bună conservare a naturii.

Uniunea Europeană alocă 533 de milioane de euro pentru cooperare teritorială, incluzând Ucraina şi Republica Moldova. Programul Interreg NEXT România-Moldova

Programul Interreg NEXT România-Moldova va investi în prevenirea riscurilor de dezastre naturale şi în rezilienţa faţă de acestea.

În acelaşi timp, programul va contribui la conservarea biodiversităţii, sprijinind şi dezvoltarea economică a comunităţilor locale.

Programul va investi în educaţie şi formare (de exemplu, în construcţia şi modernizarea şcolilor şi a universităţilor, în modernizarea echipamentelor digitale).

Va fi finanţat accesul la asistenţă medicală în scopul de a se aborda disparităţile dintre serviciile medicale din mediul urban şi cele din mediul rural în România, iar Moldova va primi echipamente medicale noi de înaltă performanţă.

În fine, programul va investi în turism şi cultură, îmbunătăţind accesul la monumentele istorice din zonă.

Uniunea Europeană alocă 533 de milioane de euro pentru cooperare teritorială, incluzând Ucraina şi Republica Moldova. Programul tratează provocări comune şi identifică soluţii partajate

„Cooperarea şi solidaritatea dintre statele membre şi cu ţările partenere se află în centrul proiectului european, iar Interreg transformă acest spirit în acţiuni concrete.

Graţie programelor de cooperare teritorială, statele membre şi ţările care se află pe calea către UE pot conlucra mai bine dincolo de frontierele dintre ele, pentru a aborda provocările şi a valorifica oportunităţile comune”, a declarat comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.

Interreg este unul dintre instrumentele-cheie ale UE de sprijin al cooperării dincolo de frontiere.

Programul tratează provocări comune şi identifică soluţii partajate în domenii precum sănătatea, mediul, cercetarea, educaţia, transporturile şi energia durabilă.

Pentru perioada 2021-2027, Interreg are un buget total de aproape 10,1 miliarde de euro incluzând 86 de programe şi patru componente: transfrontalieră (Interreg A), transnaţională (Interreg B), interregională (Interreg C) şi integrarea regiunilor ultraperiferice (Interreg D). Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Cea mai proastă veste pentru România. Nu s-a mai întâmplat asta de 15 ani

Publicat

ministrul petre daea, anunț important pentru români. ce se întâmplă

România va consemna în acest an cea mai mică producţie de porumb din 2007 şi până în prezent, seceta pedologică diminuând recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Acesta a adăugat că producţia obţinută va asigura consumul intern, existând şi o disponibilitate pentru export, fără a preciza deocamdată cantitatea totală de porumb boabe obţinută în 2022.

„La porumb nu s-a încheiat recoltatul pe întreaga suprafaţă, dar până la această dată producţia medie este de 3.000 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă mult sub media anilor normali în România, când la această cultură se obţineau între 5 şi 6 tone la hectar. Este cea mai afectată cultură din cauza secetei, producţia obţinută fiind mult mai mică decât în anii normali, dar ne asigură consumul intern şi o disponibilitate pentru export”, a precizat Daea.

Ministrul Agriculturii a susţinut că va anunţa cantitatea exactă obţinută de fermieri în 2022, „când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp”, însă a subliniat că este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea României în Uniunea Europeană.

„Producţia totală nu o dau, am spus-o foarte clar, decât atunci când se introduce în hambar ultima cantitate de porumb care se va recolta în câmp, în aşa fel încât să putem informa corect. Când se va termina recoltatul, atunci voi anunţa cantitatea exactă pe care au obţinut-o fermierii şi pe care o poate anunţa România atât în datele statistice europene, cât şi pentru informarea corectă a opiniei publice din ţară. Vă pot spune în procente: este mai mică cu 40%-50% decât în anii precedenţi. Vom vedea cum stăm şi la nivel european la sfârşitul recoltării porumbului. În orice caz, este cea mai mică producţie de porumb care s-a obţinut în ultimii ani după integrarea în Uniunea Europeană (UE), deci din 2007. Fenomenul de secetă nu s-a manifestat numai la nivelul României, acesta a pus amprenta, din nefericire, pe producţiile multor ţări europene. Toate statele europene se confruntă cu greutăţi generate de secetă. Iată, schimbările climatice sunt o realitate, motiv pentru care căutăm şi soluţii în direcţia aceasta pentru a susţine fermierii români”, a transmis Petre Daea.

Cea mai proastă veste pentru România. Nu s-a mai întâmplat asta de 15 ani: anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil

În ceea ce priveşte producţia totală de seminţe de floarea-soarelui, Daea a subliniat că a fost obţinută o cantitate de peste două milioane de tone, dublu faţă de necesarul de consum al României.

„La floarea soarelui am obţinut peste două milioane de tone ceea ce înseamnă dublu faţă de necesarul de consum al României. Este cam 70% din producţia normală care se poate obţine în condiţiile României”, a spus el.

Oficialul MADR a menţionat că anul agricol 2021/2022 a fost unul dificil, care i-a pus la grea încercare pe fermierii români, în condiţiile în care „seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară”.

„A fost un an foarte dificil, un an care a pus la grea încercare fermierii români, un an care s-a soldat cu un rezultat ce onorează munca fermierilor, întrucât am putut aduce în hambarele ţării cantităţile de produse atât de necesare consumului uman. Deşi spuneam că în condiţii foarte grele, pentru că seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga ţară, am putut recolta şi înmagazina prin munca fermierilor peste 9 milioane tone de grâu. Aceasta înseamnă că ne asigurăm necesarul pentru consumul intern şi disponibilităţi pentru export, de altfel se poate constata că există cantităţi care au fost scoase în afara ţării şi care s-au dus pe culoarele tradiţionale de comerţ, ştiindu-se că multe ţări din lume se şi se aprovizionează cu grâu foarte bun din România”, a adăugat Daea.

În opinia sa, grâul a fost mai puţin afectat decât culturile însămânţate în primăvară, iar în perimetrele irigabile şi în zonele unde au căzut precipitaţii culturile au fost salvate şi s-au obţinut „producţiile pe care le sperau fermierii”.

Cea mai proastă veste pentru România. Nu s-a mai întâmplat asta de 15 ani: producţii însemnate pierdute

„Am pierdut producţii însemnate la cultura porumbului, florii-soarelui şi la soia, ştiindu-se că noi însămânţăm aproape 6 milioane de hectare în primăvară. În întreaga ţară a fost de secetă, iar salvarea culturilor a fost doar în perimetrele irigabile şi în zonele unde precipitaţiile au căzut şi unde plantele şi-au putut continua vegetaţia, în mod deosebit în interiorul arcului carpatic. Acolo culturile de primăvară au fost mai puţin afectate, unele chiar deloc, iar în perimetrele irigabile am putut obţine producţiile pe care le sperau fermierii şi pentru care au lucrat. Aici producţiile au fost susţinute de posibilitatea de a iriga, iar statul a avut un rol important prin asigurarea apei la irigat cu titlu gratuit şi a consumului de energie cu un cost de 50% susţinut din partea statului”, a explicat şeful MADR.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România a ocupat anul trecut primul loc în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone, un plus de 4.724.004 tone faţă de 2020. Producţia media obţinută anul trecut a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.

În ceea ce priveşte grâul, datele INS arată că România a ocupat în 2021 locul patru în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu 2,175 milioane hectare, respectiv 10.433.751 tone. Producţia totală a fost mai mare cu 4.041.382 tone faţă de 2020, iar cea medie cu 1.831 kg/ha, totalizând 4.797 kg/ha. Consumul intern de grâu este estimat la 2,5 – 3 milioane de tone.

La producţia de floarea-soarelui, România ocupă constant, din anul 2015, primul loc în Uniunea Europeană, dar şi la suprafaţa cultivată, iar potenţialul de export de seminţe este unul semnificativ, ţinând cont că necesarul intern de consum totalizează doar 750.000 de tone.

Astfel, în 2021, a fost consemnată o producţie totală de 2.843.531 tone, în creştere cu 720.666 tone faţă de 2020 şi un randament de 2.530 kg/ha (+672 kg/ha faţă de anul precedent). AGERPRES

Citește mai departe