ECONOMIE
Facturarea electronică devine obligatorie în România de la 1 ianuarie 2024, pentru toate tranzacţiile între firme

Ministerul Finanțelor a anunțat vineri că începând cu 1 ianuarie 2024, facturarea electronică va deveni obligatorie pentru toate tranzacțiile efectuate între persoanele impozabile stabilite pe teritoriul României. Această măsură va fi aplicabilă până la data de 31 decembrie 2026.
„La 27 iulie 2023 a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 188, Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/1553 a Consiliului din 25 iulie 2023 de autorizare a României să introducă o măsură speciala de derogare de la articolele 218 şi 232 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată.
Decizia permite României, începând cu data de 1 ianuarie 2024, să instituie facturarea electronica obligatorie pentru toate tranzacţiile efectuate între persoanele impozabile stabilite pe teritoriul României. Măsura este aplicabila până la 31 decembrie 2026”, se arată într-un comunicat al MF remis AGERPRES.
În cazul în care consideră necesară prelungirea măsurii speciale, România poate transmite Comisiei o cerere de prelungire, împreună cu un raport de evaluare a eficacităţii măsurilor naţionale din perspectiva combaterii fraudei şi a evaziunii fiscale în domeniul TVA, precum şi a simplificării colectării TVA.
„Este o decizie pe care o salut şi care ne va fi de mare folos.
Va însemna creşterea transparenţei, monitorizarea precisă a tranzacţiilor şi raportarea în timp real către autorităţile fiscale, fiind un instrument valoros în eforturile noastre de a proteja bugetul public şi de a asigura o concurenţa echitabilă între contribuabili.
Facturarea electronică devine obligatorie în România de la 1 ianuarie 2024, pentru toate tranzacţiile între firme. Beneficii oferite de RO e-Factura
Faptul că facturarea electronica asigura o înregistrare precisă şi verificabilă a tranzacţiilor comerciale facilitează procesul de verificare şi audit, asigurând ca tranzacţiile sunt conforme cu reglementările fiscale şi nu au fost manipulate în mod fraudulos.
Implementarea facturării electronice obligatorii elimină posibilitatea utilizării facturilor false sau duplicat, deoarece fiecare tranzacţie este înregistrată în mod unic. Mai mult, sunt schimbări care ne vor permite să eliminăm cât mai multe declaraţii şi formalităţi fiscale, aspect care va reduce din povara fiscală pe care o suporta contribuabilii”, a transmis ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.
În perioada următoare vor fi stabilite categoriile de operatori economici care au obligaţia de a emite facturi electronice în relaţia business-to-business (B2B) şi de a le transmite prin sistemul naţional privind factura electronica RO e-Factura, precum şi data de la care intervine această obligaţie.
Potrivit sursei citate, RO e-Factura are beneficii importante atât pentru administraţia publică, cât şi pentru mediul privat, respectiv oferă o imagine de ansamblu, în timp real, asupra execuţiei bugetare şi în următoarea etapă, a tranzacţiilor în relaţia business-to-business (B2B); contribuie semnificativ la reducerea fraudei TVA la nivel naţional, cât şi în cadrul Uniunii Europene; va reduce pierderile asociate cu evaziunea fiscală; va fi un sistem interconectat cu celelalte sisteme deţinute de statele membre ale UE; va asigura posibilitatea participării în procesul de achiziţii publice a oricărei entităţi din oricare stat membru al Uniunii Europene.
Facturarea electronică devine obligatorie în România de la 1 ianuarie 2024, pentru toate tranzacţiile între firme. Ce va oferi sistemul
De asemenea, sistemul va oferi date în timp real, lucru care va conduce la eficientizarea procesului de colectare şi, implicit, asigurarea necesităţii de investiţii ale statului român; eficienţă, predictibilitate şi transparenţă în cheltuirea banilor de către instituţiile publice; va contribui la dezvoltarea mecanismului de verificare documentară (desk – audit – control ANAF – Antifrauda de la distanţa) pentru acţiunile de conformare şi prevenire; datele colectate prin acest sistem vor fi suport pentru analize predictive mai detaliate ale evoluţiei economice, identificarea asimetriilor din economie şi implementarea unor politici fiscale pertinente care sa asigure un cadru natural de dezvoltare al mediului de afaceri; elimină vulnerabilităţile vechiului sistem de facturare pe suport hârtie.Agerpres
ECONOMIE
Creștere a prețurilor gazelor naturale în Europa, pe fondul temerilor privind declinul exporturilor Norvegiei

Pe piața europeană a gazelor naturale, prețurile de referință au înregistrat o creștere în a doua sesiune consecutivă a zilei de luni. Această evoluție vine pe fondul scăderii exporturilor din Norvegia și a îngrijorărilor generate de posibile întreruperi la facilitățile cruciale de export din Australia. Informația a fost transmisă de către Bloomberg.
Luni dimineaţa, la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale cu livrare în luna următoare au urcat cu 4,1%, ulterior înregistrând un avans de 2%, la 35,48 euro pentru un Megawatt-oră. La finalul săptămânii trecute se înregistrase o creştere de aproape 9%.
Piaţa este sub presiune săptămâna aceasta, din cauza disputelor salariale din Australia, unul din principalii producători mondiali de gaze naturale lichefiate (GNL).
Aceste dispute ar putea duce la greve şi la limitarea aprovizionării globale, în timpul unei perioade cruciale, în condiţiile în care Europa se pregăteşte de iarnă.
Deşi nu fost informaţii noi în privinţa negocierilor din Australia în weekend, fluxurile spre Europa ale principalului său furnizor, Norvegia, au scăzut la cel mai redus nivel din mai mult de un an, activitatea la masivul zăcământ Troll fiind oprită sâmbătă, din cauza unor planificate lucrări de mentenanţă.
Creștere a prețurilor gazelor naturale în Europa, pe fondul temerilor privind declinul exporturilor Norvegiei. Anunțul Comisiei Europene
Traderii urmăresc cu atenţie livrările de gaze din Norvegia, cel mai important furnizor al Europei, după ce opririle repetate ale producţiei au contribuit la creşterile bruşte de preţuri din ultimele luni.
O creştere de aproximativ 25% a preţului gazelor luna aceasta, în pofida stocurilor ridicate şi a cererii reduse, reflectă continuarea turbulenţelor, în urma crizei energetice provocate războiul din Ucraina.
Anxietatea pe piaţa energiei a crescut, deşi capacităţile de stocare a gazelor naturale din UE sunt deja pline în proporţie de 90%, cu mult înaintea termenului limită stabilit pentru a se ajunge la acest nivel – 1 noiembrie – a anunţat recent Comisia Europeană. Agerpres

În cursul primelor șapte luni ale anului, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a inclus 16.240 de indivizi în programele de formare profesională, desfășurate prin intermediul centrelor regionale de instruire a adulților și propriilor centre, în cadrul agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă.
Dintre acestea, 14.837 sunt şomeri, iar 1.057 de persoane participante la cursuri de formare profesională fac parte din categoria celor care nu beneficiază de gratuitate, potrivit prevederilor legale în vigoare, 241 de persoane sunt beneficiare de servicii gratuite, altele decât şomerii, 28 de persoane sunt beneficiare de servicii gratuite de evaluare a competenţelor, iar alte 77 de persoane beneficiază de formare la locul de muncă prin programe de ucenicie.
În perioada de referinţă, au fost organizate 952 de programe de formare profesională gratuite, dintre care 647 de programe de calificare/recalificare, 208 programe de iniţiere, perfecţionare sau specializare, precum şi 97 de programe de competenţe cheie/transversale.
Peste 16.000 de persoane incluse în programele de formare profesională ANOFM în șapte luni. Structura participanților pe niveluri de studii şi categorii de vârstă
Pe niveluri de studii şi categorii de vârstă, structura participanţilor la cursuri arată astfel: din totalul de 14.837, sub 25 de ani au fost 4.658 de cursanţi (31,39%), între 25 şi 30 de ani au fost 2.212 (14,91%), între 30 şi 35 ani – 1.089 (7,34%), între 35 şi 45 ani – 2.550 (17,19%), iar peste 45 de ani – 4.328 (29,17%).
Structura pe nivel de studii a şomerilor participanţi la cursuri arată că 8.628 de cursanţi (58,15%) au studii profesionale, liceale sau postliceale, 4.118 (27,76%) – studii gimnaziale, 1.190 (8,02%) studii superioare, în timp ce 901 persoane (6,07%) au mai puţin de 8 clase.
Principalele meserii/ocupaţii, în funcţie de numărul de participanţi, pentru care s-au organizat programele de formare profesională gratuite pentru şomeri în perioada ianuarie – iulie 2023, sunt: lucrător comercial – 2.415; agent de securitate – 946; ajutor bucătar – 822; competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere – 818; operator introducere, prelucrare, validare date – 687; îngrijitor spaţii verzi – 629; bucătar – 519; competenţe de comunicare în limba română – 487; frizer – 470; patiser – 416. Agerpres
ECONOMIE
Republica Moldova va beneficia de peste 4,2 milioane de lei din Planul Anual de Cooperare Internațională 2023

Republica Moldova va primi o sumă de 4,285 milioane de lei din suma totală alocată în cadrul Planului anual de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară pentru anul 2023.
Potrivit unui comunicat al Executivului, Guvernul a luat act, în şedinţa de vineri, de o notă de informare privind actualizarea Planului anual de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară aferent anului 2023.
” Planul aferent anului 2023 a fost aprobat în cadrul şedinţei de Guvern din 9 martie 2023. Republica Moldova continuă să rămână beneficiarul prioritar al politicii României de cooperare internaţională pentru dezvoltare pe palier bilateral.
Urmare actualizării, Republica Moldova va beneficia de o finanţare de 4,285 milioane lei, ceea ce reprezintă 29,68% din bugetul total alocat Planului aferent anului 2023″, se arată în comunicat.
Planul anual de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară constituie documentul de planificare a activităţilor în cadrul politic de cooperare internaţional pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară pentru anul aferent exerciţiului financiar.
Implementarea Planului este realizat de către Agenţia de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare (RoAid), instituţie subordonată M.A.E. Agerpres
ECONOMIE
Românii au cheltuit aproape 7 miliarde de euro în 2022, majoritatea pe haine și încălțăminte

Conform unui studiu de specialitate, dat publicității marți, românii au cheltuit online aproape 7 miliarde de euro în 2022, din care 2,6 miliarde de euro au fost destinate achiziționării de haine și încălțăminte.
Conform analizei Limitless Agency, venitul mediu per utilizator generat în industria de e-commerce a fost de 467 de euro, valoare care va ajunge la peste 870 de euro, până în 2027, după cum reiese din statistica Digital Market Outlook, Statista.
Datele centralizate relevă faptul că piaţa de e-commerce din România România are în jur de o sută de magazine online care înregistrează peste 1.000 de comenzi pe zi.
În 2022, toate aceste magazine au raportat comenzi în valoare totală de 6,7 miliarde de euro, din care 55% reprezintă cheltuieli pentru haine, încălţăminte şi electronice.
Rezultatele din raportul „eBook eCommerce Growth Strategies”, dezvoltat de Limitless Agency, evidenţiază faptul că un român din cinci comandă online în mod constant online, 50% plasează comenzi de două ori în trei luni, şi doar 12% comandă online de până la şase ori pe lună.
Aproape un sfert dintre români (21%) comandă şi din afara ţării, cel mai des din China, de pe Aliexpress, magazinul online din Grupul din care face parte Alibaba.
De asemenea, 72% din totalul cumpărătorilor economisesc şi aşteaptă să cumpere un produs, iar 28% sacrifică alte cheltuieli pentru a cumpăra un produs mai repede.
Românii au cheltuit aproape 7 miliarde de euro în 2022, majoritatea pe haine și încălțăminte. 49% dintre români plătesc mai mult pentru un brand pe care îl cunosc
În plus, 49% dintre români plătesc mai mult pentru un brand pe care îl cunosc, 51% plătesc mai puţin pentru un produs de brand propriu mai ieftin, 57% achită mai mult pentru un produs eco-friendly, în timp ce 43% plătesc mai puţin pentru o versiune non eco-friendly.
În Europa, ponderea cumpărătorilor online a crescut de la 55% în 2012 la 75% în 2022. Cele mai mari salturi au fost înregistrate în Estonia (+47%), Cehia (+41%) şi România (+41%), mai arată studiul Limitless Agency.
„Comerţul electronic în Uniunea Europeană a fost stimulat de cererea grupului de vârstă 25-34 de ani în 2022, 87% dintre persoanele din această grupă de vârstă achiziţionând bunuri online în 2022”, notează sursa citată.
Tot anul trecut, 42% dintre utilizatorii de Internet au comandat haine (inclusiv pantofi şi accesorii), 19% au comandat de la restaurante, fast-food şi servicii de catering şi 17% au cumpărat online produse cosmetice, de înfrumuseţare şi wellness.
Românii au cheltuit aproape 7 miliarde de euro în 2022, majoritatea pe haine și încălțăminte. Cui îi este dedicat raportul
Cercetarea eBook eCommerce Growth Strategies este un raport complex care conţine peste 90 de strategii testate si recomandări pentru creşterea vânzărilor online, din partea a 24 experţi în e-commerce, promovare online şi comunicare de brand, tehnologii pentru e-commerce, design, livrare şi legislaţie în domeniu.
Raportul este dedicat antreprenorilor care vor să îşi scaleze magazinul online, antreprenorilor care investesc în marketing online şi specialiştilor în marketing care gestionează magazine online. Agerpres