ECONOMIE
Facturi de regularizare cu minus pentru peste 200.000 de clienți în urma reducerii consumului de energie în perioada de criză
Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-Bege, a declarat joi, într-o conferință specializată, că peste 200.000 de clienți casnici vor primi facturi de regularizare cu sume negative. Aceasta se datorează faptului că acești clienți și-au redus consumul de energie în această perioadă de criză.
„Recent am finalizat şi acele machete care vor viza acele regularizări care se fac în baza ordonanţei de urgenţă pentru clienţii care şi-au redus consumul în 2022, faţă de consumul mediu din 2021 – cei care nu au beneficiat de niciun plafon.
Este un număr considerabil de clienţi. Am primit de la unii furnizori nişte cifre, încă nu am primit de la toţi.
Cred că am cifrele de la furnizorii care acoperă cam 70% din consumul casnic – şi vorbim de peste 150.000 de clienţi la acest 70%.
Probabil că şi dacă ultimul furnizor mare va face aceste calcule, vom depăşi cifra de 200.000. E o cifră impresionantă.
Facturi de regularizare cu minus pentru peste 200.000 de clienți în urma reducerii consumului de energie în perioada de criză. Ce susține vicepreşedintele ANRE
Clienţii casnici chiar s-au preocupat să-şi reducă consumul în această perioadă critică de criză, chiar în condiţiile în care foarte mulţi au beneficiat de preţ plafonat şi nu le-a păsat, dar cei care nu au beneficiat se pare că s-au mobilizat şi au luat măsuri”, a menţionat Zoltan Nagy-Bege, la conferinţa „Criza şi tranziţia energetică: provocări curente pe piaţa de energie”, organizată de Asociaţia Furnizorilor de Energie din România (AFEER).
În ceea ce priveşte noile modele de facturi, vicepreşedintele ANRE a menţionat că toate acele elemente care apar ca informaţii obligatorii a fi cuprinse în facturile de gaz, respectiv de energie electrică, apar în directivele europene.
„Toate acele elemente care apar ca informaţii obligatorii a fi cuprinse în facturile de gaz, respectiv de energie electrică, nu sunt invenţiile noastre.
Toate apar în directivele europene şi directiva spune că sunt obligatorii să fie incluse în factură.
Noi am făcut doar o selecţie şi ne-am străduit ca prima pagină a facturii să fie simplificată.
Ne-am străduit să simplificăm prima pagină a facturii şi să obligăm furnizorii să pună pe prima pagină strict nişte elemente necesare pentru client pentru a se identifica, pentru a şti cât are de plătit, când are de plătit şi pentru ce plăteşte – şi unde se poate adresa în momentul în care are vreo problemă cu factura, unde contestă factura.
Facturi de regularizare cu minus pentru peste 200.000 de clienți în urma reducerii consumului de energie în perioada de criză. Din aprilie 2023 se vor folosi noile modele de factură
De altfel, prin lege s-a stabilit că începând cu consumul lunii aprilie se va folosi o nouă factură”, a adăugat Zoltan Nagy-Bege.
El a subliniat că din aprilie 2023 se vor folosi noile modele de factură.
„Am avut controale atât la energie electrică, la furnizare, cât şi la distribuţie.
Chiar dacă uneori pare că nu ne ocupăm cu altceva decât cu controale, vă asigur că avem şi alte preocupări – şi nu facem controale de dragul de a da de lucru colegilor mei sau angajaţilor ANRE.
Nu cred că vreun furnizor, distribuitor, transportator, trader a fost sancţionat pe nedrept de către ANRE.
Dacă s-a întâmplat, de obicei se câştigă în instanţă, foarte rar se întâmplă.
Trebuie să vă străduiţi: furnizori, distribuitori, transportatori, traderi, să respectaţi legislaţia, chiar dacă uneori pare absurdă.
Noi tot timpul am fost deschişi şi vom fi şi în continuare deschişi să purtăm dialog, să înţelegem nevoile pieţei şi, în limita legislaţiei europene şi naţionale, să găsim cele mai bune soluţii. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Un drum din comuna Ciuruleasa va fi asfaltat și modernizat, pe o lungime de aproape 1,7 km. Care este valoarea investiției
VIDEO. Clujeanca Alisia Perșa (17 ani), locul 1 la cel mai mare festival de fitness din Europa
Colaborare Cluj-Eindhoven în domeniul inovării și IT. Boc: Putem să ne conectăm cu Europa prin soluții inteligente de mobilitate
FOTO. Impactul prin VOLUNTARIAT: Experiența Magdei în Izmir cu AIESEC Cluj
Georgiana Teodorescu (AUR): România a avut comisar european pentru Transporturi timp de 5 ani.Rezultatele? Zero pe toate liniile
Emil Boc: 4,5 milioane de euro alocați pentru sportul clujean. Cu 25% mai mult decât anul trecut. Ce sumă a primit U Cluj
CFR Călători anulează mai multe trenuri în weekenduri: Parte din ele trec prin județul Alba. Pe ce rute nu vor mai circula
