Un bărbat înarmat cu un cuțit a atacat mai multe persoane, într-o zonă aglomerată din București. Agresorul a fost imobilizat la scurt timp de doi polițiști de la Rutieră aflați care se aflau în zonă într-o altă misiune.

Intervenția promptă a polițiștilor a făcut ca bărbatul să nu reușească să rănească nicio persoană, fiind astfel evitată o tragedie precizează Sindicatul Europol

Se pare că agresorul suferă de probleme psihice. Acesta a fost imobilizat și reținut de polițiști.

Atac în centrul Bucureștiului

”ACUM! Atac in plin centrul Bucurestiului

Un bărbat înarmat cu un cuțit ce avea lama de peste 30 de cm a atacat mai multe persoane intr-o zona aglomerată a Bucureștiului.

La auzul strigatelor de disperare, doi polițiști rutieri aflați în zona au intervenit promt, l-au pus la pământ și l-au dezarmat. Se pare ca persoana este cunoscută cu afecțiuni psihice.

Numărul deceselor în urma unei afecţiuni pulmonare misterioase asociate utilizării ţigaretelor electronice în Statele Unite a crescut la 47, a anunţat joi Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC), potrivit DPA.

Agenţia americană din domeniul sănătăţii a spus că victimele provin din 25 de state americane şi au vârste cuprinse între 17 şi 75 de ani. CDC a confirmat existenţa a 2.290 de cazuri de afecţiuni pulmonare asociat cu utilizarea ţigaretelor electronice, o practică denumită ”vaping”.

Preşedintele Donald Trump a anunţat că intenţionează să crească vârsta minimă pentru achiziţionarea ţigaretelor electronice după creşterea numărului deceselor cauzate de afecţiuni pulmonare.

CDC a precizat recent că a descoperit acetat de vitamina E în toate probele de lichid prelevate din plămânii a 29 de pacienţi din 10 state.AGERPRES

În rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-74 ani din UE, 230 milioane persoane erau angajate în 2018, 17 milioane nu avea un loc de muncă şi 134 erau inactive din punct de vedere economic, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Aproximativ 80% dintre persoanele angajate din UE (184 milioane persoane) lucrau în regim full-time iar restul de 20% în regim part-time (46 milioane). În rândul acestora din urmă, peste opt milioane formau categoria subocupată a lucrătorilor part-time, adică cei care doreau să lucreze mai mult şi erau dispuşi să facă acest lucru. Este vorba de 18% din numărul total de muncitori în regim part-time şi 4% din numărul total de persoane angajate din UE în anul 2018.

Datele Eurostat arată că două treimi dintre muncitorii part-time care doresc să lucreze mai mult şi sunt dispuşi să facă acest lucru sunt femei. De altfel, în majoritatea statelor membre muncitorii part-time subocupaţi sunt în mare parte femei, exceptând România (unde doar 36% sunt femei) şi Bulgaria şi Malta (ambele cu 50%).

În anul 2018, proporţia muncitorilor part-time subocupaţi în rândul populaţiei totale de muncitori part-time varia semnificativ în UE. Majoritatea muncitorilor part-time cu vârsta între 15 şi 74 de ani doreau să muncească mai mult în Grecia (70% din muncitorii part-time) şi Cipru (52%), urmaţi de cei din Spania (45%), Portugalia (37%), Slovacia, Letonia şi România (toate cu peste 30%).

La polul opus, Cehia înregistra cel mai mic procent de muncitori part-time care doreau să muncească mai mult (5%), urmată de Olanda şi Estonia (ambele cu 9%)m Luxemburg şi Germania (ambele cu 10%). AGERPRES

Adolescenţii care nu fac suficientă mişcare îşi pun în pericol sănătatea riscând să fie afectaţi de obezitate şi boli cardiovasculare, avertizează un studiu desfăşurat sub egida Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), dat vineri publicităţii, potrivit Reuters.

Studiul, care are la bază date provenind de la 1,6 milioane de persoane din 146 de ţări, a ajuns la concluzia că peste 80% dintre adolescenţii cu vârste cuprinse între 11 şi 17 ani nu au urmat recomandările OMS referitoare la desfăşurarea a cel puţin o oră de activitate fizică în fiecare zi.

“Patru din cinci adolescenţi nu experimentează plăcerea şi beneficiile sociale, fizice şi cele pentru sănătate mintală ale activităţii fizice regulate”, a precizat Fiona Bull, specialistă în domeniul mişcării şi sănătăţii şi unul dintre autorii studiului.

Aceasta a îndemnat factorii de decizie din lumea întreagă “să acţioneze acum pentru sănătatea generaţiei actuale şi a celor viitoare”.

Per ansamblu, fetele sunt mai inactive decât băieţii, 85% dintre fetele şi 78% dintre băieţii cuprinşi în cercetare nu au reuşit să îndeplinească obiectivul zilnic de activitate fizică.

Studiul a luat în considerare adolescenţi care mergeau la şcoală în perioada 2001-2016, iar autorii susţin că nu există niciun indiciu care să sugereze că acest model s-ar fi îmbunătăţit de atunci.

Leanne Riley, expert OMS în domeniul bolilor netransmisibile şi coautoare a studiului, a precizat că sedentarismul ar putea avea drept cauze parţiale dezvoltarea rapidă din ultimii ani a tehnologiilor digitale ceea ce a făcut ca numărul tinerilor care petrec mai mult timp pe telefoane, tablete şi alte ecrane să crească.

“Am trecut printr-o revoluţie electronică care pare să fi schimbat tiparele de mişcare ale adolescenţilor încurajându-i să fie mai sedentari, mai puţin activi, să conducă maşina perioade mai lungi, să mergă mai puţin pe jos şi să fie în general mai puţin activi”, a declarat aceasta la o conferinţă de presă.

Pe ţări, procentul adolescenţilor care nu îndeplinesc aceste obiective se situează de la 66% în Bangladesh la 94% în Coreea de Sud.

În SUA, în ciuda unui plan naţional din 2010 care promovează exerciţiile fizice, rata obezităţii a crescut în rândul adolescenţilor, în special în cazul celor care consumă alimente cu un conţinut ridicat de sare şi zahăr, se mai arată în studiu.

Studiul OMS, publicat în revista The Lancet Child & Adolescent Health, precizează că, în SUA, multe sporturi par concepute pentru a atrage mai mult băieţii decât fetele. Rata de inactivitate în rândul fetelor americane era de 81%, în comparaţie cu 64% în cazul băieţilor.

Riley susţine că, pe măsură ce nivelurile de activitate fizică în rândul adolescenţilor stagnează, ratele de creştere în greutate şi obezitate se accentuează: “Aceste două fenomene sunt îngrijorătoare. Trebuie să facem mai mult dacă vrem să stopăm creşterea obezităţii… şi să promovăm niveluri mai bune de activitate fizică”.

Potrivit OMS, activitatea fizică are o gamă de beneficii pentru sănătate, printre care o condiţie fizică mai bună a inimii, plămânilor şi muşchilor, sănătatea oaselor şi un efect pozitiv asupra greutăţii.AGERPRES