Opt persoane au fost rănite, în urma unui accident rutier produs miercuri, pe raza localității Hanu Conachi, comuna Fundeni din județul Galați.

Potrivit Centrului INFOTRAFIC din cadrul Inspectoratuluiu General al Poliției Române, accidentul s-a produs pe pe DN25 Galați – Tecuci, pe raza localității Hanu Conachi din județul Galați.

Din primele informații a avut loc o coliziune între un microbuz cu pasageri și un autotren.

Potrivit ISU Galați, opt persoane au fost rănite, din primele informații ușor.

La fața locului a intervenit o autospecială pentru descarcerare de la Secția de Pompieri Tecuci, un echipaj SMURD tip C si două echipaje SAJ.

În urma accidentului, circulația rutieră în zonă se desfășoară pe un fir, alternativ.

stire in actualizare

Autorităţile din Wuhan, focarul iniţial al pandemiei de COVID-19, au reuşit să identifice 300 de pozitivi asimptomatici din 10 milioane de persoane testate pentru noul coronavirus, după o campanie de testare masivă desfășurată timp de două săptămâni, potrivit AFP.

China ţine sub control în mare parte epidemia pe teritoriul său şi raportează doar o mână de cazuri noi în fiecare zi – în mare parte din rândul cetăţenilor chinezi care se întorc în ţară de peste hotare.

Pe fondul îngrijorării cu privire la un potenţial val doi al infecţiilor, municipalitatea din Wuhan a lansat o acţiune de testare după detectarea unor noi infecţii după ridicarea măsurilor de izolare din acest oraş, la începutul lui aprilie.

Astfel, între 14 mai şi 1 iunie, peste 9,8 milioane de persoane au fost testate în metropola care numără 11 milioane de locuitori, conform autorităţilor locale.

“Cifrele demonstrează că Wuhan este acum un oraş sigur”, a susţinut Feng Zijian, director adjunct al Centrului naţional chinez pentru controlul şi prevenirea bolilor.

Locuitorii din Wuhan au stat la cozi în ultimele săptămâni pentru a fi testaţi în mari corturi medicale instalate în parcări, în parcuri şi în cartiere. În fiecare zi din această perioadă au fost testaţi aproximativ 500.000 de oameni pe zi.

Din cei 9,8 milioane de oameni testaţi, doar 300 au fost depistaţi pozitiv şi toţi sunt perfect sănătoşi, fiind incluşi în categoria asimptomaticilor, conform autorităţilor chineze care au mai precizat că aceştia nu vor îngroşa rândurile bolnavilor de COVID-19 din statistici.

Această campanie de testare a fost prezentată iniţial ca o “bătălie decisivă” de 10 zile împotriva COVID-19. Costurile s-au ridicat la 900 de milioane de yuani (113 milioane de euro), conform primarului adjunct Hu Yabo.AGERPRES

Prima lună calendaristică de vară este caracterizată, în general, printr-o alternanţă a zilelor însorite şi călduroase cu cele ploioase şi reci, valorile termice urcând deseori, în perioadele calde, la peste 30 de grade Celsius, conform caracterizării climatice a lunii iunie, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Pe de altă parte, în perioadele ploioase, într-un interval scurt, de câteva ore, aversele pot aduce cantităţi de precipitaţii ce depăşesc cantităţile medii lunare.

“Acest aspect instabil al vremii, specific lunii iunie, se datorează activităţii deosebit de intense a dorsalei Anticiclonului Azoric, ce aduce un aflux de aer umed oceanic, care la contactul cu aerul tropical ce acoperă şi zona ţării noastre, determină, uneori, precipitaţii deosebit de abundente”, susţin meteorologii.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2019 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie lunară multianuală (1961-2019) depăşeşte 20 de grade Celsius, în Câmpia Română, vestul Banatului şi în zonele joase din Dobrogea. Valori medii între 18 şi 20 de grade Celsius sunt specifice Câmpiei de Vest, Culoarului Mureşului, Podişului Moldovei şi zonelor deluroase din Oltenia, Dobrogea şi Muntenia. În restul teritoriului, cu excepţia zonelor montane, temperaturile medii lunare se menţin între 16 şi 18 grade Celsius. În zona montană joasă, dar şi în depresiunile intramontane, aceste valori se situează între 8 şi 16 grade Celsius. La altitudini de peste 1.700 de metri, mediile de temperatură sunt între 6 şi 8 grade Celsius şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali (la peste 2.500 metri altitudine) se înregistrează temperaturi sub 6 grade Celsius.

Potrivit ANM, temperatura maximă absolută a lunii iunie în România este 42 de grade Celsius, înregistrată la Oraviţa, în data de 29 iunie 1938, iar la Bucureşti a fost de 40,3 grade Celsius, consemnată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret în 20 iunie 1918. La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută este 39,8 grade Celsius şi respectiv 39 grade Celsius, ambele înregistrându-se în data de 26 iunie 2007.

“Menţionăm că în data de 26 iunie 2007 s-au înregistrat maxime absolute la 48 de staţii meteorologice, acestea fiind, în general, peste 34 de grade Celsius”, spun specialiştii ANM.

În topul anilor cu cea mai caldă lună iunie din perioada 1961-2019, anul 2019 se află pe primul loc.

De asemenea, ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime absolute mari în luna iunie, majoritatea peste 33 de grade Celsius au mai fost: 2019, 2002, 2000, 1987, etc.

În ceea ce priveşte temperatura minimă absolută a lunii iunie în România, aceasta a fost de -12 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Vf. Omu, în zilele de 5 şi 6 iunie 1939. La Bucureşti, minima absolută a lunii iunie este 4,2 grade Celsius, înregistrată în data de 3 iunie 1918, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret.

“Luni iunie foarte reci în România au mai fost în anii 1990, 1977, 1962 etc. În anul 1990, în perioada 1-3 iunie a fost înregistrată minimă absolută a lunii iunie la 46 staţii meteorologice, majoritatea sub 9 grade Celsius, la Stâna de Vale înregistrându-se -3,8 grade Celsius, cea mai mică valoare din şirul celor 46 de valori. În luna iunie 1977 s-a înregistrat minima absolută la 44 staţii meteorologice, în perioada 2-5 iunie, valorile fiind sub 7 grade Celsius”, se menţionează în analiza ANM.

Din punct de vedere al precipitaţiilor luna iunie este cea mai bogată în precipitaţii dintre toate lunile anului. Din datele înregistrate în perioada 1961-2019, la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale (1961-2019) din luna iunie sunt mai mici de 50 litri/metru pătrat (mp) doar în jumătatea de est a Dobrogei şi în estul extrem al Munteniei. Acestea sunt cuprinse între 50 şi 75 de litri/mp în zonele joase din Banat, Crişana, Oltenia şi Muntenia, în sudul Moldovei, dar şi pe areale restrânse din vestul Maramureşului şi local în Transilvania.

Precipitaţiile medii multianuale se situează în intervalul 75 – 100 litri/mp în zonele de deal şi podiş din Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania, Banat şi Crişana. În zonele subcarpatice şi cele montane joase precipitaţiile medii multianuale sunt cuprinse între 100 – 125 litri/mp. În zona montană înaltă din Carpaţii Meridionali, Occidentali şi din nordul Carpaţilor Orientali acestea depăşesc 150 de litri/mp.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din iunie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 588,4 litri/mp, la Bâlea-Lac, în anul 2011. La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din iunie este de 297,9 litri/mp, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1897. Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 204 litri/mp, înregistrată la staţia meteorologică Calafat, în 3 iunie 1940.

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 136,6 litri/mp, înregistrată în 7 iunie 1910, la staţia Bucureşti-Filaret. AGERPRES

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat că ne aflăm pe o pantă descendentă a îmbolnăvirilor cu COVID -19 şi că sunt din ce în ce mai puţine cazuri grave, la fel cum şi transmiterea comunitară a virusului este scăzută, iar numărul testele efectuate în întreaga ţară s-a redus.

“Suntem pe o pantă descendentă, având un număr de cazuri noi din ce în ce mai mic de la o zi la alta. Avem de patru-cinci săptămâni aproximativ 200 de cazuri la terapie intensivă. Cazurile grave sunt din ce în ce mai puţine, cele care stau pe ventilaţie mecanică”, a spus Tătaru, marţi seara,  la TVR.

El a menţionat că transmiterea comunitară este scăzută în ultima perioadă, existând “focare în corpul medical, în căminele de bătrâni, în instituţiile cu pacienţi neuropsihici, în rândul celor care îngrijesc”.

“Suntem pe o transmitere comunitară scăzută în ultima perioadă. Mă uit şi la testele restante rămase de pe o zi pe alta. Dacă înainte aveam şi 2.000-3.000 de teste care rămâneau nelucrate, acum avem de la o zi la alta 826 de teste în întreaga ţară”, a mai afirmat ministrul Nelu Tătaru.

Ministrul Sănătății a declarat că revenirea la normalitate s-ar putea petrece la finalul verii, dar păstrând obiceiuri dobândite în vremea pandemiei.

Oficialul a precizată că, dacă se va păstra același parcurs de scădere a cazurilor de infectare, după 15 iunie ne putem gândim la următoarele măsuri de relaxare: “Sper ca și după relaxările de la 1 iunie să avem același parcurs, pentru ca, după 15 iunie să ne gândim la un al treilea pachet de relaxare.”

Nelu Tătaru a arătat că revenirea la normalitate s-ar putea petrece la finalul verii, dar păstrând obiceiuri din perioada pandemiei: “Viața perfect cum era înainte, doar cu anumite obiceiuri pe care le-am preluat.”

Primele rezultate ale campaniei de imunizare ar urma să fie disponibile în luna septembrie, a declarat ministrul Nelu Tătaru la TVR.