Franţa a înregistrat 10.593 de noi cazuri de COVID-19 în 24 de ore, un nou record de la lansarea testelor pe scară largă în ţară, şi 50 de noi decese, a anunţat joi Serviciul pentru sănătate publică, citată de AFP.

În total, 3.223 de bolnavi de COVID-19 au fost spitalizaţi în ultimele şapte zile, adică cu 247 mai mult în raport cu cifrele anunţate în ajun, dintre care 535 sunt la reanimare, a indicat serviciul menţionat.

În schimb, rata de pozitivitate – proporţia numărului de persoane pozitive în raport cu numărul total de persoane testate – a rămas stabilă, situându-se la 5,4%.

De la începutul pandemiei, cel puţin 31.095 de decese legate de COVID-19 au fost înregistrate în Franţa, dintre care 20.567 în mediul spitalicesc.

Dacă virusul este în continuare “în circulaţie puternică printre tinerii adulţi”, el este de asemenea “în creştere la persoanele de 75 de ani şi peste”, mai subliniază autorităţile sanitare. Agerpres

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a anunţat joi înăsprirea restricţiilor menite să prevină răspândirea COVID-19, cu scopul de a evita o nouă izolare, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

‘‘Am spus la începutul săptămânii trecute că suntem la începutul celui de-al doilea val şi, dacă privim evoluţia din ultimele zile şi săptămâni, avem o creştere exponenţială a noilor cazuri. Am văzut numărul cazurilor dublându-se în ultimele două săptămâni”, a remarcat la o conferinţă de presă şeful guvernului austriac.

Prin urmare, el a cerut populaţiei să-şi reducă şi mai mult contactele sociale. În cadrul noilor restricţii, începând de luni va permisă adunarea a cel mult zece persoane în spaţiile închise. Sunt exceptate de la această măsură funeraliile, ceremoniile religioase, activităţile educative, dar care, la fel ca până acum, vor trebui să prezinte autorităţilor sanitare un plan de prevenire a răspândirii virusului.

Pentru spaţiile deschise rămâne însă în vigoare limita de 100 de persoane.

”Trebuie să reacţionăm acum pentru a evita o a doua izolare. Şi trebuie să reacţionăm acum nu doar pentru a atenua consecinţele sanitare atât cât este posibil, ci de asemenea pentru a diminua efectele negative asupra economiei şi a pieţei muncii”, a explicat Sebastian Kurz.

Printre noile măsuri se numără şi purtarea obligatorie a măştii pentru clienţii barurilor şi restaurantelor atunci când aceştia nu stau la masă. De altfel, consumaţiile nu vor fi permise decât la mese.

La rândul său, ministrul de interne Karl Nehammer a anunţat că poliţia va înăspri controalele pentru respectarea strictă a măsurilor decise, inclusiv închiderea tuturor localurilor la ora unu noaptea şi purtarea măştii.

De la circa o sută de cazuri zilnice de COVID-19 înregistrate la începutul verii, Austria a ajuns joi la 780 de cazuri în ultimele 24 de ore, dintre care aproximativ jumătate în capitala Viena, declarată de autorităţile din Germania şi Belgia zonă de risc unde ar trebui evitate călătoriile.

Această recomandare de evitare a sejururilor la Viena fost descrisă drept o ”catastrofă” de către şeful comitetului turistic al capitalei austriece, Norbert Kettner. ”Unele hoteluri se vor închide temporar, altele se vor închide pentru totdeauna”, a declarat acesta agenţiei DPA. Anul trecut, vizitatorilor germani le-au revenit 19% din cele 17,6 milioane de înnoptări în spaţiile de cazare din Viena, procent care în iulie anul acesta a crescut la 35% ca urmare a reducerii numărului turiştilor veniţi din alte ţări în contextul pandemiei. Agerpres

Curtea de Apel Bucureşti începe, vineri, judecarea apelului în dosarul ”Colectiv”, în care au fost condamnaţi în primă instanţă fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.

Pe 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

În general, suma medie stabilită de prima instanţă pe care trebuie să o primească fiecare parte civilă este de 250.000 de euro, dar sunt părţi civile care vor încasa 500.000 euro. Cele mai mari sume stabilite ca daune morale şi materiale se ridică la 1.250.000 euro şi 4,2 milioane lei.

De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.

În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti susţinea că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.

“Instanţa reţine că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, în raport cu un cadru legislativ care, chiar dacă nu era perfect, oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare (a tragediei, n.r.). Atitudinea subiectivă a inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii. Inculpaţii, deşi unii sunt educaţi în condiţiile unei societăţi în tranziţie, dar libere, democratice şi cu o carieră de antreprenor, au adoptat o atitudine de negare, ‘invocând’ pretinsa vinovăţie a altor coinculpaţi, a altor persoane, a unor autorităţi, a statului, dar şi calitatea legii. Este tipic pentru astfel de antreprenori, care atunci când se discută iniţierea/derularea unei afaceri, profitul sau reglementările salariale, solicită o intervenţie a statului cât mai mică prin debirocratizare, liberalizare, legiferare neexcesivă, să invoce brusc în cazul unor tragedii calitatea unor instituţii/politici publice”, spunea magistratul.

Judecătorul considera că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv “denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect” faţă de cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu.

În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii Colectiv “au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015”.

Anchetatorii mai arată că patronii Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu “nu au asigurat cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi a clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător, şi nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream Multimedia SRL”.

Fostul primar Cristian Popescu-Piedone este acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4.

Potrivit procurorilor, infracţiunea de abuz în serviciu constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

Potrivit DNA, în perioada septembrie 2014 – 30 octombrie 2015, cei doi ofiţeri ISU – Antonina Radu şi George Matei -, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună ştiinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti (care până la data de 6 octombrie 2014 a funcţionat ca persoană juridică SC Music Hall SRL Bucureşti, iar după această dată ca persoană juridică SC Colectiv Club SRL Bucureşti) desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.

Procurorii au reţinut că cei doi au permis funcţionarea în continuare a societăţii în condiţiile constatate şi nu au întreprins nicio măsură pentru intrarea în legalitate din acest punct de vedere, fiind astfel cauzată vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice prin permanenta punere în pericol a vieţii, sănătăţii, integrităţii corporale a acestora şi a angajaţilor care s-au aflat în incinta clubului Colectiv în perioada septembrie 2014 – 30 octombrie 2015, dar şi ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov.

Anchetatorii arată că, deşi au făcut mai multe deplasări la clubul Colectiv, Antonina Radu şi George Matei nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej, şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca această societate să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti pentru că funcţiona fără aviz/autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu. Agerpres

Poliţia italiană a arestat 22 de persoane suspecte ca fiind membri ai Mafiei siciliene Cosa Nostra, relatează joi agenţia DPA.

Presupusul lider mafiot Benedetto La Motta, în vârstă de 62 de ani, care a condus clanul Santapaola-Ercolano, se numără printre cei reţinuţi, împreună cu unii dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai săi, printre care şi Antonino Marano, în vârstă de 76 de ani şi cunoscut de asemenea sub numele de ”ucigaşul din închisoare”.

După ce a stat 47 de ani în detenţie, Marano a fost eliberat în decembrie 2014, dar poliţia suspectează că el a comis încă un asasinat împreună cu La Motta în octombrie 2016.

Cei 22 sunt acuzaţi deocamdată pentru apartenenţă la Mafia, formarea unui grup infracţional pentru trafic ilegal cu narcotice, posesie şi trafic de narcotice, atacuri şi extorcări multiple. Folosirea metodelor Mafiei în delictele comise este evidenţiată în acuzaţii. AGERPRES