ACTUALITATE
Fermierii care ard miriştile riscă reducerea subvenţiilor sau chiar excluderea de la plată
Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente este interzisă, iar fermierii care au solicitat plăţi directe în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin riscă sancţiuni care vizează reducerea sau chiar excluderea de la plată, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
“Interdicţia arderii miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente este o normă promovată prin măsuri legislative, care contribuie la stabilizarea sau reducerea concentraţiilor de gaze cu efect de seră şi este important ca fermierii să conştientizeze că arderea miriştilor, a resturilor vegetale rezultate după recoltarea culturilor de pe terenurile arabile are consecinţe negative asupra solului şi mediului înconjurător”, precizează APIA într-un comunicat transmis AGERPRES.
Potrivit APIA, una dintre cerinţele obligatorii pentru fermieri aferentă standardului pentru bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor GAEC 6, “Menţinerea nivelului de materie organică din sol, inclusiv interdicţia de a incendia miriştile arabile”, încadrat în domeniul “Mediu, schimbări climatice, bunele condiţii agricole ale terenurilor”, aspectul “Sol şi stoc de carbon”, se referă la interdicţia arderii miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente.
În anul de cerere 2020, totalul suprafeţei de teren arabil şi pajişti permanente arsă de către fermierii care au încălcat cerinţa obligatorie GAEC 6.2 (Este interzisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente), aferentă standardului pentru bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor GAEC 6 “Menţinerea nivelului de materie organic din sol, inclusiv interdicţia de a incendia miriştile arabile” este de 2.031,03 hectare.
Datele APIA arată că în lunile februarie, martie şi aprilie s-au înregistrat cele mai mari suprafeţe arse, respectiv în februarie: 824,34 ha, martie – 290,17 ha şi aprilie – 561,99 ha.
“Arderea mirştilor şi a resturilor vegetale afectează sechestrarea carbonului în sol. Astfel, creşte riscul la eroziune şi în atmosferă se degajă CO2, conducând la amplificarea gazelor cu efect de seră. Fermierii trebuie să devină conştienţi că intensificarea producerii incendiilor miriştilor şi resturilor vegetale pe terenul arabil creşte riscul la eroziune a solului şi în atmosferă se degajă CO2, conducând la amplificarea gazelor cu efect de seră”, precizează agenţia.
Pentru a întări măsurile de verificare a respectării standardului menţiomat de către fermieri, APIA a încheiat Protocolul de colaborare cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control privind respectarea de către fermierii care solicită sprijin financiar din fonduri europene şi naţionale a bunelor condiţii agricole şi de mediu, referitoare la arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil şi la arderea pajiştilor permanente, pentru protejarea mediului împotriva poluării şi prevenirea incendiilor.
Potrivit Protocolului de colaborare, reprezentanţii GNM/IGSU localizează incendiul prin intermediul unei aplicaţii informatice pusă la dispoziţie de către APIA, iar între reprezentanţii GNM/IGSU şi cei ai APIA având loc schimbul de informaţii referitoare la locul producerii arderilor (localitatea, localizarea aproximativă în teren, elemente de orientare în teren sau adresa), momentul în care s-a produs sau semnalat arderea (data şi ora), respectiv natura culturilor/miriştilor afectate şi/sau datele de identificare ale fermierului/fermierilor.
Ulterior, informaţiile sunt transmise prin e-mail, însoţite de marcarea zonei în care s-a produs arderea miriştilor şi a resturilor vegetale ori a vegetaţiei pajiştilor permanente (print-screen-ul din aplicaţia informatică). Reprezentanţii APIA întreprind vizite în teren, identifică şi comunică reprezentanţilor GNM/IGSU datele de contact ale fermierului/fermierilor pe terenul căruia / cărora a avut loc arderea, efectuează verificări la faţa locului în scopul întocmirii raportului/rapoartelor de control şi realizează fotografii relevante.
“Respectarea cerinţei GAEC 6.2 se verifică la nivelul parcelei agricole a fermierilor care au depus cereri unice de plată, elementul de control reprezentându-l existenţa unor indicii privind arderea miriştilor sau a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente, potrivit Anexei nr. 2 din Ordinul MADR nr. 999/2016 privind aprobarea sistemului de sancţiuni administrative pentru ecocondiţionalitate aplicabil schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri începând cu anul 2016, cu modificările şi completările ulterioare. (…)
“În situaţia în care nu sunt respectate normele privind ecocondiţionalitatea în orice moment în cursul anului calendaristic în cauză şi când respectiva neconformitate este rezultatul unei acţiuni sau omisiuni direct imputabile beneficiarului care a solicitat plăţi în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin privind schemele de plăţi directe sunt aplicate sancţiuni administrative sub forma unor reduceri sau a unor excluderi din cuantumul total al plăţilor efectuate sau care urmează să fie efectuate beneficiarului”, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau a circumstanţelor excepţionale prevăzute de regulamentul menţionat (de la 5% până la 100%)”, se precizează în comunicatul APIA.
Agerpres
ACTUALITATE
Avertizare hidrologică: Cod GALBEN de viituri pe râuri din șapte județe din Transilvania, Muntenia şi Moldova
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, marţi, avertizări Cod galben de inundaţii, valabile pe râuri din şapte judeţe.
Conform prognozei de specialitate, până la ora 00:00, vor fi viituri rapide, creşteri de debite şi de niveluri, cu posibile depăşiri ale Cotelor de atenţie, pe râurile: Prut – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Jijia (judeţele Iaşi, Vaslui şi Galaţi). De asemenea, fenomenele hidrologice periculoase se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe unele râuri mici din bazinul hidrografic Elan.
În acelaşi timp, până la ora 14:00, ca urmare a precipitaţiilor înregistrate, a celor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide, creşteri de debite şi niveluri pe râurile din bazinele hidrografice: Teleajen – bazin amonte S.H. Vălenii de Munte şi Buzău – bazin amonte S.H. Nehoiu (judeţele Covasna, Braşov Prahova şi Buzău).
Hidrologii precizează că fenomene hidrologice similare se mai pot semnala cu intensitate mai mare pe unele râuri mici din bazinele hidrografice: Teleajen – bazin amonte Acumularea Măneciu, respectiv Buzău – bazin amonte Acumularea Siriu. Agerpres
Un cutremur cu magnitudinea 3,2 pe scara Richter s-a produs marţi dimineaţa, la ora locala 7:35, în judeţul Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Cutremurul a avut loc la o adâncime de 129 de kilometri (km) în apropierea următoarelor oraşe: 57 km sud-est de Braşov, 58 km nord de Ploieşti, 113 km nord de Bucureşti, 129 km nord-est de Piteşti, 134 km sud de Bacău, 134 km vest de Brăila, 138 km vest de Galaţi, 171 km est de Sibiu, 177 km nord de Ruse, 217 km sud-vest de Iaşi.
De la începutul lunii septembrie, în România au avut loc 18 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 şi 3,9 pe Richter.
Cel mai semnificativ seism din acest an s-a produs în data de 31 ianuarie, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 121 de kilometri, şi a avut o magnitudine de 5,2 pe scara Richter. Cutremurul a fost resimţit şi la Bucureşti. Agerpres
Cea de a 16-a ediţie a Nopţii Muzeelor, care va avea loc pe 14 noiembrie, se reinventează pe finalul anului 2020 prin noi activări muzeale, instalaţii de artă, producţii video dedicate, proiecte culturale organizate în muzee sau spaţii alternative, cât şi în mediul virtual, arată un comunicat al organizatorilor, transmis luni AGERPRES.
Potrivit comunicatului, Reţeaua Naţională a Muzeelor lansează o provocare celor mai tineri consumatori culturali şi activează în premieră, sub umbrela Nopţii Muzeelor, apelul de proiecte digitale pentru elevi intitulat “Animaţii, Puzzle, Investigaţii – Vino şi joacă-te cu colecţiile la muzeu!”.
Iniţiativa este menită să incite creativitatea elevilor şi să faciliteze interacţiunea între şcoli şi spaţiile muzeale din ţară, apelul de proiecte încurajând tinerii să exploreze într-un mod creativ şi imaginativ obiectele şi resursele culturale din colecţiile muzeelor din comunităţile lor şi să se înscrie în Noaptea Muzeelor 2020 cu propuneri originale.
Prin implicarea în acest proiect, elevii şi implicit şcolile îşi asumă “proprietatea” şi interesul asupra patrimoniului local şi îl interpretează sub formă de producţii digitale.
Proiectul propune o abordare colaborativă şi se adresează echipelor formate din elevi din aceeaşi clasă de şcoală sau de liceu, clasele VII-VIII, respectiv IX-XI, în număr de minim 10, în funcţie de conceptul proiectului.
Nu există o cerere tip de finanţare pentru proiecte, iar termenul limită de depunere de către echipele de elevi a ideilor de proiecte şi a necesarului de resurse este 16 octombrie 2020, ora 17,00.
“Am dorit ca echipele să fie formate din elevi din aceeaşi clasă pentru a evita selecţia acestora pe baza unor criterii de performanţă. Proiectul se adresează tuturor elevilor, nu doar premianţilor sau olimpicilor. Este un proiect condiţionat de creativitate şi curaj, nu de note bune la şcoală”, afirmă managerul evenimentului Noaptea Muzeelor, Dragoş Neamu.
Vor fi selectate şi finanţate şapte proiecte originale, inventive, care valorifică colecţiile muzeelor din ţară şi care vor fi prezentate publicului exclusiv în mediul virtual. Fiecare proiect câştigător va fi susţinut de către Reţeaua Naţională a Muzeelor din România inclusiv cu medierea accesului la colecţiile şi la resursele muzeelor care fac obiectul scenariilor proiectelor selectate.
Iniţiat în urmă cu 16 ani de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor este organizată anual pe plan european, iar în România de către Reţeaua Naţională de Muzeelor (RNMR), fiind un eveniment cultural aşteptat de public de fiecare dată cu mare interes.
Evenimentul este finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. AGERPRES este partener media al ediţiei din acest an a Nopţii Muzeelor. AGERPRES
ACTUALITATE
Numărul infectărilor cu COVID-19 în Germania ar putea ajunge la 19.200 de infectări pe zi. Declarațiile cancelarului Angela Merkel
Cancelarul german Angela Merkel le-a spus luni liderilor Uniunii Creştin-Democrate (CDU) că infectările cu COVID-19 ar putea atinge 19.200 de cazuri zilnic în ţară dacă tendinţa actuală continuă, însă a subliniat că economia trebuie să continue să funcţioneze.
“Dacă tendinţa continuă ca până acum, vom avea 19.200 de infectări zilnice. Situaţia este asemănătoare cu cea din alte ţări”, a declarat Angela Merkel într-o videoconferinţă cu liderii CDU.
Cancelarul german a afirmat că numărul infecţiilor cu COVID-19 din Europa este îngrijorător şi a declarat că Germania trebuie să facă totul pentru a evita ca numărul de cazuri să crească din nou exponenţial.
“Trebuie să oprim rapid răspândirea infecţiilor şi să intervenim”, a declarat Merkel.
“Trebuie să stabilim priorităţi, şi anume economia să funcţioneze şi să menţinem şcolile şi grădiniţele deschise. Fotbalul se află pe un loc secundar deocamdată”, a mai spus ea.
Bild a precizat că Merkel consideră petrecerile şi mersul la restaurante şi evenimente religioase ca fiind problematice.
Numărul infectărilor cu coronavirus a crescut în Germania în ultimele săptămâni. Datele oferite de Institutul Robert Koch (RKI) arată că numărul de cazuri confirmate de COVID-19 în Germania a crescut cu 1.192 luni faţă de duminică. AGERPRES
Incendiu într-o locuință din județul Prahova, două persoane și-au pierdut viața după ce camera în care dormeau a luat foc
Avertizare hidrologică: Cod GALBEN de viituri pe râuri din șapte județe din Transilvania, Muntenia şi Moldova
Patru accidente în același timp, în aceeași zonă, în județul Prahova. Un TIR, o autoutilitară și patru autoturisme implicate
28 de percheziţii la administratorii unor firme de construcţii într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare a banilor
Avertizare METEO: Cod PORTOCALIU de ploi torențiale, descărcări electrice și grindină în localități din trei județe
Accident mortal pe DJ 252 în Galți. O persoană a murit și alte două au fost rănite
Atenționare meteo: Cod galben de instabilitate atmosferică și ploi însemnate cantitativ în majoritatea zonelor țării
