ECONOMIE
Fermierii din Arad se confruntă cu pierderi financiare majore din cauza prețurilor scăzute la culturile de toamnă
Fermierii din Arad se confruntă cu pierderi financiare semnificative din cauza prețurilor reduse la jumătate pentru culturile de grâu, orz și alte plante înființate în toamnă, comparativ cu anul trecut. Aceștia afirmă că nu mai pot acoperi cheltuielile suportate în procesul de cultivare.
Directorul Direcţiei pentru Agricultură Arad, Ioan Martin, a declarat luni, pentru AGERPRES, că grâul se vinde în judeţ cu 75 – 80 de bani kilogramul, faţă de 1,5 – 1,6 lei anul trecut, iar orzul se vinde cu 65 de bani, faţă de 1,5 lei anul trecut. Rapiţa se vinde cu 1,8 lei, în timp ce anul trecut se vindea cu 3 – 4 lei.
„Explicaţii pentru această înjumătăţire a preţurilor culturilor înfiinţate în toamnă nu suntem noi în măsură să oferim, dar fermierii sunt nevoiţi să vândă chiar şi pe pierdere, pentru că producţia se poate degrada dacă este ţinută pe stoc o perioadă mai îndelungată”, a spus Ioan Martin.
Preşedintele Asociaţiei „Ţăranul Nădlăcan”, Gheorghe Porubsky, a declarat, pentru AGERPRES, că la grâu şi la orz fermierii pierd aproximativ 1.500 de lei la fiecare hectar înfiinţat.
„Preţurile foarte mici de pe piaţă ne fac să fim pe pierdere absolută.
La grâu, am avut cheltuieli de 5.500 de lei la hectar, iar la o producţie de aproximativ 5.000 de kilograme la hectar pe care o înregistrăm recuperăm doar vreo 4.000 de lei.
Fermierii din Arad se confruntă cu pierderi financiare majore din cauza prețurilor scăzute la culturile de toamnă. Combinatul Agroindustrial Curtici gestionează ferme care au în total 7.600 de hectare de terenuri agricole
Cam aceeaşi situaţie este şi la orz.
Cu alte cuvinte, la fiecare hectar pierdem 1.500 de lei, în unele cazuri chiar 2.000 de lei”, a spus Porubsky.
Fermierii din asociaţie au avut în acest an circa 2.500 de hectare de grâu şi 250 de orz.
La rândul său, unul dintre cei mai mari fermieri din vestul ţării, Dimitrie Muscă, a declarat, pentru AGERPRES, că doar la rapiţă a reuşit să facă profit în acest an, datorită unei producţii bune.
Combinatul Agroindustrial Curtici, pe care îl conduce Muscă, a înfiinţat în toamnă 2.500 de hectare de grâu.
„Ca să mai reduc pierderile, folosesc o mare parte din grâu ca furaje la fermele de animale, dar fermierii care nu au animale au pierderi însemnate.
Cred că motivul preţurilor foarte mici la cereale are legătură cu faptul că traderii cumpără grâu mai ieftin adus din Ucraina direct din Portul Constanţa, deşi la ora actuală există o interdicţie de vânzare a cerealelor din Ucraina pe teritoriul României”, a spus Muscă.
Combinatul Agroindustrial Curtici gestionează ferme care au în total 50.000 de porci, 3.000 de vaci, 7.600 de hectare de terenuri agricole şi 36 de magazine de desfacere, în special pentru carne, produse din carne şi lactate.
Fermierii din Arad se confruntă cu pierderi financiare majore din cauza prețurilor scăzute la culturile de toamnă. În judeţ s-a cultivat grâu pe o suprafaţă de 77.950 de hectare
Cu privire la producţia de grâu din acest an, directorul Direcţiei pentru Agricultură Arad a declarat că se situează la media anuală şi este uşor peste cea de anul trecut, când a fost secetă.
Astfel, în judeţ s-a cultivat grâu pe o suprafaţă de 77.950 de hectare, iar producţia medie este de 5.210 kilograme la hectar.
Anul trecut, suprafaţa cultivată a fost de 91.173 de hectare, iar producţia, de 5.150 de kilograme la hectar.
În cazul orzului, suprafaţa totală cultivată a fost de 10.050 de hectare, iar producţia medie este de 5.220 de kilograme la hectar.
Pentru orzoaica de toamnă, cultivată pe 1.761 de hectare, a fost raportată o producţie medie de 5.070 de kilograme, iar orzoaica de primăvară, cultivată pe 2.000 de hectare, are o producţie de 3.350 de kilograme la hectar.
Rapiţa de ulei a fost cultivată pe 32.714 hectare, iar producţia este de 3.330 de kilograme la hectar.
Judeţul Arad are o suprafaţă arabilă de 350.000 de hectare, din suprafaţa totală de 775.000 de hectare. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Fost comisar șef al Poliției Aiud, condamnat la închisoare pentru fals intelectual: A falsificat declarația unui coleg. Motivul
FOTO. Povestea lebedelor de pe Lacul Chios. Un vis devenit realitate
Poșta Română a început distribuirea pensiilor în avans pentru luna mai. Pensionarii vor primi banii înainte de Paște
Motivul pentru care un bărbat din Alba a pus mâna pe o bâtă și a spart luneta unei mașini. Ce pedeapsă i-au dat magistrații
Trupa Altar, concert de rock simfonic la Filarmonica Transilvania, la aniversarea a 33 de ani de existență
Angajări la stat: POSTURI vacante în instituții publice din județul Alba. LISTA, condiții pentru candidați, calendar
FLORII 2024. Tradiții, obiceiuri și superstiții. Ce nu este bine să faci în 28 aprilie. La ce sunt folosite ramurile de salcie
